📢 Solicitare publică adresată CAPC privind articolele realizate după atelierul despre justiția tranzitorie
În calitate de participant la atelierul „Documentarea statului capturat: jurnalism, memorie publică și prevenirea repetării”, organizat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) consider că ar fi firesc să existe cât mai multă transparență în ceea ce privește rezultatele acestui proces.
La atelier am discutat despre justiția tranzitorie, documentarea statului capturat, memoria publică, rolul presei și prevenirea repetării abuzurilor. Participanții au fost încurajați să abordeze subiecte relevante pentru această tematică.
Ulterior, eu am transmis un articol despre cazul Gheorghe Petic, construit pornind de la temele discutate la atelier și de la materialele prezentate participanților.
Am primit însă răspunsul că articolul meu nu poate fi inclus în categoria materialelor finanțate, deoarece se apropie mai mult de un articol de analiză și reflecție decât de o investigație jurnalistică propriu-zisă și că articolele finanțate urmează să fie selectate și dezvoltate printr-un proces editorial stabilit cu autorii.
Înțeleg și respect această explicație.
Dar tocmai de aici apare întrebarea mea publică.
Dacă este vorba despre un proiect dedicat justiției tranzitorii, documentării statului capturat, transparenței și prevenirii repetării abuzurilor, consider că ar fi normal ca publicul să poată vedea rezultatele acestui proces.
De aceea, solicit public CAPC să publice, dacă acest lucru este posibil:
🔹 toate articolele/materialele realizate și transmise de participanții la atelier;
🔹 articolele care au fost selectate pentru finanțare;
🔹 criteriile concrete în baza cărora au fost selectate;
🔹 cine sunt autorii materialelor finanțate;
🔹 care este mecanismul și valoarea finanțării acordate pentru aceste materiale.
Nu formulez această solicitare pentru a contesta faptul că un anumit articol a fost selectat sau respins.
Din contră, cred că publicarea tuturor materialelor ar putea fi utilă tuturor participanților.
Dacă articolul meu nu corespunde criteriilor unei investigații jurnalistice finanțate prin proiect, aș vrea să văd concret cum arată materialele care au corespuns criteriilor.
Astfel, noi, ceilalți participanți, putem înțelege unde am greșit, ce am făcut diferit, ce nivel de documentare a fost considerat suficient și ce înseamnă, în practică, pentru acest proiect, o investigație jurnalistică despre statul capturat.
Consider că transparența nu ar trebui să fie o problemă pentru un centru care are drept obiectiv analiza și prevenirea corupției.
Mai mult, nu cred că jurnaliștii sau participanții care au transmis materiale ar avea un motiv să se opună publicării lor, mai ales dacă aceste materiale au fost realizate în cadrul unui proiect care urmărește tocmai construirea memoriei publice și documentarea unei perioade importante din istoria recentă a Republicii Moldova.
Dacă vrem să construim memorie publică, trebuie să păstrăm și să facem accesibile materialele produse.
De aceea, fac această solicitare publică în calitate de participant la atelier.
Cred că transparența în acest caz ar fi cel mai bun exemplu practic al principiilor despre care am discutat la atelier.
Andrei Plop
VIDEO/ Moldoveanul Ion s-a căsătorit cu Delphine din Camerun.
VIDEO / TEROARE la Râșcani: Administrator de restaurant snopit în bătaie de doi indivizi.
Video/ Scandal sângeros în Georgia! O turistă rusă a fost desfigurată în propria cameră de hotel de un georgian: Momentul agresiunii a fost filmat!
Unde au activat Maia Sandu, Igor Grosu, Natalia Gavrilița și Sergiu Litvinenco în perioada guvernării PCRM (2001–2009)
