Nu aștepta ca pericolul să ajungă la ușă: măsuri prin care femeile agresate își pot crește siguranța

Cazul tragic de la Măgdăcești readuce în atenție o întrebare dureroasă: ce poate face o femeie atunci când este amenințată și simte că pericolul devine real?

Autoritățile au obligația de a proteja victimele violenței. Ordinele de protecție trebuie respectate, iar încălcarea lor trebuie tratată cu seriozitate. Dar, până când instituțiile intervin, există și măsuri concrete pe care o femeie le poate lua pentru a-și reduce riscul.

Aceste măsuri nu înlocuiesc Poliția, justiția sau serviciile specializate și nu trebuie interpretate ca o responsabilitate a victimei pentru agresiunile comise împotriva ei. Responsabilitatea pentru violență aparține agresorului.

Totuși, într-o situație periculoasă, pregătirea poate salva vieți.

1. Schimbă imediat încuietorile dacă agresorul are chei

Dacă agresorul a locuit în aceeași casă sau a avut acces la chei, schimbarea butucului și a încuietorilor poate fi una dintre primele măsuri practice.

Nu este suficient să presupui că agresorul „nu va mai veni”.

Dacă există un ordin de protecție, păstrează o copie la îndemână și informează persoanele relevante despre existența lui.

2. Consolidează accesul în locuință

Pe lângă lacătul de la ușă, verifică:

• ușa de acces;
• poarta;
• ferestrele;
• accesul din spatele casei;
• garajul sau anexele;
• interfonul, dacă există.

Dacă locuiești la casă, poarta și ușa trebuie să poată fi încuiate rapid și sigur.

3. Instalează camere video

Camerele pot ajuta la documentarea intrărilor neautorizate, amenințărilor sau încălcării unui ordin de protecție.

Ideal este să existe camere orientate către:

• poartă;
• ușa de intrare;
• curte;
• aleea de acces.

Dacă este posibil, alege un sistem care păstrează înregistrările într-un loc la care agresorul nu are acces.

Nu instala camere doar pentru a obține dovezi. Prioritatea este siguranța. Dacă agresorul apare, nu ieși afară să îl confrunți pentru a-l filma.

4. Dacă îți permiți, ia în calcul o firmă de pază

Pentru persoanele aflate într-un risc ridicat și care își permit acest lucru, un serviciu privat de pază poate constitui un nivel suplimentar de protecție.

Există sisteme de alarmă care pot transmite automat un semnal către o companie de securitate atunci când este detectată o intrare prin efracție sau o altă situație de urgență.

Aceasta nu înlocuiește apelul la 112, dar poate reprezenta un strat suplimentar de securitate.

5. Spune oamenilor din jur ce se întâmplă

Nu păstra agresiunea în secret.

Spune unei persoane de încredere:

• ce s-a întâmplat;
• cine este agresorul;
• unde locuiești;
• ce ordin de protecție există;
• ce trebuie făcut dacă agresorul apare.

Poate fi o rudă, o prietenă, un vecin sau un coleg.

Uneori, un vecin care știe situația poate observa un lucru suspect înainte ca victima să îl observe.

6. Stabiliți un „cuvânt de alarmă”

Cu familia sau cu o persoană apropiată poate fi stabilit un cuvânt simplu care să însemne:

„Sună la 112. Sunt în pericol.”

Astfel, dacă femeia nu poate explica situația la telefon, persoana respectivă știe că trebuie să solicite ajutor.

7. Pregătește o geantă pentru situații de urgență

Dacă situația se agravează, poate fi nevoie să pleci rapid.

O geantă discretă poate conține:

• acte;
• bani;
• medicamente;
• chei;
• telefon și încărcător;
• haine;
• documente importante;
• lucrurile esențiale ale copiilor.

Geanta poate fi păstrată la o persoană de încredere, nu neapărat în casă.

8. Păstrează dovezile

Mesajele de amenințare, fotografiile leziunilor, înregistrările apelurilor, documentele medicale și alte dovezi pot fi importante.

Nu păstra toate dovezile într-un singur telefon sau cont la care agresorul poate avea acces.

Dacă este sigur să faci acest lucru, păstrează copii într-un loc separat și sigur.

9. Schimbă parolele și securizează conturile

Dacă agresorul îți cunoaște parolele, schimbă-le.

Verifică:

• Facebook;
• Instagram;
• Gmail;
• WhatsApp;
• conturile bancare;
• cloud-ul;
• localizarea telefonului.

Activează autentificarea în doi pași și verifică dispozitivele conectate la conturile tale.

Dacă suspectezi că telefonul este monitorizat, caută ajutor de pe un dispozitiv sigur înainte de a face schimbări care ar putea alerta agresorul.

10. Nu anunța agresorul despre toate planurile tale

În anumite situații, intenția de a pleca, de a schimba locuința sau de a solicita protecție poate crește riscul.

Planificarea trebuie făcută cu grijă și, dacă este posibil, cu sprijinul unui specialist.

11. Cunoaște traseele de ieșire

În locuință, gândește-te din timp:

„Dacă apare acum, pe unde pot ieși?”

Este util să știi:

• care este cea mai apropiată ieșire;
• unde poți merge;
• cine îți poate deschide ușa;
• unde există un loc sigur;
• unde poți ajunge rapid într-un spațiu public.

Evită, pe cât posibil, să rămâi blocată într-o încăpere fără ieșire dacă agresorul devine violent.

12. Nu îl întâlni singură dacă există risc

Dacă trebuie să discuți despre copii, bunuri sau alte probleme, caută un loc public sau o soluție prin intermediul unei persoane de încredere ori al unui profesionist.

Nu accepta automat întâlniri de tipul:

„Hai să vorbim doar cinci minute.”

Dacă există antecedente de violență sau amenințări, acele cinci minute pot deveni periculoase.

13. Învață câteva tehnici de autoapărare

Un curs serios de autoapărare poate ajuta la:

• recunoașterea situațiilor periculoase;
• evitarea confruntării;
• eliberarea dintr-o prindere;
• crearea unei oportunități de retragere;
• menținerea calmului în situații de stres.

Scopul nu este să „învingi” agresorul.

Scopul este să scapi.

14. Dacă apare agresorul, nu ieși să îl confrunți

Dacă există un ordin de protecție și agresorul apare la poartă, în fața casei sau în apropiere, nu este momentul pentru o confruntare.

Intră într-un loc sigur și sună la 112.

Dacă poți face acest lucru fără să te expui, notează ora și păstrează dovezile.

15. Nu te izola

Una dintre cele mai periculoase situații este atunci când victima rămâne singură cu problema.

Cere ajutor.

Vorbește cu familia, prietenii, serviciile specializate, Poliția, avocatul sau organizațiile care oferă sprijin victimelor violenței.

Nu confunda curajul cu riscul inutil

A fi puternică nu înseamnă să ieși în fața agresorului și să îi demonstrezi că nu ți-e frică.

A fi puternică poate însemna să spui:

„Nu mai accept. Îmi fac un plan. Îmi protejez copiii. Cer ajutor. Plec din situația periculoasă.”

Și, foarte important, nu trebuie să aștepți ca cineva să vină să te salveze pentru a începe să-ți construiești propriul plan de siguranță.

Autoritățile trebuie să-și facă datoria. Dar o femeie aflată în pericol poate, în paralel, să își pregătească locuința, documentele, telefonul, familia și planul de evacuare.

Dacă există pericol imediat

Nu încerca să rezolvi singură situația și nu îl confrunta pe agresor.

Sună la 112 și mergi într-un loc sigur.

Viața ta este mai importantă decât casa, obiectele, banii sau orice ceartă care trebuie „lămurită”.

Nu trebuie să fii victimă pentru totdeauna. Poți începe prin a-ți construi un plan de siguranță.

VIDEO/ Moldoveanul Ion s-a căsătorit cu Delphine din Camerun.

Unde au activat Maia Sandu, Igor Grosu, Natalia Gavrilița și Sergiu Litvinenco în perioada guvernării PCRM (2001–2009)