10 ani de la moartea Reginei Ana a României. Povestea de dragoste cu Regele Mihai, exilul și rolul discret al ultimei regine a României

La 1 august 2026 se împlinesc 10 ani de la trecerea în neființă a Reginei Ana a României, soția Regelui Mihai I și una dintre cele mai respectate personalități ale Familiei Regale Române. Regina Ana s-a stins din viață la 1 august 2016, la vârsta de 92 de ani, într-un spital din Morges, Elveția, după o viață marcată de război, exil și devotament față de soțul său și față de România.

O principesă franceză din Casa de Bourbon-Parma

Regina Ana s-a născut la 18 septembrie 1923, la Paris, sub numele de Prințesa Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marguerite de Bourbon-Parma. Ea provenea din prestigioasa Casă de Bourbon-Parma, una dintre ramurile dinastiei Bourbon, cu rădăcini în Franța, Italia și Spania.

Tatăl său a fost Prințul René de Bourbon-Parma, iar mama sa, Prințesa Margareta a Danemarcei, era membră a familiei regale daneze și nepoată a regelui Christian al IX-lea al Danemarcei, supranumit „socrul Europei”. Astfel, Regina Ana avea origini franceze, italiene și daneze și era înrudită cu numeroase familii regale europene.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Ana a ales să se implice activ în efortul de război. A servit voluntar în armata franceză, ca șofer și infirmieră, fiind decorată cu Crucea de Război a Republicii Franceze pentru curajul și activitatea sa.

Regele Mihai I – ultimul monarh al României

Regele Mihai I s-a născut la 25 octombrie 1921 și a fost ultimul rege al României. A urcat pentru prima dată pe tron în 1927, după moartea bunicului său, Regele Ferdinand I, deoarece tatăl său, Carol al II-lea, renunțase temporar la drepturile dinastice. În 1930, Carol al II-lea a revenit în țară și și-a reluat tronul, iar Mihai a redevenit Mare Voievod de Alba Iulia.

În urma abdicării lui Carol al II-lea, în septembrie 1940, Mihai a devenit din nou rege. Cel mai important moment al domniei sale a fost 23 august 1944, când a decis înlăturarea mareșalului Ion Antonescu și scoaterea României din alianța cu Germania nazistă, alăturând țara coaliției Națiunilor Unite. Istoricii consideră că această decizie a contribuit la scurtarea războiului în Europa și la reducerea pierderilor umane.

Abdicarea forțată și începutul exilului

După război, România a intrat sub influența Uniunii Sovietice, iar Partidul Comunist a preluat treptat controlul asupra statului.

La 30 decembrie 1947, Regele Mihai I a fost obligat să semneze actul de abdicare, în urma presiunilor exercitate de noul regim comunist condus de Petru Groza și Gheorghe Gheorghiu-Dej, cu sprijinul autorităților sovietice. Monarhia a fost abolită în aceeași zi, iar România a fost proclamată republică populară.

La scurt timp după abdicare, Regele Mihai a părăsit România împreună cu mama sa, Regina Elena. Averile Casei Regale au fost confiscate, iar fostului suveran i s-a retras cetățenia română de către regimul comunist.

O poveste de dragoste începută la Londra

Regele Mihai și Principesa Ana s-au cunoscut în noiembrie 1947, la Londra, cu ocazia nunții viitoarei regine Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu prințul Philip.

Între cei doi s-a legat rapid o relație, iar după abdicarea Regelui Mihai au decis să se căsătorească. Totuși, drumul către căsătorie nu a fost lipsit de obstacole.

Una dintre principalele dificultăți a fost de natură religioasă. Regele Mihai era ortodox, iar Ana era romano-catolică. Vaticanul nu și-a dat acordul pentru căsătoria mixtă în condițiile în care viitorii copii urmau să fie crescuți în religia ortodoxă, conform tradiției Casei Regale Române. Din acest motiv, ceremonia religioasă nu a fost recunoscută de Vatican la acel moment.

Cei doi s-au căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena, în Grecia, ceremonia având loc în prezența membrilor mai multor familii regale europene.

Zeci de ani în exil

După căsătorie, Regele Mihai și Regina Ana au trăit în exil timp de peste patru decenii. Familia s-a stabilit succesiv în Marea Britanie, Italia și Elveția.

Viața în exil nu a fost una luxoasă. Lipsiți de resursele pe care le avusese odinioară Casa Regală, Regele Mihai și Regina Ana au dus o existență modestă. Fostul suveran a lucrat, de-a lungul anilor, ca pilot de încercare, fermier și reprezentant al unei companii aerospațiale, în timp ce Regina Ana s-a ocupat în principal de creșterea celor cinci fiice ale cuplului: Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria.

Deși au trăit departe de România, cei doi au rămas implicați în susținerea cauzei românești și au menținut legături permanente cu comunitățile românești din diaspora.

Întoarcerea în România

După Revoluția din 1989, revenirea Familiei Regale în România nu a fost lipsită de dificultăți. În primii ani, autoritățile au limitat vizitele Regelui Mihai, iar în 1990 acesta a fost întors din drum și obligat să părăsească țara.

În 1992, cu ocazia Paștelui, Regele Mihai și Regina Ana au revenit în România, fiind întâmpinați de sute de mii de oameni la București și în alte orașe.

Din 2001, Familia Regală s-a stabilit la Palatul Elisabeta, după ce autoritățile române au pus reședința la dispoziția fostului suveran pentru desfășurarea activităților sale publice.

O regină discretă și respectată

Regina Ana a fost apreciată pentru discreția și modestia sa. Deși a fost regină-consort timp de 68 de ani, între 1948 și 2016, ea a evitat implicarea în dispute politice și s-a dedicat familiei, activităților caritabile și reprezentării Casei Regale.

Ea nu a putut vizita România timp de 42 de ani, însă după revenirea în țară a participat la numeroase evenimente publice și proiecte sociale, alături de Regele Mihai, până când starea de sănătate nu i-a mai permis.

Regina Ana rămâne cea mai longevivă soție de rege sau domnitor din istoria României.

Moștenirea Reginei Ana

Regina Ana a murit la 1 august 2016, în Elveția, iar funeraliile sale au avut loc în România, cu onoruri militare și ceremonii la care au participat reprezentanți ai mai multor case regale europene și mii de români.

În 2023, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea sa, Banca Națională a României a emis o monedă comemorativă dedicată Reginei Ana, în semn de respect pentru contribuția sa la istoria și memoria Casei Regale a României.

La un deceniu de la dispariția sa, Regina Ana continuă să fie evocată drept un simbol al demnității, al discreției și al loialității față de Regele Mihai și față de România, chiar și în cei peste 40 de ani petrecuți departe de țara pe care a ajuns să o considere propria sa patrie.