Valentin Eșanu, administratorul SRL „Sofilarex Plus”, reclamă noi presiuni asupra companiei sale și cere autorităților să explice de ce, la aproape un deceniu după ce a fost reținut și plasat în arest preventiv în perioada guvernării lui Vlad Plahotniuc, numele său apare din nou într-o cauză penală cu acuzații de natură fiscală.
Eșanu a adresat un memoriu premierului Republicii Moldova și mai multor instituții, în care susține că firma sa este supusă unor controale și acțiuni pe care le consideră disproporționate și care ar putea afecta activitatea companiei. El afirmă că nu solicită să fie scutit de controale, ci cere ca acestea să fie efectuate pe baza unor fapte verificabile și cu respectarea principiului proporționalității.
O acuzație care revine după aproape nouă ani
Actualul conflict are o particularitate importantă: acuzațiile de natură fiscală nu sunt o premieră pentru Valentin Eșanu.
La 15 august 2017, omul de afaceri a fost arestat și acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani, acuzațiile vizând perioada 2014–2017. Potrivit informațiilor prezentate de Agentul Guvernamental, Eșanu a fost privat de libertate, în total, timp de aproximativ 22 de luni în cadrul procedurilor penale.
În acea perioadă, Eșanu și apropiații săi au susținut că dosarele penale aveau o motivație politică și că problemele sale cu autoritățile au apărut în contextul conflictului privind piața metalelor și protestelor împotriva monopolului Metalferos. Presa a relatat atunci despre acuzațiile sale privind caracterul politic al dosarelor.
În 2020, Judecătoria Chișinău a încetat procesul penal referitor la acuzațiile de spălare de bani și evaziune fiscală pentru perioada 2014–iunie 2017. Instanța a reținut că decizia de control fiscal pe care se baza cauza fusese anulată definitiv într-o procedură civilă și a concluzionat că urmărirea penală fusese inițiată contrar dispozițiilor legale.
Valentin Eșanu a fost recunoscut drept deținut politic de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) în 2019. Recunoașterea a venit în contextul dosarului penal în care omul de afaceri fusese reținut în 2017 și ținut în detenție preventivă aproximativ 22 de luni. Eșanu a susținut că dosarul împotriva sa a fost motivat politic, iar cazul său a fost inclus în contextul persoanelor considerate victime ale persecuțiilor politice din perioada guvernării lui Vlad Plahotniuc.
CtEDO a constatat probleme în privarea sa de libertate
Cazul nu s-a încheiat însă aici. În 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o hotărâre în cauza Eșanu c. Republica Moldova.
CtEDO a constatat încălcarea articolului 5 din Convenție în ceea ce privește detenția preventivă și procedurile de verificare a acesteia. Curtea a reținut că Eșanu fusese privat de libertate timp de 22 de luni fără motive relevante și suficiente și a considerat că separarea artificială a unor anchete penale a permis eludarea limitei constituționale privind durata arestului preventiv.
Republica Moldova a fost obligată să-i achite lui Eșanu 3.900 de euro pentru prejudiciul moral și 2.464 de euro pentru costuri și cheltuieli.
Eșanu a calificat ulterior detenția sa drept un abuz și a susținut public că a fost victima unei persecuții politice. Este important însă de precizat că CtEDO nu a stabilit că Eșanu a fost „deținut politic”. Curtea a constatat încălcări ale dreptului la libertate și siguranță și ale garanțiilor procedurale privind detenția.
2026: o nouă cauză penală cu acuzații fiscale
La 29 iulie 2026, organul de urmărire penală al Serviciului Vamal a emis o ordonanță privind pornirea unei noi cauze penale, în care sunt invocate, potrivit documentului prezentat de companie, prevederi referitoare la evaziune fiscală și corupere pasivă. Pentru perioada 2023–2024 sunt invocate presupuse achiziții simulate, date denaturate în documentele contabile și diminuarea bazei impozabile.
Compania susține însă că există o contradicție între acuzația penală și rezultatele controlului fiscal. Potrivit memoriului, Serviciul Fiscal de Stat a finalizat controlul la 5 iunie 2026, iar decizia fiscală din 30 iulie a stabilit o obligație suplimentară pentru anul 2022, în timp ce pentru 2023 și 2024 au fost operate ajustări ale pierderilor fiscale, fără stabilirea unui impozit suplimentar de achitat pentru aceste două perioade.
Tocmai această diferență este una dintre principalele întrebări ridicate de Eșanu: cum se explică faptul că, pentru aceleași perioade fiscale, o cauză penală vorbește despre o presupusă evaziune fiscală în proporții deosebit de mari, în timp ce controlul fiscal nu a stabilit pentru 2023–2024 o asemenea obligație fiscală neachitată?
Se repetă istoria?
Asemănarea dintre cele două situații este evidentă la nivelul acuzațiilor fiscale, însă circumstanțele juridice nu sunt identice.
În 2017, Eșanu a fost efectiv arestat și ținut în detenție preventivă, iar cauza privind evaziunea fiscală și spălarea de bani a fost ulterior încetată. În 2026, până la momentul publicării acestui material, documentul prezentat de Eșanu indică pornirea unei noi cauze penale, nu o nouă reținere sau condamnare.
Totuși, pentru omul de afaceri, asemănarea este suficient de puternică pentru a ridica din nou întrebări. În urmă cu aproape nouă ani, acuzațiile fiscale au fost urmate de detenție, iar ulterior CtEDO a constatat încălcări în modul în care statul i-a restrâns libertatea. Astăzi, Eșanu se confruntă din nou cu acuzații de natură fiscală și susține că asupra companiei sale sunt exercitate presiuni.
În memoriul transmis Guvernului, el afirmă că situația actuală depășește interesul unei singure companii și privește încrederea mediului de afaceri în instituțiile statului și modul în care autoritățile folosesc instrumentele de control și aplicare a legii.
Deocamdată, nu există suficiente elemente pentru a afirma că actuala cauză penală este motivată politic sau că reprezintă repetarea abuzurilor din perioada Plahotniuc. Acest lucru ar trebui stabilit prin probe și, eventual, printr-o decizie a instanțelor competente.
Există însă un fapt incontestabil: același om de afaceri care a fost arestat în 2017 într-un dosar ce includea acuzații de evaziune fiscală este, în 2026, din nou vizat într-o cauză penală care include acuzații fiscale. Iar între cele două episoade se află o hotărâre CtEDO care a constatat încălcarea drepturilor sale în legătură cu detenția preventivă.
Rămâne de văzut dacă actuala anchetă va demonstra existența unor infracțiuni sau dacă disputa dintre companie și autorități va ajunge, din nou, în instanțele naționale ori europene.
VIDEO/ Moldoveanul Ion s-a căsătorit cu Delphine din Camerun.
VIDEO / TEROARE la Râșcani: Administrator de restaurant snopit în bătaie de doi indivizi.
Video/ Scandal sângeros în Georgia! O turistă rusă a fost desfigurată în propria cameră de hotel de un georgian: Momentul agresiunii a fost filmat!
Unde au activat Maia Sandu, Igor Grosu, Natalia Gavrilița și Sergiu Litvinenco în perioada guvernării PCRM (2001–2009)
