Pacea de la San Stefano.
În urma războiului ruso-turc din 1877-1878, la 3 martie 1878 a fost semnat tratatul da pace de la San-Stefano. La acea perioadă rolul lui Gorceakov a scăzut considerabil în cadrul…
Războiul ruso-turc 1877-1878 şi efectele sale.
După ce Imperiul Otoman a respins Protocolul de la Londra, prin care ar fi fost considerabil limitată suveranitatea turcă, Rusia, la 13 aprilie 1877 a răspuns prin mobilizarea a 7…
Congresul de la Berlin.
La 6 martie, 1878, Andrassi a propus oficial convocarea unui congres destinat discutării condiţiilor de pace dintre Rusia şi Imperiul Otoman, fără a se limita doar la problema strâmtorilor, după…
Apariţia de noi state independente după Congresul de la Berlin.
Congresul de la Berlin a urmat războiul ruso-româno-otoman din anii 1877-1878. Pacea efectivă fusese semnată la San Stefano, la 3 martie, dar prevedea prea mari schimbări în status-quo-ul european pt…
Destrămarea Alianţei celor trei împăraţi.
Alianţa celor 3 Împăraţi a existat între 1872 şi 1887, fiind formată la iniţiativa cancelarului german O.Bismark din Wilhelm I, Franz Iosif şi Alexandru II. Al3Împ era un sistem foarte…
Tratatul bilateral germano-austroungar.
Cauzele semnării tratatului: După Congresul de la Berlin din 1878 au urmat ca relaţiile germano-austroungare să se îmbunătăţească şi mai mult. După acel congres, diplomaţia Europeană capătă un nou aspect,…
Crearea Triplei Alianţe. Aderarea Italiei şi a României.
La baza creării 3All stă coaliţia germano-austro-ungaro-rusă a celor 3 împăraţi, dar, m/exact, destrămarea ei sau, cel puţin, îndepărtarea RU după Congresul d l Berlin. După 1878 tensiunile între blocul…
Raporturile franco-ruse 1871-1890.
După pacea de la Frankfurt, scopul principal al francezilor era să-şi recupereze autoritatea şi teritoriile pierdute în faţa Germaniei. P/u aceasta Franţa căuta îmbunătăţirea relaţiilor cu Rusia. La întâlnirea lui…
Apropierea ruso-franceză, Tratatul de alianţă şi ajutor reciproc.
Poziţia Franţei faţă de o posibilă alianţă cu Rusia: după înfrângerea suferită în războiul pruso-francez Franţa avea nevoie de un aliat puternic. Cu părere de rău pentru conducerea franceză nu…
Politica externă germană după 1890. Weltpolitik.
Nu e corect WEILTPOLITIK: (nu există aşa termen în nici un dicţionar de lb germană), există Weltpolitik, în dicţionarul lui Mihai Ibăşescu, şi se traduce prin “politică internaţională/mondială”. Nu e…
Tendinţe de împărţire a sferelor de influenţă în lume: Orientul Îndepărtat.
După ce China(chn) avuse nevoie de bani pentru a plăti o contribuţie Japoniei, Rusia a căutat să-şi impună influenţa aici.. Chn a primit banii ceruţi la 6.07.1895 şi se obliga…
Antanta Cordială franco-engleză: caracterul ei.
După ce, în 1902, a fost semnat un acord anglo-japonez, care i-a dat Marii Britanii garanţii în Orientul Îndepărtat, cercurile diplomatice engleze au început să nu mai vadă o necesitate…
Tratatul ruso-britanic 1907.
În urma semnării acordului de alianţă cu Republica Franceză, diplomaţia engleză intenţiona să-l completeze cu un tratat de alianţă cu Imperiul Ţarist. Acest scop era dificil de realizat din cauză…
Crizele marocane, de la început de sec. XX.
I criză marocană, numită şi Criza Tangier, a fost o criză internaţională asupra statutului colonial al Marocului (MAR), între martie 1905 şi mai 1906. Evenimente : Cancelarul Bülow al GER…
Al doilea război balcanic.
Al doilea război balcanic a fost provocat de spiritul bulgar, după succesele obţinute de ei anterior, bulgarii erau încrezuţi că vor obtine succese şi în faţa Greciei şi a Serbiei.…
Antanta Cordială
Probabil descrierea acestui cadru ar trebui începută cu dezintegrarea sistemului bismarkian după retragerea sa de la putere în GER. În ultimul său an la cârma Imperiului principala sarcină se punea…
Criza de la Sarajevo.
În Serbia existau un şir de organizaţii naţionaliste, care aveau drept scop unificarea slavilor de sud şi crearea „Serbiei Mari”. Printre ofiţerii armatei sârbe exista o organizaţie secretă numită „mâna…
Dreptul internaţional public
Dreptul internaţional public reprezintă ansamblul de norme juridice care reglementează relaţiile ce se stabilesc în cadrul societatăţii internaţionale, în principal între state, dar şi între celelalte subiecte de drept internaţional.…
Normele de Drept Internaţional
Normele de DI – reguli de conduita cu caracter obligatoriu stabilite prin acordul de vointa a subiectelor sale si indeplinite de catre acestea in mod benevol sau in caz de…
Principiile fundamentale ale Dreptului Internaţional.
Principiile fundamentale ale DI- reguli de conduita de maxima generalitate, universal valabile si juridic obligatorii pt subiectele de DI care au luat nastere prin acordul de vointa a acestora, in…