Cel puțin 857 de cetățeni ai Republicii Moldova ar fi fost recrutați de Rusia pentru a participa la războiul împotriva Ucrainei. Dintre aceștia, 81 ar fi murit, iar alți opt s-ar afla în captivitate. Datele au fost prezentate de serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR), care citează informațiile proiectului ucrainean „Vreau să trăiesc”. Autoritățile de la Chișinău nu au confirmat însă aceste cifre.
Potrivit informațiilor publicate de GUR, fenomenul recrutării cetățenilor străini pentru armata rusă a căpătat o amploare semnificativă de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei.
În cazul Republicii Moldova, serviciul ucrainean susține că cel puțin 857 de cetățeni moldoveni ar fi ajuns să fie recrutați de Rusia pentru participarea la război.
Din acest număr, 81 de moldoveni ar fi fost confirmați ca fiind morți, în timp ce opt ar fi ajuns prizonieri de război.
Chișinăul nu confirmă cifra de 857
Cifrele trebuie tratate cu precauție, deoarece reprezintă date prezentate de partea ucraineană.
Solicitat de presa de la Chișinău să comenteze informațiile, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova nu a confirmat și nici nu a infirmat datele prezentate de serviciul ucrainean de informații.
Prin urmare, în acest moment nu există o statistică publică oficială a autorităților moldovenești care să confirme că exact 857 de cetățeni ai Republicii Moldova au fost recrutați de Rusia pentru războiul din Ucraina.
Cum sunt recrutați cetățenii străini
Potrivit autorităților ucrainene, cetățeni străini aflați în Rusia pot fi atrași în armata rusă prin promisiunea unor salarii și beneficii financiare importante.
În unele situații, însă, recrutarea ar avea loc în condiții mult mai controversate.
Un caz prezentat recent de GUR este cel al cetățeanului moldovean Victor Tabârță, în vârstă de 46 de ani.
Potrivit serviciului ucrainean, Tabârță se afla în Rusia, iar autoritățile ruse l-ar fi acuzat că se află ilegal pe teritoriul Federației Ruse. După ce ar fi fost plasat într-un centru pentru migranți, bărbatului i s-ar fi oferit, potrivit GUR, alegerea între expulzare și semnarea unui contract cu armata rusă.
GUR susține că acesta a semnat contractul la 28 aprilie 2026, a fost trimis la instruire și ulterior a ajuns pe frontul din Ucraina. Serviciul ucrainean afirmă că moldoveanul a fost ucis în luna iunie, în regiunea Harkiv.
Cifrele actuale diferă de estimările independente anterioare
Cifra de 81 de moldoveni decedați este semnificativ mai mare decât datele publice documentate anterior de organizații și instituții media independente.
De exemplu, un proiect realizat de Mediazona și serviciul BBC, care documentează pierderile militare ruse pe baza informațiilor din surse deschise, identificase anterior cel puțin 22 de cetățeni moldoveni morți de partea rusă. Datele respective nu reprezentau însă numărul total al moldovenilor implicați în război și puteau fi incomplete.
Diferența dintre aceste cifre poate fi explicată, cel puțin parțial, prin metodele diferite de colectare a informațiilor. GUR afirmă că utilizează datele proiectului „Vreau să trăiesc”, în timp ce proiectele independente precum „Russia-200” se bazează în principal pe informații disponibile public.
Autoritățile moldovenești au avertizat asupra recrutărilor
Chișinăul a avertizat în repetate rânduri cetățenii Republicii Moldova să nu accepte participarea la acțiuni militare în cadrul armatei ruse sau al unor formațiuni paramilitare.
Ambasada Republicii Moldova în Federația Rusă a avertizat încă din 2022, după anunțarea mobilizării parțiale în Rusia, că implicarea cetățenilor moldoveni în acțiuni militare pe teritoriul altor state poate atrage răspundere penală. Autoritățile moldovenești au atras atenția și asupra activității formațiunilor militare private.
În Republica Moldova, participarea în calitate de mercenar la conflicte armate este infracțiune. PCCOCS a anunțat în ultimii ani mai multe anchete privind cetățeni moldoveni suspectați că au luptat în formațiuni pro-ruse.
În februarie 2025, procurorii au anunțat reținerea a trei persoane din Chișinău, Bălți și Ialoveni, suspectate că ar fi luptat în regiunea Donețk și că ar fi fost implicate în formațiuni precum Wagner și batalionul „Somalia”.
În octombrie 2025, PCCOCS a anunțat o altă operațiune desfășurată împreună cu Poliția, autoritățile ucrainene și Europol, în cadrul căreia au fost investigate persoane suspectate de mercenariat în Ucraina și în alte state.
Ce știm, de fapt, despre moldovenii recrutați
Pe baza informațiilor disponibile în prezent, situația poate fi rezumată astfel:
- 857 – numărul de cetățeni moldoveni despre care GUR afirmă că au fost recrutați de Rusia;
- 81 – moldoveni despre care partea ucraineană susține că au fost confirmați ca fiind morți;
- 8 – moldoveni despre care GUR afirmă că se află în captivitate;
- 22 – numărul minim de cetățeni moldoveni identificați anterior ca morți în bazele de date independente Mediazona/BBC;
- 0 – confirmarea oficială a Guvernului de la Chișinău privind cifra de 857; Ministerul Afacerilor Externe nu a confirmat și nici nu a infirmat datele ucrainene.
Astfel, 857 nu trebuie prezentat drept o cifră oficială a Republicii Moldova, ci drept estimarea comunicată de serviciul ucrainean de informații militare.
În același timp, cifra de 81 de decese, dacă va fi confirmată ulterior de autoritățile moldovenești, ar indica o amploare mult mai mare a fenomenului decât cea cunoscută anterior din sursele publice.
Pentru Republica Moldova, problema este cu atât mai sensibilă cu cât recrutarea cetățenilor moldoveni în structurile militare ruse poate avea implicații atât juridice, cât și de securitate națională.
VIDEO/ Moldoveanul Ion s-a căsătorit cu Delphine din Camerun.
VIDEO / TEROARE la Râșcani: Administrator de restaurant snopit în bătaie de doi indivizi.
Video/ Scandal sângeros în Georgia! O turistă rusă a fost desfigurată în propria cameră de hotel de un georgian: Momentul agresiunii a fost filmat!
Unde au activat Maia Sandu, Igor Grosu, Natalia Gavrilița și Sergiu Litvinenco în perioada guvernării PCRM (2001–2009)
