Andrei Plop: „De ce avioanele cu destinația Aeroportul Internațional Chișinău zboară deasupra Transnistriei, când Rusia atacă Ucraina cu drone? Poate fi un risc de securitate pentru Maia Sandu și Vasile Tofan”

În această seară am observat întâmplător un avion care zbura deasupra satului Porumbeni, iar pentru câteva momente am crezut că aeronava se îndreaptă spre Ucraina, lucru care mi-a atras imediat atenția deoarece, de la începutul războiului ruso-ucrainean, nu am mai observat avioane care să circule atât de vizibil pe această direcție. Pentru că eram curios să aflu unde merge aeronava, am deschis Flightradar24 și am urmărit traseul acesteia, iar surpriza mea a fost să constat că avionul se îndrepta spre Aeroportul Internațional Chișinău, fiind vorba despre o aeronavă SkyUp care efectua cursa Alicante–Chișinău.

Eu, Andrei Plop, locuitor al satului Porumbeni, nu sunt pilot, nu sunt controlor de trafic aerian și nu pretind că sunt specialist în stabilirea rutelor avioanelor, însă sunt cetățean al acestei țări și sunt, la fel ca milioane de oameni, un potențial pasager al unei aeronave care pleacă din Republica Moldova sau care revine aici din Uniunea Europeană. Tocmai din această perspectivă consider că este legitim să pun o întrebare autorităților și companiilor aeriene: în condițiile actuale de securitate din regiune, este oare necesar ca aeronavele civile să se apropie atât de mult de regiunea transnistreană, dacă există posibilitatea tehnică și operațională ca anumite rute să fie menținute la o distanță mai mare de această zonă?

Nu afirm că avionul SkyUp pe care l-am urmărit în această seară a încălcat vreo regulă și nici nu afirm că aeronava ar fi intrat în spațiul aerian controlat de structurile separatiste de la Tiraspol, deoarece asemenea concluzii pot fi stabilite numai pe baza datelor oficiale privind ruta și procedurile de navigație aeriană. Ceea ce spun este că, atunci când mă uit la hartă și văd cât de aproape se află anumite trasee aeriene de un teritoriu care nu este controlat efectiv de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, în contextul în care în apropiere se desfășoară un război de amploare, consider că problema merită discutată public și analizată de specialiști.

Nu mai putem privi securitatea spațiului aerian ca înainte de război

Consider că trebuie să ținem cont de faptul că situația de securitate din regiune s-a schimbat radical după declanșarea invaziei rusești în Ucraina, iar Republica Moldova se află astăzi într-o poziție geografică extrem de sensibilă, având în apropiere regiunea Odesa, unde au loc atacuri rusești cu drone și rachete, dar și regiunea transnistreană, unde există o prezență militară rusă și un regim separatist asupra căruia autoritățile constituționale de la Chișinău nu exercită control efectiv.

Pentru mine, problema devine cu atât mai serioasă cu cât în ultimele zile am avut din nou exemple concrete că războiul din Ucraina nu este doar o problemă care se desfășoară la sute de kilometri distanță, ci reprezintă un risc care poate ajunge inclusiv în imediata apropiere a Republicii Moldova. În timpul atacurilor rusești asupra regiunii Odesa, drone au ajuns în apropierea frontierei moldo-ucrainene, iar autoritățile de la Chișinău au anunțat inclusiv cazuri în care drone au pătruns neautorizat în spațiul aerian al Republicii Moldova.

Acest lucru ar trebui să ne determine să fim mai atenți atunci când discutăm despre siguranța aviației civile, deoarece nu mai putem presupune că obiectele aeriene implicate în războiul din Ucraina vor rămâne întotdeauna exact în limitele spațiului aerian ucrainean, așa cum îl vedem noi pe hartă. O dronă nu respectă frontierele politice în același mod în care le respectăm noi atunci când privim o hartă, iar o eroare de navigație, o interceptare, o schimbare de traiectorie sau alte circumstanțe neprevăzute pot face ca un obiect aerian să ajungă într-o zonă în care nu trebuia să ajungă.

Dronele rusești au ajuns deja la frontiera Republicii Moldova

În ultimele zile am văzut cât de aproape de Republica Moldova se desfășoară atacurile rusești asupra Ucrainei. În noaptea de 8 spre 9 septembrie, un atac cu drone rusești a vizat inclusiv zona punctului ucrainean de trecere Starokazacie, aflat în apropierea frontierei cu Republica Moldova, iar autoritățile moldovene au anunțat că o dronă a lovit punctul de trecere, în timp ce alte două aparate fără pilot au căzut în apropiere, ceea ce a determinat evacuarea persoanelor și suspendarea temporară a activității punctului Tudora–Starokazacie.

Mai mult, pe 14 septembrie, autoritățile moldovene au anunțat că două drone au pătruns neautorizat în spațiul aerian al Republicii Moldova în timpul unor atacuri rusești asupra regiunii Odesa, iar una dintre acestea a intrat în apropierea localității Palanca și a pătruns câteva sute de metri în spațiul aerian moldovenesc înainte de a reveni în Ucraina.

Acestea nu sunt scenarii ipotetice, ci incidente care s-au produs în apropierea noastră și care demonstrează cât de complicată a devenit situația aeriană din această parte a Europei.

În aceste condiții, eu cred că autoritățile moldovene trebuie să discute foarte serios cu operatorii aerieni despre modul în care sunt stabilite rutele avioanelor civile către și dinspre Chișinău și dacă există posibilitatea ca, atunci când regulile aviatice și condițiile tehnice permit acest lucru, aeronavele să fie menținute la o distanță cât mai mare de zonele sensibile.

De ce să nu facem un mic ocol, dacă acest lucru este posibil?

Poate cineva va spune că diferența dintre două rute poate fi de doar câteva zeci de kilometri și că acest lucru nu reprezintă mare lucru pentru un avion, însă eu cred că trebuie să privim problema din perspectiva pasagerului care se află în interiorul aeronavei și care are dreptul să se întrebe dacă traseul ales este unul cât mai sigur în contextul regional actual.

Eu am lucrat în Uniunea Europeană și, dacă mă întorc cu avionul din Europa în Republica Moldova, nu vreau să mă gândesc că aeronava în care mă aflu se apropie inutil de o zonă militarizată sau de o regiune asupra căreia statul moldovean nu exercită control efectiv, mai ales într-un moment în care la câteva zeci de kilometri au loc atacuri cu drone și rachete.

Dacă există două variante de rută care respectă toate regulile de siguranță aeronautică, iar una dintre ele permite menținerea unei distanțe suplimentare față de zonele sensibile, eu personal aș prefera fără nicio ezitare acea variantă, chiar dacă avionul trebuie să parcurgă câțiva kilometri în plus sau să zboare câteva minute mai mult.

Pentru mine, acesta este principiul simplu după care ar trebui să ne ghidăm: mai bine un mic ocol decât un risc inutil, dacă acel ocol este posibil și aprobat de specialiști.

„Avionul nu este o mașină”

Am spus și repet acest lucru pentru că mi se pare important: avionul nu este o mașină.

Atunci când circuli cu automobilul și vezi că o anumită zonă este problematică, poți vira la stânga, poți merge la dreapta și poți face un ocol, însă o aeronavă comercială nu poate fi condusă după aceeași logică. Un avion are o rută planificată, există proceduri de navigație, spații aeriene controlate și restricționate, instrucțiuni ale controlorilor de trafic aerian și numeroase alte elemente care trebuie luate în calcul.

Tocmai de aceea consider că discuția trebuie purtată înainte, nu după producerea unui incident. Dacă specialiștii consideră că o anumită rută este sigură, atunci să explice public acest lucru și să ne spună de ce este sigură, iar dacă există posibilitatea de a utiliza rute care păstrează o distanță mai mare față de zonele sensibile, atunci să explice dacă această variantă este luată în considerare.

Nu spun că avionul SkyUp era în pericol

Vreau să fie foarte clar, pentru că nu vreau ca mesajul meu să fie interpretat greșit: nu afirm că avionul SkyUp pe care l-am văzut în această seară era în pericol și nu afirm că ruta sa era nesigură.

Nu am pregătirea necesară pentru a face o asemenea concluzie și nici nu vreau să induc panică printre pasageri.

Eu am observat un avion, am verificat traseul acestuia și mi-am pus o întrebare în calitate de cetățean și pasager: în condițiile actuale, când Rusia atacă Ucraina cu drone în apropierea frontierei noastre, iar dronele au ajuns deja în spațiul aerian moldovenesc, nu ar trebui ca toate rutele aeronavelor civile să fie analizate inclusiv din perspectiva evitării cât mai mult posibil a zonelor sensibile?

Cred că această întrebare este legitimă.

Mesajul meu pentru SkyUp și pentru celelalte companii aeriene

Mă adresez în primul rând companiei SkyUp, pentru că avionul pe care l-am urmărit în această seară aparținea acestei companii, dar mesajul meu nu se limitează la SkyUp, ci este adresat tuturor operatorilor care efectuează zboruri spre și dinspre Chișinău.

Vă rog să analizați posibilitatea de a evita, atât cât permit regulile aviatice, condițiile tehnice și siguranța operațională, apropierea inutilă de regiunea transnistreană și de zonele aflate în imediata apropiere a războiului din Ucraina.

Nu vă cer să încălcați procedurile și nici să modificați traseele după bunul plac, ci doar să luați în calcul toate riscurile regionale atunci când planificați zborurile către Republica Moldova.

Dacă specialiștii dumneavoastră consideră că rutele actuale sunt cele mai sigure, atunci eu cred că o explicație publică ar fi binevenită, deoarece oamenii trebuie să aibă încredere că atunci când cumpără un bilet de avion către Chișinău, traseul aeronavei a fost stabilit ținând cont de toate riscurile existente în regiune.

Mesajul meu pentru autoritățile Republicii Moldova

Mă adresez și Autorității Aeronautice Civile, Ministerului Apărării și tuturor instituțiilor care au responsabilități în domeniul securității spațiului aerian al Republicii Moldova și le cer să explice cetățenilor cum este gestionat acest risc.

Vreau să știm dacă, în contextul intensificării atacurilor rusești cu drone asupra Ucrainei, există proceduri suplimentare pentru protejarea aviației civile și dacă operatorii aerieni sunt informați în timp real despre modificările situației de securitate din regiune.

Vreau să știm, de asemenea, dacă sunt analizate rute alternative pentru aeronavele civile care sosesc sau pleacă de la Chișinău și dacă apropierea de regiunea transnistreană reprezintă un element luat în calcul atunci când sunt stabilite aceste trasee.

Nu vreau panică și nu vreau să sperii oamenii care călătoresc cu avionul. Vreau prevenție.

Pentru că atunci când vezi că Rusia lansează drone asupra Ucrainei, când vezi că atacurile au loc la câteva zeci de kilometri de Republica Moldova și când autoritățile anunță că drone au pătruns deja în spațiul aerian moldovenesc, este normal să te întrebi dacă putem face ceva suplimentar pentru a reduce riscurile.

Iar această problemă îi privește și pe Maia Sandu, premier, deputați și membrii Guvernului

Mai este un aspect despre care cred că trebuie să vorbim foarte deschis: în aceste avioane nu călătoresc doar oameni simpli. Cu aeronave civile călătoresc și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, prim-ministrul, miniștri, deputați, funcționari publici și alte persoane care reprezintă statul Republica Moldova.

Dacă noi, cetățenii obișnuiți, ne punem problema siguranței atunci când avionul nostru se apropie de un teritoriu pe care autoritățile constituționale de la Chișinău nu îl controlează efectiv, atunci cred că această întrebare trebuie să fie cu atât mai importantă atunci când în aeronava respectivă se află președintele Republicii Moldova, prim-ministrul sau membri ai Guvernului.

Eu unul nu consider normal ca un șef de stat, un șef de Guvern sau o delegație oficială a Republicii Moldova să fie expusă inutil unui risc care poate fi evitat printr-o rută alternativă, în cazul în care o asemenea rută există și este permisă din punct de vedere al siguranței aviatice.

Nu spun că avioanele cu care călătoresc Maia Sandu, premierul, deputații sau membrii Guvernului survolează în mod ilegal regiunea transnistreană. Nu am date care să demonstreze acest lucru și nu vreau să inventez asemenea informații.

Eu spun altceva: dacă există posibilitatea ca aeronavele civile care transportă cetățeni ai Republicii Moldova, inclusiv conducerea țării, să păstreze o distanță mai mare față de zonele necontrolate și militarizate, atunci această posibilitate trebuie analizată foarte serios.

Pentru că să fim sinceri: ce se întâmplă dacă într-o zi la bordul unui avion se află președintele Republicii Moldova, prim-ministrul, mai mulți deputați sau membri ai Guvernului, iar în apropiere are loc un incident aerian legat de războiul din Ucraina?

Atunci nu mai vorbim doar despre siguranța unor pasageri.

Vorbim despre securitatea conducerii Republicii Moldova și despre securitatea statului.

Într-o țară care are un conflict nesoluționat în regiunea transnistreană, unde există o prezență militară rusă, iar la câteva zeci de kilometri se desfășoară un război în care Federația Rusă utilizează masiv drone și rachete, eu cred că trebuie să existe maximum de precauție atunci când sunt stabilite rutele aeronavelor care transportă demnitarii Republicii Moldova.

„Nu putem să cerem cetățenilor să fie precauți, iar statul să ignore același risc”

Eu cred că aici trebuie să existe aceeași regulă pentru toată lumea.

Dacă un cetățean obișnuit este sfătuit să fie atent la riscurile din regiune, dacă știm că dronele rusești atacă Ucraina și că unele au ajuns deja în spațiul aerian al Republicii Moldova, atunci trebuie să ne întrebăm dacă președintele țării, premierul, deputații și miniștrii nu ar trebui să beneficieze de cel mai înalt nivel posibil de protecție și precauție atunci când călătoresc cu avionul.

Eu nu cer ca avioanele să ocolească orice zonă de pe hartă și nici nu spun că apropierea de Transnistria înseamnă automat un pericol.

Cer doar ca riscul să fie evaluat serios și ca, atunci când există o alternativă sigură, aeronava să fie ținută cât mai departe de zonele sensibile.

Pentru mine, acesta este bunul-simț.

Și dacă cineva îmi spune că ruta pe care am văzut-o în această seară este complet sigură și că apropierea de regiunea transnistreană nu prezintă niciun risc suplimentar pentru aviația civilă, atunci vreau să aud explicația specialiștilor.

Dar dacă există chiar și posibilitatea rezonabilă de a reduce riscul printr-un traseu alternativ, atunci de ce să nu o facem?

Eu, ca simplu cetățean, prefer să ajung la Chișinău câteva minute mai târziu.

Iar dacă în acel avion se află președintele Republicii Moldova, prim-ministrul, deputați sau membri ai Guvernului, cu atât mai mult consider că trebuie să alegem ruta care oferă cel mai înalt nivel rezonabil de siguranță.

Avionul nu este o mașină, iar în condițiile actuale de securitate din regiune nu cred că trebuie să tratăm traseul unei aeronave ca pe o simplă linie trasată pe hartă.

Eu prefer să zbor câteva minute în plus

Dacă mâine voi cumpăra un bilet din Europa spre Chișinău și voi ști că există două variante de rută, iar una dintre ele presupune ca avionul să se apropie mai mult de o zonă sensibilă, în timp ce cealaltă permite menținerea unei distanțe mai mari fără să afecteze siguranța zborului, eu voi prefera a doua variantă.

Nu mă interesează dacă ajung cu cinci sau zece minute mai târziu. Nu mă interesează dacă avionul consumă puțin mai mult combustibil. Mă interesează ca aeronava în care mă aflu să fie cât mai departe posibil de război.

Pentru că eu nu vreau să fiu pasager într-un avion care zboară inutil de aproape de o zonă militarizată, într-un moment în care în Ucraina sunt lansate sute de drone, iar unele dintre acestea ajung la frontiera Republicii Moldova sau chiar pătrund în spațiul nostru aerian.

Am văzut avionul în această seară deasupra Porumbeniului, am urmărit traseul lui pe Flightradar24 și am început să mă gândesc la toate aceste lucruri.

Poate pentru un specialist traseul este absolut normal și nu există niciun motiv de îngrijorare. Dacă așa este, foarte bine. Să ni se explice.

Dar dacă există posibilitatea ca aeronavele civile să fie ținute mai departe de zonele sensibile fără a încălca nicio regulă și fără a afecta siguranța zborului, atunci eu spun foarte clar că trebuie să alegem prevenția.

Pentru că astăzi nu mai vorbim despre un război care se desfășoară undeva departe, pe o hartă pe care o privim la televizor. Vorbim despre atacuri cu drone care au ajuns la frontiera noastră, despre drone care au pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova și despre o regiune transnistreană în care există prezență militară rusă, toate acestea într-o zonă geografică extrem de apropiată de rutele aeriene către Chișinău.

Eu, Andrei Plop, nu cer imposibilul și nu acuz pe nimeni. Cer doar ca autoritățile și companiile aeriene să se gândească de două ori înainte de a apropia avioanele civile de zone care prezintă sensibilități de securitate și, acolo unde există alternative sigure, să aleagă varianta care pune pasagerii cât mai departe de orice posibil risc.

Pentru că, în timpul unui război, nu trebuie să așteptăm producerea unei tragedii pentru a ne întreba dacă puteam face ceva înainte.

VIDEO/ Bătaie pe Calea Victoriei: Tolea Ciumac, confruntare dură cu Daniel „Spartanu”

Ai o poveste interesantă sau un business care merită cunoscut? RubySkyNews te invită la interviu

Tragedia de la Măgdăcești: Ce pot face femeile agresate pentru a se proteja înainte să fie prea târziu

VIDEO/ Moldoveanul Ion s-a căsătorit cu Delphine din Camerun.

Unde au activat Maia Sandu, Igor Grosu, Natalia Gavrilița și Sergiu Litvinenco în perioada guvernării PCRM (2001–2009)