Unde au activat Maia Sandu, Igor Grosu, Natalia Gavrilița și Sergiu Litvinenco în perioada guvernării PCRM (2001–2009)

Potrivit CV-urilor oficiale publicate de instituțiile statului, mai mulți dintre actualii lideri ai Republicii Moldova au ocupat funcții în administrația publică în perioada în care Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), condus de Vladimir Voronin, deținea puterea.

Maia Sandu și Igor Dodon în perioada Voronin

Un aspect mai puțin cunoscut este faptul că Maia Sandu și Igor Dodon au activat în aceeași perioadă în cadrul Ministerului Economiei.

În intervalul mai 2005 – iulie 2006, Igor Dodon era viceministru al Economiei, iar Maia Sandu conducea Direcția generală politici macroeconomice și programe de dezvoltare din cadrul aceluiași minister. Sursele publice confirmă că au lucrat în aceeași instituție în perioada guvernării PCRM.

Maia Sandu

Potrivit CV-ului publicat pe site-ul oficial al Președinției Republicii Moldova, în perioada august 2005 – iulie 2006, Maia Sandu a ocupat funcția de director al Direcției Generale Politici Macroeconomice și Programe de Dezvoltare în cadrul Ministerului Economiei și Comerțului.

În acea perioadă:

• Prim-ministru al Republicii Moldova era Vasile Tarlev;
• Ministru al Economiei era Valeriu Lazăr (aprilie 2005 – septembrie 2006);
• Igor Dodon ocupa funcția de viceministru al Economiei (mai 2005 – septembrie 2006).

Ulterior, între 2006 și 2009, Maia Sandu a activat în calitate de consultant în diverse proiecte privind buna guvernare și reforma administrației publice, potrivit propriului CV oficial.

În anul 2010 a devenit ministru al Educației, iar în 2020 a fost aleasă Președinte al Republicii Moldova.

Funcția actuală: Maia Sandu este Președintele Republicii Moldova, aflată la al doilea mandat.

Igor Grosu

Conform CV-ului oficial, Igor Grosu și-a desfășurat activitatea în cadrul Ministerului Economiei în perioada guvernării PCRM.

• 2003 – coordonator de proiect;
• Decembrie 2003 – iunie 2004 – manager de proiect;
• 2004–2008 – șef al Secretariatului Consiliului de Participare din cadrul Ministerului Economiei.

Funcția actuală: Igor Grosu este președintele Parlamentului Republicii Moldova și președintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

Natalia Gavrilița

Potrivit CV-ului oficial, în perioada 2007–2008, Natalia Gavrilița a ocupat funcția de șefă a Direcției Politici și Programe de Dezvoltare Macroeconomică în cadrul Ministerului Economiei și Comerțului.

În acea perioadă, ministru al Economiei era Valeriu Lazăr, iar unul dintre viceminiștri era Igor Dodon.

Ulterior, Natalia Gavrilița a devenit ministru al Finanțelor în Guvernul Maia Sandu (2019), iar între 2021 și 2023 a ocupat funcția de prim-ministru al Republicii Moldova.

Funcția actuală: Natalia Gavrilița este membră a Consiliului de Supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

Sergiu Litvinenco

Conform CV-ului oficial publicat de Parlament, Sergiu Litvinenco și-a început activitatea în administrația publică în calitate de jurisconsult, evoluând profesional în perioada guvernării PCRM.

Între februarie 2006 și martie 2008, Litvinenco a activat în cadrul Guvernului Tarlev II, iar ulterior și-a continuat activitatea în perioada Guvernului Zinaida Greceanîi (martie – decembrie 2008).

ianuarie–mai 2009, inclusiv în timpul protestelor din 7 aprilie 2009, a fost consultant principal în Serviciul Acte al Președintelui Republicii Moldova, Direcția Generală Drept și Relații Publice din cadrul Aparatului Președintelui Vladimir Voronin.

După schimbarea guvernării din 2009, Litvinenco a activat în cadrul Cancelariei de Stat, unde a lucrat până în 2013, colaborând cu guvernele conduse de Vlad Filat și Iurie Leancă. În perioada aprilie – iulie 2014, a activat și în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, în timpul mandatului Nataliei Gherman.

În 2019, Sergiu Litvinenco a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova, iar între 2021 și 2023 a ocupat funcția de ministru al Justiției în Guvernul Natalia Gavrilița.

Funcția actuală: Din iunie 2025, Sergiu Litvinenco este judecător al Curții Constituționale a Republicii Moldova, fiind numit pentru un mandat de șase ani.

Date bazate pe documente oficiale

Informațiile prezentate în acest articol sunt extrase din CV-urile oficiale publicate de instituțiile statului și au caracter documentar. Acestea indică funcțiile ocupate de persoanele menționate în perioada 2001–2009 și nu reprezintă, prin ele însele, o dovadă a apartenenței politice la partidul aflat la guvernare în acea perioadă.

Coaliția PAS–PSRM din 2019

După alegerile parlamentare din februarie 2019, Blocul ACUM (PAS și Platforma DA) și Partidul Socialiștilor au format o majoritate parlamentară.

În urma acestei coaliții:

• Maia Sandu a devenit prim-ministru;
• Igor Dodon și-a continuat mandatul de președinte al Republicii Moldova;
• Zinaida Greceanîi a fost aleasă președinta Parlamentului.

Coaliția a funcționat aproximativ cinci luni, până la căderea Guvernului Sandu în noiembrie 2019.

Alegerile prezidențiale dintre Igor Dodon și Maia Sandu: de la colaborarea instituțională la confruntarea pentru funcția supremă în stat

Unul dintre cele mai importante capitole ale politicii din Republica Moldova îl reprezintă rivalitatea dintre Igor Dodon și Maia Sandu, doi politicieni care, înainte de a deveni adversari electorali, au activat în aceeași perioadă în cadrul Ministerului Economiei, în timpul guvernării Partidului Comuniștilor (PCRM).

Au lucrat în aceeași instituție în perioada guvernării Voronin

În anii 2005–2006, Igor Dodon ocupa funcția de viceministru al Economiei, fiind ulterior promovat ministru al Economiei și Comerțului și, mai târziu, prim-viceprim-ministru.

În aceeași perioadă, Maia Sandu era director al Direcției generale politici macroeconomice și programe de dezvoltare din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului. Astfel, cei doi au activat în aceeași instituție în timpul mandatului președintelui Vladimir Voronin, chiar dacă ulterior au urmat trasee politice complet diferite.

Alegerile prezidențiale din 2016

În 2016, Igor Dodon și Maia Sandu s-au confruntat pentru prima dată în alegerile prezidențiale, primele organizate prin vot direct după modificarea hotărârii Curții Constituționale.

Turul I – 30 octombrie 2016

Rezultatele primului tur au fost:

• Igor Dodon – 47,98%
• Maia Sandu – 38,71%

Niciun candidat nu a obținut majoritatea absolută, astfel că scrutinul a intrat în turul al doilea.

Turul II – 13 noiembrie 2016

În turul decisiv, Igor Dodon a câștigat alegerile și a devenit președintele Republicii Moldova, învingând-o pe Maia Sandu.

Acesta a fost primul mandat prezidențial al lui Igor Dodon și începutul unei confruntări politice care avea să domine scena politică moldovenească în următorii ani.

Coaliția PSRM–ACUM din 2019

Deși în 2016 au fost adversari direcți, în iunie 2019 partidele din jurul celor doi lideri au format o majoritate parlamentară.

În urma negocierilor dintre Blocul ACUM (PAS și Platforma DA) și Partidul Socialiștilor (PSRM):

• Maia Sandu a fost desemnată prim-ministru;
• Igor Dodon și-a continuat mandatul de președinte al Republicii Moldova;
• Zinaida Greceanîi (PSRM), fost prim-ministru în perioada guvernării comuniste, a fost aleasă președinta Parlamentului.

Guvernul Sandu a rămas în funcție aproximativ cinci luni, fiind demis prin moțiune de cenzură în noiembrie 2019.

Alegerile prezidențiale din 2020

În 2020, Igor Dodon și Maia Sandu s-au confruntat din nou pentru funcția de președinte.

Primul tur – 1 noiembrie 2020

Rezultatele au fost:

• Maia Sandu – 36,16%
• Igor Dodon – 32,61%

Niciun candidat nu a depășit pragul de 50%, astfel că s-a organizat turul al doilea.

Turul II – 15 noiembrie 2020

În turul decisiv, Maia Sandu a obținut victoria cu:

• Maia Sandu – 57,72% (943.006 voturi)
• Igor Dodon – 42,28% (690.615 voturi)

Victoria Maiei Sandu a marcat prima alegere a unei femei în funcția de președinte al Republicii Moldova prin vot direct și a încheiat mandatul lui Igor Dodon la Președinție.

De la colaborare instituțională la adversari politici

Cronologia celor doi lideri ilustrează transformările politicii moldovenești din ultimele două decenii. În perioada guvernării lui Vladimir Voronin, Maia Sandu și Igor Dodon au activat în aceeași instituție publică – Ministerul Economiei. Ulterior, Dodon a devenit unul dintre liderii Partidului Socialiștilor și președinte al Republicii Moldova, în timp ce Maia Sandu a fondat PAS, a ocupat funcția de prim-ministru, iar din 2020 este președinta Republicii Moldova.