O femeie de 42 de ani din Măgdăcești, raionul Criuleni, a fost împușcată mortal de soțul său, în vârstă de 47 de ani, într-o tragedie care scoate la iveală mai multe probleme legate de protecția victimelor violenței în familie și funcționarea sistemului de monitorizare electronică a agresorilor.

Potrivit Procuraturii raionului Criuleni, tragedia s-a produs în dimineața zilei de 31 august 2026. Poliția a fost sesizată după ce femeia a fost găsită inconștientă în locuință. Din cercetările preliminare rezultă că soțul acesteia s-ar fi deplasat la domiciliul comun, deși în privința lui fusese emisă anterior o ordonanță de protecție.

Procurorii susțin că bărbatul ar fi avut asupra sa o armă deținută ilegal și ar fi tras asupra soției. Ulterior, acesta s-ar fi deplasat în spatele locuinței și s-ar fi sinucis cu aceeași armă. Ambele persoane au decedat în urma rănilor suferite.

Cazul este cu atât mai grav cu cât femeia ceruse în mod repetat protecția autorităților, iar bărbatul ajunsese să fie inclus în sistemul de monitorizare electronică.

Trei copii au rămas fără părinți

În urma tragediei, cei trei copii ai familiei au rămas fără ambii părinți. Potrivit informațiilor prezentate în spațiul public, copiii au intrat în atenția serviciilor sociale, iar autoritățile urmau să identifice o soluție pentru îngrijirea lor, inclusiv prin posibilitatea ca aceștia să fie preluați de membri ai familiei extinse.

Cazul a provocat un puternic val de reacții în Republica Moldova, în special deoarece victima făcuse anterior demersuri pentru a beneficia de protecție.

Victima a cerut protecție încă din luna iulie

Cronologia prezentată de Ministerul Justiției arată că situația dintre cei doi soți era cunoscută de autorități cu mult înainte de tragedie.

Pe 13 iulie, femeia s-a adresat Procuraturii Criuleni și a solicitat măsuri de protecție.

Pe 16 iulie, Judecătoria Criuleni a emis o ordonanță de protecție valabilă timp de 30 de zile.

La începutul lunii august, însă, măsura ar fi fost încălcată. Pe 3 august, bărbatul ar fi inițiat un apel telefonic către victimă, fapt care a fost înregistrat de ofițerul de urmărire penală, potrivit ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari.

Pe 24 august, femeia a cerut din nou protecție.

A doua zi, pe 25 august, Judecătoria Criuleni a emis o nouă ordonanță de protecție. Documentul a fost transmis în aceeași zi către Direcția Monitorizare Electronică, iar Poliția din Criuleni a fost informată despre necesitatea prezentării bărbatului pentru aplicarea echipamentului.

La 16:50, presupusului agresor i-a fost instalat dispozitivul electronic de monitorizare.

Victima a primit, la rândul său, dispozitivele speciale destinate situațiilor în care agresorul se apropie de zona în care aceasta trebuie protejată.

În aceeași zi, sistemul a pierdut poziția GPS

Problema a apărut chiar în ziua instalării brățării.

După aplicarea echipamentului, semnalul GPS al dispozitivului a dispărut de pe platforma de monitorizare.

Un aspect important este că SIM-ul continua să transmită date, însă platforma nu mai indica poziția geografică a dispozitivului.

Inspectorii au încercat să ia legătura cu bărbatul. Acesta ar fi declarat că se află în Orhei și că urma să se prezinte personal la inspectorat.

La 20:34, bărbatul a contactat Direcția Monitorizare Electronică și a anunțat că urma să părăsească Republica Moldova pentru aproximativ patru-cinci zile.

Ulterior, Poliția de Frontieră a confirmat că acesta a fost în afara țării în perioada 25–30 august.

A fost în Germania, apoi s-a întors în Moldova

Pe 26 august, consilierul de probațiune a încercat de mai multe ori să ia legătura cu bărbatul. Telefonul acestuia era însă deconectat.

Pe 28 august, acesta a răspuns și a comunicat că se află în Germania.

Datele Poliției de Frontieră au confirmat ulterior deplasarea peste hotare, iar bărbatul a revenit în Republica Moldova după perioada respectivă.

Potrivit Ministerului Justiției, acesta nu avea însă o interdicție de a părăsi teritoriul Republicii Moldova și nici nu era inclus în consemn la frontieră. Din acest motiv, sistemul de monitorizare electronică nu putea urmări deplasările sale la trecerea frontierei.

31 august: ultimele încercări de contact

În dimineața zilei de 31 august, inspectorul Direcției Monitorizare Electronică a încercat de mai multe ori să îl contacteze pe bărbat.

Nu a răspuns.

În aceeași dimineață, tragedia a fost raportată la serviciul 112.

Potrivit datelor oficiale ale Serviciului Național Unic pentru Apelurile de Urgență 112, primul apel a fost recepționat la 09:15 și a fost efectuat de fiica minoră a victimei. Aceasta a anunțat că mama sa este decedată și a descris situația. Apelul a primit prioritatea maximă – cod roșu critic – și a fost transmis Poliției și Ambulanței la ora 09:17. La 09:21 a fost recepționat un al doilea apel de la aceeași adresă.

La locul tragediei, anchetatorii au constatat că dispozitivul de monitorizare electronică nu se mai afla pe corpul bărbatului.

Acest element este unul dintre principalele aspecte investigate de autorități.

Bărbatul avea deja două cauze penale

Un alt detaliu apărut după tragedie este că pe numele bărbatului existau deja două cauze penale.

Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că prima cauză fusese pornită la sfârșitul anului 2025, iar cea de-a doua în februarie 2026. În cadrul acestor dosare au fost dispuse expertize pentru stabilirea tuturor circumstanțelor.

De asemenea, Cernăuțeanu a precizat că femeia depusese și anterior plângeri împotriva soțului, unele dintre acestea vizând și alte aspecte decât violența în familie.

Prin urmare, cazul nu a apărut brusc în atenția autorităților la sfârșitul lunii august. Existaseră anterior plângeri, cauze penale și ordonanțe de protecție.

Cum a ajuns din nou la domiciliul victimei?

Aceasta este una dintre întrebările centrale ale cazului.

Pe de o parte, instanța emisese o ordonanță de protecție.

Pe de altă parte, bărbatul fusese inclus în sistemul de monitorizare electronică.

Totuși, în aceeași zi în care i-a fost aplicat dispozitivul, platforma a pierdut localizarea GPS. Ulterior, bărbatul a părăsit țara, s-a întors, iar în ziua crimei nu a mai răspuns apelurilor inspectorilor.

La locul tragediei, brățara nu mai era asupra lui.

Procuratura a anunțat că verifică inclusiv circumstanțele producerii tragediei și modul în care a fost executată măsura de protecție.

Șeful Inspectoratului Național de Probațiune a demisionat

După tragedie, problema monitorizării electronice a ajuns în centrul unei crize instituționale.

Directorul Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă, și-a depus demisia pe 2 septembrie.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat că sistemul de monitorizare electronică „a eșuat în a oferi victimei protecția necesară”.

INP a dispus, la rândul său, o anchetă internă pentru a verifica modul în care angajații responsabili au aplicat și monitorizat măsura.

De ce este discutat acum sistemul brățărilor electronice?

Tragedia de la Măgdăcești a readus în atenție și modul în care statul achiziționează echipamentele de monitorizare.

Inspectoratul Național de Probațiune susține că nu a favorizat nicio companie și explică numărul redus de ofertanți prin faptul că pe piață există puțini furnizori capabili să ofere astfel de sisteme.

În același timp, investigații jurnalistice recente au atras atenția asupra faptului că echipamentele au fost achiziționate în repetate rânduri de la compania „Infoexpres”, iar licitația din 2026 a fost câștigată de aceasta în calitate de singur ofertant.

În 2026, INP a modificat anumite cerințe tehnice pentru echipamente, inclusiv durata minimă a bateriei și nivelul de protecție împotriva apei. Aceste modificări au generat întrebări suplimentare despre modul în care sunt stabilite specificațiile tehnice ale achizițiilor.

Autoritățile anunță schimbări după tragedie

Cazul a determinat autoritățile să anunțe revizuirea sistemului de monitorizare a agresorilor.

Printre măsurile discutate se află îmbunătățirea schimbului de informații dintre Poliție, Probațiune și Poliția de Frontieră, precum și accesul mai direct al Poliției la datele platformei de monitorizare.

Guvernul a anunțat și intenția de a înăspri mecanismele de răspundere pentru încălcarea ordinelor de protecție și de a investi în noi echipamente de monitorizare.

Întrebările care rămân fără răspuns

Tragedia de la Măgdăcești lasă în urmă o serie de întrebări la care anchetele instituțiilor trebuie să ofere răspunsuri:

De ce a dispărut localizarea GPS chiar în ziua aplicării dispozitivului?

De ce bărbatul a putut părăsi Republica Moldova fără ca această deplasare să genereze o intervenție în cadrul sistemului de protecție?

Ce s-a întâmplat cu dispozitivul de monitorizare după revenirea lui în țară?

Când și cum a fost înlăturată brățara de pe corp?

De ce pierderea semnalului GPS nu a dus la o intervenție suficient de rapidă?

Au existat erori individuale sau probleme la nivelul întregului mecanism instituțional?

De ce măsurile de protecție existente nu au reușit să împiedice apropierea bărbatului de victimă?

Aceste întrebări sunt importante nu doar pentru stabilirea responsabilităților în cazul de la Măgdăcești, ci și pentru siguranța altor femei aflate în situații similare.

Cazul demonstrează că existența unei ordonanțe de protecție și a unei brățări electronice nu este suficientă dacă informațiile generate de sistem nu sunt transformate rapid în acțiuni concrete ale autorităților.

Anchetele interne și penale urmează să stabilească unde au apărut breșele și dacă acestea puteau fi prevenite.

VIDEO/ Moldoveanul Ion s-a căsătorit cu Delphine din Camerun.

Unde au activat Maia Sandu, Igor Grosu, Natalia Gavrilița și Sergiu Litvinenco în perioada guvernării PCRM (2001–2009)