Cetățenia română, în pericol pentru urmașii românilor din Basarabia? 14 parlamentari PSD vor să schimbe legea
O inițiativă legislativă semnată de 14 parlamentari ai Partidului Social Democrat (PSD) din România ar putea limita drastic posibilitatea urmașilor foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Modificările propuse vizează inclusiv românii din Republica Moldova, ale căror familii au fost despărțite de granițele impuse în urma ocupației sovietice.
Un proiect de lege depus de parlamentari PSD la Senatul României a provocat controverse, deoarece propune eliminarea posibilității ca descendenții foștilor cetățeni români să solicite cetățenia în baza originii familiale.
Inițiativa legislativă, înregistrată inițial cu numărul B509/2026 și ulterior cu numărul L607/2026, vizează modificarea Legii nr. 21/1991 privind cetățenia română, mai exact a articolelor 10 și 11.
Dacă proiectul va fi adoptat în forma propusă, procedura specială de redobândire a cetățeniei ar urma să fie rezervată persoanelor care au deținut efectiv cetățenia română și au pierdut-o, fără să mai permită descendenților acestora să solicite cetățenia în nume propriu pe baza legăturii de filiație.
VIDEO
Cine ar putea fi afectat de modificările propuse?
În prezent, legislația română permite, în anumite condiții, redobândirea sau acordarea cetățeniei române nu doar foștilor cetățeni, ci și descendenților acestora.
Articolul 10 permite accesul la procedură descendenților până la gradul al doilea, în condițiile prevăzute de lege, iar articolul 11 extinde această posibilitate până la gradul al treilea.
Practic, sunt vizate următoarele categorii:
- Copiii foștilor cetățeni români;
- Nepoții foștilor cetățeni români;
- Strănepoții foștilor cetățeni români, în situațiile prevăzute de articolul 11.
Proiectul PSD propune eliminarea referirilor la acești descendenți din articolele respective.
Pentru numeroase familii din Republica Moldova, consecințele ar putea fi importante.
Un cetățean moldovean care are un bunic sau un străbunic care a fost cetățean român ar putea să nu mai poată solicita cetățenia prin procedura specială actuală, chiar dacă deține documente care demonstrează legătura de familie.
Această situație este deosebit de sensibilă pentru populația din Basarabia, unde pierderea cetățeniei române de către generațiile anterioare a fost consecința schimbărilor teritoriale și politice din secolul trecut.
Ce argumente invocă parlamentarii PSD?
În expunerea de motive a proiectului, inițiatorii susțin că actuala procedură a depășit scopul său inițial, acela de a repara consecințele istorice ale pierderii cetățeniei române.
Parlamentarii afirmă că extinderea dreptului la descendenții foștilor cetățeni români a determinat o creștere semnificativă a numărului de solicitări, inclusiv din partea unor persoane care nu au deținut niciodată cetățenia română și care, potrivit inițiatorilor, nu mai păstrează o legătură culturală, lingvistică sau socială reală cu România.
Un alt argument invocat este volumul mare de dosare aflate în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
Potrivit expunerii de motive, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare în anul 2025.
Inițiatorii mai invocă suspiciuni privind folosirea documentelor falsificate în procedurile de redobândire a cetățeniei și anchete care vizează presupuse rețele de obținere frauduloasă a cetățeniei române.
Autorii proiectului consideră că reducerea numărului de persoane eligibile ar permite instituțiilor să verifice mai eficient dosarele și să consolideze legătura efectivă dintre solicitanți și statul român.
De ce sunt controversate aceste argumente?
Criticii inițiativei consideră că problemele administrative ale statului român și existența unor fraude nu justifică eliminarea unei categorii întregi de beneficiari.
Dacă există persoane care au folosit documente false, acestea trebuie investigate, iar cei vinovați trebuie sancționați.
Dacă Autoritatea Națională pentru Cetățenie nu reușește să gestioneze numărul mare de solicitări, soluția ar trebui să fie modernizarea instituției, suplimentarea personalului, digitalizarea procedurilor și verificarea eficientă a documentelor.
O altă problemă este faptul că situația istorică a Basarabiei nu poate fi redusă la o simplă procedură administrativă.
Familiile din Republica Moldova nu au ales să fie separate de România prin schimbările teritoriale din 1940 și de după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Pentru mulți dintre urmașii acestor familii, solicitarea cetățeniei române reprezintă inclusiv o modalitate de restabilire a unei legături istorice și familiale.
Reacții și opoziție față de proiect
Inițiativa a provocat reacții critice în România și Republica Moldova.
Deputatul Adrian Giurgiu a criticat demersul parlamentarilor PSD, atrăgând atenția asupra consecințelor pe care le-ar putea avea pentru românii de peste Prut.
De asemenea, foste cadre parlamentare din Republica Moldova au contestat inițiativa și au cerut autorităților române să nu limiteze dreptul urmașilor foștilor cetățeni români.
Potrivit informațiilor publicate de presa din Republica Moldova, 81 de deputați ai Primului Parlament au semnat un apel prin care solicită României să nu sacrifice legătura istorică dintre statul român și Basarabia.
La rândul său, deputatul AUR Valeriu Munteanu a criticat proiectul, susținând că fraudele trebuie combătute prin verificări și sancțiuni, nu prin restrângerea drepturilor descendenților foștilor cetățeni români.
Ce se întâmplă cu proiectul în Parlamentul României?
Inițiativa a fost înregistrată la Senatul României la 15 septembrie 2026, iar la 26 octombrie a primit numărul L607/2026.
La data de 10 noiembrie 2026, proiectul se află în lucru la comisiile permanente ale Senatului.
Până în prezent, au fost înregistrate mai multe avize:
- Consiliul Economic și Social – aviz favorabil;
- Consiliul Legislativ – aviz favorabil;
- Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități – aviz favorabil;
- Comisia pentru românii de pretutindeni – aviz negativ;
- Comisia pentru administrație publică – aviz negativ, transmis la 10 noiembrie 2026.
Proiectul urmează să fie analizat și de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Termenul de adoptare tacită la Senat este 9 decembrie 2026. Acest termen nu înseamnă că proiectul devine automat lege, ci reprezintă o etapă a procedurii parlamentare.
Pentru a intra în vigoare, inițiativa trebuie să parcurgă procedura legislativă, să fie adoptată de Parlament și promulgată.
Cine sunt cei 14 parlamentari PSD care au inițiat proiectul?
Potrivit evidențelor oficiale ale Senatului României, inițiativa legislativă L607/2026 are următorii 14 semnatari:
- Federovici Doina-Elena – senator PSD;
- Bejinariu Eugen – deputat PSD;
- Ciucă Liviu-Bogdan – deputat PSD;
- Ciunt Ionel – deputat PSD;
- Ghigiu Alexandru-Mihai – deputat PSD;
- Gliga Dumitrița – deputat PSD;
- Govor Mircea-Vasile – deputat PSD;
- Ivan Bogdan-Gruia – deputat PSD;
- Mihalcea Silvia-Claudia – deputat PSD;
- Mina Marian – deputat PSD;
- Rafila Alexandru – deputat PSD;
- Suciu Vasile-Daniel – deputat PSD;
- Tîlvăr Angel – deputat PSD;
- Toma Ilie – deputat PSD.
Lista este publicată în evidența oficială a Senatului României.
România trebuie să întărească legăturile cu Republica Moldova, nu să ridice noi bariere
Inițiativa ridică o întrebare importantă despre relația României cu cetățenii Republicii Moldova și despre modul în care statul român înțelege să repare consecințele evenimentelor istorice.
În timp ce România susține apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană și vorbește despre legăturile istorice, culturale și lingvistice dintre cele două state, o asemenea modificare legislativă ar putea îndepărta o parte dintre urmașii familiilor care au fost despărțite de granițe.
Este legitim ca statul român să combată fraudele, să verifice documentele și să solicite respectarea condițiilor legale pentru obținerea cetățeniei.
Dar este la fel de legitim să ne întrebăm de ce urmașii unor oameni care au fost cetățeni români ar trebui să suporte consecințele problemelor administrative ale instituțiilor statului român.
Dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală, accesul la procedura specială de redobândire a cetățeniei ar putea deveni mult mai restrictiv pentru generațiile tinere din Republica Moldova.
Întrebarea rămâne: este corect ca urmașii românilor din Basarabia să piardă o cale legală de redobândire a cetățeniei din cauza fraudelor și a întârzierilor administrative pe care autoritățile române nu au reușit să le rezolve?
Sursa: Senatul României, Deutsche Welle, AGERPRES, presa din Republica Moldova.
RubrySkyNews.com – INFORMAȚIE. TRANSPARENȚĂ. ADEVĂR.
Revolut pentru muncitorii
VIDEO/ Bătaie pe Calea Victoriei: Tolea Ciumac, confruntare dură cu Daniel „Spartanu”
Ai o poveste interesantă sau un business care merită cunoscut? RubySkyNews te invită la interviu
Tragedia de la Măgdăcești: Ce pot face femeile agresate pentru a se proteja înainte să fie prea târziu
VIDEO/ Moldoveanul Ion s-a căsătorit cu Delphine din Camerun.
VIDEO / TEROARE la Râșcani: Administrator de restaurant snopit în bătaie de doi indivizi.
Unde au activat Maia Sandu, Igor Grosu, Natalia Gavrilița și Sergiu Litvinenco în perioada guvernării PCRM (2001–2009)
