Structura textului jurnalistic constă în construcţia acestuia, realizată prin unitatea conţinutului şi a formei. Ea presupune integrarea (asamblarea) elementelor constitutive într-un tot închegat, unitar, coerent, înţeles ca sistem al relaţiilor…

Mulţi teoreticieni consideră că prin fundamentele ei economice, prin conţinut şi estetică, prin formele de difuzare socială comunicarea de masă se dovedeşte a fi, în mod aproape evident, o dimensiune…

Se afirmă adesea că mass-media au trei funcţii: să informeze, să educe şi să distreze. Este puţin prea sumar. Mai ales la începutul secolului XXI. Mass-media, din ce în ce…

Au existat, din partea unor cercetători, tentative de imaginare a unei societăţi moderne în absenţa mass-media. Aceştia au recunoscut că, deşi critic al comunicării de masă, văzându-i acesteia numai neajunsurile,…

Am ales pentru cea de-a doua funcţie a presei denumirea “de corelare” în onoarea politologului din S.U.A., Harold D. Laswell, cel care a fundamentat, în 1948, Teoria sociologică funcţionalistă. Acesta,…

În vorbirea curent-lejeră, dar şi în multe cărţi de jurnalism, expresii precum “nevoia de informaţii” ori “necesitatea de a fi informat” nu par a pricinui vreun motiv de nelinişte sau…

Funcţia de comunicare sau de “legătură” mai este numită şi funcţie de integrare socială, deoarece se crede că a comunica înseamnă implicit a integra. Într-unul din dialogurile sale, în Republica,…

Uriaşa dezvoltare a mediilor audiovizuale i-a condus pe unii cercetători la consideraţia că “rolul global al media se defineşte prin funcţia de transpunere a realului în spectacol, receptând mijloacele de…

În general, lumea intelectuală a acceptat că întreg comportamentul uman este ghidat de norme culturale, explicit dar, mai ales, implicit. Indivizii, care suportă efectele acestui “ghidaj”, nu-i pot conştientiza, cel…

Până în prezent, n-am întâlnit în volumele de jurnalistică funcţia publicitară semnalizată de sine stătător, ci doar, cel mult, amintită în spaţiul dedicat funcţiei de informare. Probabil că se consideră…

Discriminarea pe baza de rasa, culoare sau etnicitate (?discriminare rasiala?) reprezinta aproape intotdeauna o violare a drepturilor omului. In conformitate cu Conventia Internationala privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasiala…

În ţările cu regim comuniste, anul 1956 a fost character. prin mişcări anticom. de masă, c. m. import. fiind în Pol. şi Ung. Desfăşurarea evenim. din Ungaria a fost urmărită…

Pol. de distantare a regim. comunist din Rom.de URSS ar fi fost, regizata de Kremlin pentru a induce in eroare Occidentul si a folosi Rom.pu a avea acces la tehnologia…

Rom. cunoscuse in anii 1947-1989, timp de patru decenii de la proclamarea republicii si cucerirea puterii de catre comunisti, o perioada grea, de regim totalitar aservit Moscovei. “Perestroika” – promovata…

Evenim.de la Timişoara şi Buc. din dec.1989 au culminat cu căderea lui Ceauş. şi a reg.comunist. Ceauşescu este confirmat în fruntea PCR pu 5 ani, la Congr. al XIV-lea al…

În ceea ce priveşte economicul, la Plenara C.C. al P.M.R. din 26-28 noi. 1958, Gh. Gheorghiu-Dej a evocat necesit. elabor. unui plan pu dezv. economiei româneşti. cu durată m. lungă…

Dupa 23 aug.1944 a ainc. Acupatia sov.in Rom., inceputul comunizarii pina 30 dec. 1947. După evenimentele de la 23 august 1944, negocierile cu România nu mai aveau sens, pentru că…

De 23 august 1944 sunt legate doua evenimente istorice care au avut o consecinta deosebita in evolutia Romaniei respectiv 23 august 1939 si, dupa cinci ani, lovitura de stat care…

Fost liderul comunist al României din 1948 până la moartea sa şi Preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române în perioada 21 martie 1961 – 18 martie 1965la…

Dupa declans.”grevei regale”, Mihai I a asteptat sprijinul anglo-americanilor in lupta cu URSS. Neimplicarea diplomatilor de la Bucur. in sustinerea actiunii lui au dus la planurile de demitere a guv.Groza.…