Modificare teritoriului de Stat.
După cum statele înseşi nu au rămas aceleaşi de-a lungul istoriei, nici teritoriul lor nu a rămas imuabil.Uneori limitele statelor s-au modificat prin voinţa populaţiei respective sau a statelor în…
Cetăţenia.
Cetăţenia este definită ca legătura politică şi juridică permanentă şi efectivă dintre o persoană fizică şi un anumit stat, care generează drepturi şi obligaţii pentru cetăţean şi statul respectiv. Ea…
Populaţia ca element Constitutiv al Statului.
Populaţia reprezintă, alături de teritoriu şi de autoritatea guvernamentală, unul din elementele constitutive necesare pentru existenţa însăşi a statului .Nu se poate vorbi de existenţa unui stat dacă acesta nu…
Recunoaşterea Internaţională.
Instituţia recunoaşterii internaţionale a apărut în secolul al XVIII – lea şi s-a conturat mai precis în secolul următor, în special după Congresul de la Viena care instituia un adevărat…
Succesiunea Statelor.
Există situaţii când, prin voinţa popoarelor respective sau datorită unor împrejurări independente de aceasta, configuraţia politică şi teritorială a unor state suferă importante transformări.Dincolo de efectele pe care le produc…
Neutralitatea Statelor.
În dreptul internaţional clasic regimul de neutralitate se referă la situaţia unui stat de neparticipare la război.Neutralitatea este definită ca situaţia juridică specială în care se află statele care în…
Noţiunea de Subiect al Dreptului Internaţional.
Subiecte ale dreptului sunt acele entităţi capabile să-şi asume drepturi şi obligaţii în cadrul unui raport juridic. În dreptul intern calitatea de subiect de drept o pot avea persoanele, fie…
Tipuri de State.
Statele pot fi din punct de vedere al organizării lor fie unitare, fie compuse. a) Statele unitare se caracterizează prin existenţa unui singur sistem de organe ale puterii, administraţiei şi…
Sistemul Dreptului Internaţional.
În totalitatea lor normele juridice care compun dreptul internaţional public pot fi ordonate şi sistematizate după criterii ştiinţifice în raport de domeniile care cad sub incidenţa reglementărilor internaţionale, de instituţiile…
Echitatea.
Art. 38 menţionat din Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie prevede în paragraful 2 că, în anumite cazuri concrete, dacă părţile în litigiu sunt de acord cu aceasta, Curtea poate să-şi…
Doctrina Dreptului Internaţional.
Referindu-se la „ doctrina specialiştilor cei mai calificaţi în dreptul public al diferitelor state”, Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie consacra doctrina ca izvor auxiliar al dreptului internaţional. Caracterul complex, adesea…
Jurisprudenţa.
Constituie un mijloc auxiliar de determinare a normelor dreptului internaţional.De principiu, instanţele de judecată nu sunt creatoare de norme juridice, rolul lor fiind acela de a aplica la cazuri concrete…
Cutuma Internaţională.
Este un izvor nescris al dreptului internaţional, cel mai vechi izvor al dreptului internaţional, ca şi al dreptului în general. Deşi în condiţiile vieţii contemporane marea majoritate a reglementărilor internaţionale…
Principiile Generale de drept.
Teoria şi practica juridică a statelor au consacrat în timp numeroase principii de drept care sunt identice sau nu diferă substanţial în legislaţia internă a diferitelor state, ele fiind comune…
Tratatul Internaţional.
Este cel mai important izvor al dreptului internaţional contemporan, atât datorită clarităţii cu care exprimă normele de drept, tehnicii sofisticate şi precise folosite, cât şi frecvenţei utilizării sale. Tratatul poate…
Geneza şi evoluţia Dreptului Internaţional Public.
Cunoaşterea apariţiei şi dezvoltării instituţiilor care fac obiectul de cercetare al unei ştiinţe este un element de o primordială importanţă pentru înţelegerea fenomenelor de analizat, cu atât mai mult în…
Noţiunea de Izvoare al Dreptului Internaţional.
După cum se ştie, în dreptul intern normele juridice îşi au izvorul în contituţiile statelor, în legile adoptate în baza acestora, precum şi în alte acte cu caracter juridic emise…
Definiţia Dreptului Internaţional Public.
Elementele de bază în configurarea dreptului internaţional public ţin de fundamentul şi natura acestuia, de obiectul de reglementare şi de subiectele juridice, de izvoarele sale, ca şi de caracteristicile pe…
Dreptul Internaţional şi Dreptul Intern.
Raportul dintre dreptul internaţional public şi dreptul intern constituie una dintre problemele de bază ale filozofiei juridice, având totodată şi o deosebită importanţă practică. Dreptul international public şi dreptul intern…
Dreptul Internaţional şi Politica Externă a Statului.
Între dreptul internaţional şi politica externă a statelor există un raport de interacţiune complexă, dreptul internaţional constituind un mijloc de influenţare a politicii externe, care trebuie să fie în concordanţă…
Dreptul Internaţional Public şi Dreptul Internaţional Privat.
Raporturile juridice cu caracter internaţional nu sunt în totalitatea lor raporturi de drept internaţional public. Elementul de extraneitate într-un raport juridic poate rezulta din faptul că una din părţile aflate…
Fundamentul Juridic al Dreptului Internaţional.
Fundamentul juridic al dreptului internaţional în constituie acordul de voinţă al statelor suverane care compun la un moment dat societatea internaţională. În lipsa unor autorităţi publice cu atribuţii legislative, administrative…