VIDEO/ Dacă Nosatîi vorbește rusă, de ce spune că nu o cunoaște? Spectacol de imagine, pragmatism politic sau mesaj naționalist?

Un videoclip în care ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi, vorbește în limba rusă ridică o întrebare care merită discutată: de ce, într-un alt context, ministrul lasă impresia că nu cunoaște sau nu înțelege limba rusă?

Contradicția dintre imaginile video și mesajul transmis public deschide mai multe posibilități de interpretare. Este vorba despre o poziție naționalistă? Despre alegerea deliberată a limbii române în spațiul public? Sau despre o formă de pragmatism și comunicare politică?

Nosatîi vorbește rusă, dar nu vrea să vorbească rusă?

Imaginile video sunt importante pentru că nu prezintă o presupunere sau o relatare făcută de altcineva. În secvență, ministrul însuși vorbește în limba rusă.

Acest lucru face ca afirmația sa dintr-un alt moment, atunci când a fost abordat în rusă de o jurnalistă, să capete o altă interpretare.

Dacă un om nu cunoaște deloc o limbă, este normal să nu poată purta o conversație în acea limbă. Însă dacă aceeași persoană poate formula și rosti propoziții în limba respectivă, situația devine mai complicată.

În cazul lui Nosatîi, întrebarea nu mai este neapărat „știe sau nu știe rusa?”, ci mai degrabă:

„De ce alege să nu vorbească rusa în anumite situații publice?”

O poziție naționalistă?

Una dintre interpretările posibile este că Nosatîi preferă să se prezinte public drept un oficial care comunică exclusiv în limba română.

Pentru un politician sau pentru un demnitar, limba utilizată în public poate deveni parte din imaginea sa.

Într-o Republică Moldova în care problema identității, a limbii române și a influenței spațiului rusesc continuă să fie extrem de sensibilă, alegerea limbii poate transmite un mesaj politic.

În acest sens, refuzul de a continua conversația în rusă poate fi privit nu ca o incapacitate lingvistică, ci ca o alegere politică și identitară.

Spectacol de imagine?

O altă interpretare este cea a spectacolului de imagine.

Un oficial poate ști o anumită limbă, dar poate decide să nu o utilizeze în anumite contexte pentru a transmite un mesaj către publicul său.

În cazul unui ministru al Apărării, fiecare apariție publică poate avea și o componentă simbolică. Răspunsul în română poate fi perceput ca o reafirmare a identității instituției și a orientării europene a Republicii Moldova.

Din această perspectivă, episodul poate fi privit ca o strategie de comunicare: „știu limba, dar aleg să nu o folosesc aici”.

Pragmatism politic

Există și varianta pragmatismului.

În politică, nu este suficient să știi ce poți spune. Contează și cum, unde și în fața cui spui acel lucru.

Un ministru poate considera că răspunsul în limba română îi consolidează imaginea în rândul unei anumite categorii de alegători și transmite un mesaj clar despre valorile pe care dorește să le reprezinte.

În același timp, faptul că poate vorbi rusa îi permite să comunice cu o parte importantă a populației atunci când consideră necesar.

Prin urmare, cele două lucruri nu se exclud: poți cunoaște limba rusă și, în același timp, să alegi să nu o vorbești în anumite situații publice.

Dar există o contradicție care nu poate fi ignorată

Problema apare atunci când mesajul transmis public este perceput drept „nu cunosc rusa”, în timp ce există imagini în care aceeași persoană vorbește în rusă.

Aici apare întrebarea legitimă pentru opinia publică:

Este vorba despre faptul că ministrul nu dorește să vorbească rusa sau despre faptul că, din motive politice și de imagine, preferă să lase această impresie?

Nu putem afirma fără o explicație directă din partea lui Nosatîi că aceasta a fost intenția sa.

Putem însă constata existența contrastului dintre declarație și imaginile video și putem întreba dacă alegerea limbii reprezintă o strategie de comunicare politică.

Limba ca instrument politic

În Republica Moldova, limba nu este doar un instrument de comunicare. Ea poate deveni și un simbol politic.

Pentru unii cetățeni, utilizarea limbii române reprezintă consolidarea identității naționale. Pentru alții, refuzul de a utiliza rusa poate fi perceput ca un gest politic sau chiar ca o formă de naționalism.

De aceea, cazul Nosatîi poate fi privit din mai multe unghiuri.

Poate fi o alegere personală. Poate fi o poziție naționalistă. Poate fi pragmatism politic. Sau poate fi pur și simplu o strategie de imagine.

Cert este că imaginile video în care Anatolie Nosatîi vorbește în rusă fac dificilă susținerea ideii că ministrul nu ar cunoaște deloc această limbă.

Mai degrabă, întrebarea care rămâne este de ce alege să nu o folosească în anumite situații și ce mesaj politic dorește să transmită prin această alegere.

VIDEO: Anatolie Nosatîi vorbește în limba rusă. Urmăriți imaginile și spuneți-ne în comentarii cum interpretați această situație: poziție naționalistă, pragmatism politic sau spectacol de imagine?

VIDEO/ Moldoveanul Ion s-a căsătorit cu Delphine din Camerun.

Unde au activat Maia Sandu, Igor Grosu, Natalia Gavrilița și Sergiu Litvinenco în perioada guvernării PCRM (2001–2009)