{"id":28583,"date":"2011-02-21T11:28:00","date_gmt":"2011-02-21T11:28:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2020-09-25T09:51:39","modified_gmt":"2020-09-25T09:51:39","slug":"metode-de-lucru-asupra-vocii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/21\/metode-de-lucru-asupra-vocii\/","title":{"rendered":"Metode de lucru asupra vocii."},"content":{"rendered":"
<\/div>
\nFormarea unei articulatii clare si precise reprezinta o cerinta de baza in de baza in dezvoltarea si perfectionarea vorbirii. Fiindca artticularea sunetelor se bazeaza in primul rand pe utilizarea corecta a respiratiei cat si pe precizia miscarilor de pronuntare sub controlul permanent al propiului auz prin exercitii se va urmari : educarea respiratiei; educarea miscarilor aricuilatorii; educarea pronuntiei corecte a sunetelor; educarea auzului fonematic. <\/span>EDUCAREA RESPIRATIEI. Aparatul respirator,pe langa functia de a asigura schimbarile gazoase necesare intretinerii vietii,au un rol hotarator si in actul vorbirii. In timpul EXPIRATIEI suflul atinge corzile vocale aflate in pozitie fonica si prin subordonarea acesteia se produce sunetul. Deci,studiul miscarilor respiratorii si indepartarea dereglarilor lor ocupa un rol primordial in educarea vorbirii.<\/a> <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nEXERCITII DE GIMNASTICA RESPIRATORIE: 1. Din pozitia de drepti, se inspira cand se duc ambele maini inainte si indarat, descriind un cerc in jurul capului si se expira odata cu revenirea capului la pozitia initiala.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n2. Din pozitia de drepti, cu mainile lipite de corp, se inspira odata cu indoirea coatelor si apropierea lor la spate si se expira odata cu revenirea la pozitia initiala.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n3. O mana se lipeste de spate sub omoplat, iar cealalta se duce dupa cap si se inspira. Se executa odata cu revenirea la pozitia initiala.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n4. Cu mainile intinse se prind capetele unui bat si se ridica deasupra capului, inspirand. In expir se revine la pozitia initiala.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n5. Batul se prinde la spate cu coatele. La expir batul se strange cu coatele si preseaza spatele, stimuland participarea abdomenului.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nTreptat, exercitiile de respiratie se asociaza cu pronuntia sunetelor. Expirul aerului se produce prin pronuntia vocalelor si a consoanelor siflante. Sub aceasta forma se sesizeaza mai usor daca<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\ndislalicul expira uniform sau iroseste unda expiratorie neeconomic. In primul rand, cand intensitatea vocii este uniforma pe tot parcursul fonatiei, pe cand in cel de-al doilea caz se produce o slabire a ei. Dupa exersarea sunetelor se trece la pronuntia de propozitiuni pe un singur expir. Exercitiile se aplica prin repetare, de cinci pana la zece ori. Durata lor variaza la inceputul sedintelor logopedice de la doua minute la cinci minute.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n20.Defecte de vorbire organice \u015fi func\u0163ionale<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u201cPrincipala tulburare de vorbire cu care ne confrunt\u0103m este DISLALIA. Dislalia constituie o tulburare de articula\u0163ie care se manifest\u0103 prin deformarea, substituirea, omiterea sau inversarea anumitor sunete, at\u00e2t \u00een vorbirea spontan\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een cea reproductiv\u0103. Se \u00eent\u00e2lnesc dislalii fiziologice \u015fi dislalii patologice, revenindu-ne sarcina de a ne ocupa mai ales de prima form\u0103. Deosebirile \u00eentre cele dou\u0103 deficien\u0163e se refer\u0103 la cauzele care le-au declan\u015fat, la posibilit\u0103\u0163ile de \u00eenl\u0103turare. Ea poate s\u0103 afecteze unele sunete izolate, \u00eendeosebi acelea care se pronun\u0163\u0103 mai t\u00e2rziu \u00een evolu\u0163ia copilului, \u00een cazul acesta este vorba de o dislalie simpl\u0103. Ea poate s\u0103 cuprind\u0103 mai multe sunete sau chiar majoritatea sunetelor, aceasta fiind denumit\u0103 dislalie polimorfa.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nConsoanele care prezint\u0103 frecven\u0163a cea mai mare \u00een tulbur\u0103rile de vorbire sunt: s, j, r, g, c, t, s, z. Tipurile de deformare mai des \u00eent\u00e2lnite sunt sigmatismul (finterdental, dental \u015fi palatal), parasigmatismul (alterarea sunetelor s, z, \u015f, j, t, c) \u015fi rotacismul (mono sau polivibrant). In afar\u0103 de aceste deform\u0103ri, se semnaleaz\u0103 betacismul (b, p), capacismul (c), deltacismul (d, t), fitacismul (f, v), gamacismul (g, h), lambdacismul (l), mutacismul (n, m).<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nApari\u0163ia acestor deficien\u0163e se explic\u0103 \u00een cele mai multe cazuri prin particularit\u0103\u0163ile de dezvoltare ale aparatului fonator: lipsa de antrenare a musculaturii fonatorii, a mi\u015fc\u0103rilor limbii, buzelor, maxilarelor. Tr\u0103s\u0103tura caracteristic\u0103 o constituie pozi\u0163ia deplasat\u0103 a limbii fa\u0163a de locul corect de articulare.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nRINOLALIA (nazalizarea sau vorbirea nazonant\u0103) este inclus\u0103 de unii autori \u00een cadrul tulbur\u0103rilor dislalice \u015fi const\u0103 \u00een alterarea pronun\u0163iei datorit\u0103 unor malforma\u0163ii ale cavit\u0103\u0163ii nazale, ale nasofaringelui.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nO alt\u0103 categorie de tulbur\u0103ri se refer\u0103 la ritmul vorbirii. \u00cent\u00e2lnit\u0103 deseori \u015fi sub numele de LOGONEVROZ\u0102 (nevroz\u0103 a vorbirii sau b\u00e2lb\u00e2ial\u0103), este o tulburare mai grav\u0103 de limbaj, care se manifest\u0103 prin contrac\u0163ii, perturb\u0103ri spastice de diferite grade \u015fi forme ale ritmului de vorbire, care antreneaz\u0103 modific\u0103ri \u00een sfera personalit\u0103\u0163ii, \u00eendeosebi \u00een sfera afectivit\u0103\u0163ii \u015fi a voin\u0163ei\u201d3.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nCa \u015fi b\u00e2lb\u00e2iala, TAHILALIA se \u00eenscrie printre tulbur\u0103rile de ritm accelerat de vorbire, ea fiind \u00eent\u00e2lnit\u0103 la copiii nervo\u015fi, tr\u0103d\u00e2nd un sistem nervos slab, inhibitiv \u015fi aten\u0163ie insuficient dezvoltat\u0103. \u00centruc\u00e2t presupune \u015fi alte deficien\u0163e – g\u00e2ndire confuz\u0103, auz fonematic slab, perturbare general\u0103 a ritmului etc – este recomandabil neap\u0103rat tratamentul logopedic.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nIn contrast cu tahilalia, BRADILALIA se caracterizeaz\u0103 printr-o lentoare a vorbirii, care apare astfel mult t\u0103r\u0103g\u0103nat\u0103, total inestetic\u0103 \u015fi inexpresiv\u0103. Aceast\u0103 tulburare a vorbirii este prezent\u0103 mai ales la copiii cu \u00eent\u00e2rziere \u00een dezvoltarea mintal\u0103 \u015fi necesit\u0103 de asemenea tratament logopedic.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAlte tulbur\u0103ri de vorbire care se \u00eent\u00e2lnesc, \u00eens\u0103, mai rar sunt: rinolalia (denaturarea vocii); alalia (nedezvoltarea vorbirii).<\/span><\/div>\n