Călin Georgescu, vizat de un nou dosar DIICOT. Ce se știe și cât de plauzibilă este ipoteza unui dosar fabricat

21 septembrie 2026
Călin Georgescu este vizat luni, 21 septembrie 2026, într-un nou dosar penal instrumentat de DIICOT, în care procurorii investighează presupuse infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Ancheta a inclus cinci percheziții domiciliare în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde anchetatorii au efectuat percheziții, iar ulterior a fost dus la sediul DIICOT pentru audieri.
Ce susțin procurorii
Potrivit DIICOT, ancheta vizează trei persoane: doi cetățeni români și un cetățean italian. Procurorii susțin că grupul s-ar fi constituit în septembrie 2021 și că membrii acestuia ar fi prezentat unor oameni de afaceri posibilitatea obținerii unor finanțări importante din străinătate.
În cazul analizat de procurori, unei persoane i-ar fi fost promisă o finanțare de 6 milioane de euro, condiționată de depunerea unei garanții. Victima ar fi transferat peste un milion de euro. Ulterior, după ce finanțarea ar fi fost pretins majorată la 15 milioane de euro, ar mai fi fost solicitată o garanție de 100.000 de euro.
DIICOT indică un prejudiciu total de peste 1,1 milioane de euro.
Un element important este că plângerea penală care a stat la baza dosarului ar fi fost depusă în ianuarie 2024, deci înainte de scrutinul prezidențial din 2024. Omul de afaceri Răzvan Leu a confirmat pentru AGERPRES că el a formulat plângerea și că susține că a pierdut peste un milion de euro în urma unei promisiuni de finanțare care nu s-ar fi concretizat.
Acest element este relevant atunci când este analizată ipoteza că ancheta ar fi fost creată ulterior, exclusiv pentru motive politice: existența unei plângeri datate anterior alegerilor este un fapt care trebuie luat în calcul.
Poate fi totuși un dosar „fabricat”?
Teoretic, într-un stat de drept, inclusiv o anchetă penală poate fi contestată, iar acuzațiile procurorilor trebuie demonstrate prin probe și verificate în procedurile judiciare. Faptul că DIICOT a făcut percheziții și audieri nu demonstrează vinovăția lui Călin Georgescu.
Pe de altă parte, la acest moment nu există în informațiile publice verificate o dovadă care să demonstreze că dosarul a fost fabricat la comandă politică.
Există însă mai multe întrebări legitime care trebuie clarificate în cursul anchetei:
- când au început efectiv cercetările;
- ce probe existau înainte de perchezițiile din 21 septembrie;
- care este rolul concret atribuit lui Călin Georgescu;
- ce relație a avut acesta cu celelalte persoane investigate;
- dacă există contracte, transferuri bancare, mesaje, înregistrări sau alte documente care să susțină acuzațiile;
- ce s-a întâmplat efectiv cu cei peste 1,1 milioane de euro;
- dacă banii au ajuns la persoanele cercetate și prin ce mecanism;
- ce declarații și probe prezintă persoana care a depus plângerea.
Aceste elemente sunt mult mai importante pentru stabilirea realității faptelor decât simpla coincidență temporală dintre anchetă și activitatea politică a lui Georgescu.
Un argument important împotriva unei concluzii pripite
Un aspect care complică teoria potrivit căreia dosarul ar fi fost creat acum pentru a-l lovi politic pe Georgescu este faptul că, potrivit informațiilor publice disponibile, presupusa fraudă datează din 2021, iar plângerea persoanei vătămate ar fi fost depusă în ianuarie 2024.
Reuters relatează, de asemenea, că Georgescu neagă acuzațiile și că ancheta actuală este distinctă de celelalte probleme judiciare în care este implicat.
Prin urmare, existența unei plângeri anterioare alegerilor nu dovedește că acuzațiile sunt adevărate, dar reprezintă un fapt care trebuie luat în considerare atunci când este analizată ipoteza unei eventuale fabricări recente a dosarului.
De ce cazul trebuie urmărit cu atenție
Călin Georgescu este o figură politică extrem de controversată în România, iar acțiunea DIICOT apare într-un context în care acesta a mai fost vizat de proceduri judiciare. Tocmai din acest motiv, cazul are potențialul de a genera interpretări politice foarte diferite.
O abordare jurnalistică prudentă este să nu se pornească nici de la premisa că Georgescu este vinovat, nici de la premisa că dosarul este fabricat.
Prima ipoteză trebuie demonstrată prin probele anchetei și, în final, prin procedurile judiciare. A doua ar necesita, la rândul ei, dovezi privind o eventuală intervenție politică, manipularea probelor, declarații false, presiuni asupra denunțătorului sau alte nereguli procedurale.
Deocamdată, informațiile publice confirmă existența anchetei, a plângerii, a perchezițiilor și a audierilor, dar nu permit o concluzie factuală că dosarul ar fi fost fabricat la comandă.
Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție pe tot parcursul procedurilor judiciare.





