
Ce se întâmplă, doctore?
În ultimele zile primesc multe mesaje de nedumerire din partea persoanelor, cărora înainte le plăceau postările mele. Nu prea am înțeles de ce: adică, dacă eu îi criticam ba pe Voronin, ba pe Filat, ba pe Plahotniuc, ba pe Dodon – era O.K., dar dacă acum eu critic ACUM – deja nu-i O.K., și lumea-i derutată – Ce se întâmplă, doctore?, zic oamenii.
Explic: eu nu critic partide sau leaderi de partide – eu critic guvernarea și leaderul/ii partidului/lor de la guvernare. Asta-i poziția mea civică, neschimbată de mulți ani. Nu văd rostul să critic opoziția. Ea nu deține controlul banilor publici, nu are majoritartea la votarea legilor, nu are puterea semnării deciziilor și hotărârilor…
De aceea azi, eu voi critica ACUM și PSRM. Cu riscul ca oamenii să nu mă înțeleagă (pentru asta îmi va părea rău, dar не смертельно), să nu am like-uri (asta chiar mi-i absolut параллельно), să pierd pe cineva din lista de prieteni (regretabil, dar nu tare).
Eu nu sunt politiciană – deci îmi pot permite două luxuri majore: 1) să nu plac și 2) să nu-mi trădez crezul și valorile. Dacă ACUM a cedat atât de mult – eu aștept de la ei, cel puțin, un joc politic mai dinamic, cu care să-l țină în tonus pe “partenerul” de coaliție. Da, azi nu mi-a plăcut că nu s-a votat investigarea finanțării externe a PSRM. Eu înțeleg, că ei nu pot vota așa ceva la moment, dar MĂCAR 1-2 deputați au putut demonstra ambiție (că voturi au de ajuns)? Dar s-a creat impresia că ACUM s-a culcat, o desfăcut chișioarele și… s-a lăsat moale. Mai fâțâite oleacă, să fie clar că nu chiar tot din ce se întâmplă – îți place. Mai un cot în coaste, mai un genunchi în ouă… Arată că ești viu, că ceva îți place, ceva – nu! Înțeleg, lor le pare că ei adorm vigilența lui Dodon. Sunt naivi, dacă cred așa – au uitat cu cine au intrat în horă.
Nemulțumirea mea de azi este o acută dezamăgire de ACUM, care sper să nu devină una cronică de apoi. Deputatul Popșoi a folosit azi o metaforă foarte frumoasă, că săptămâna trecută a zburat un glonte pe lângă tâmpla Moldovei (ceea ce este foarte adevărat). Frică mi-e, că dacă la Moldova el a trecut pe lângă tâmplă, atunci la ACUM glontele nu a ratat ținta, cunoscându-l pe Dodon.
P.S.: Rare ori când îmi doresc atât de mult să greșesc.
P.P.S.: Cei nemulțumiți, nu uităm – ușa FB uneori poate fi închisă pentru a veni, dar întotdeauna larg dechisă pentru a pleca…
sursa