{"id":28353,"date":"2011-02-23T10:48:00","date_gmt":"2011-02-23T10:48:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2020-09-25T09:50:38","modified_gmt":"2020-09-25T09:50:38","slug":"consecintele-sociale-ale-anexarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/consecintele-sociale-ale-anexarii\/","title":{"rendered":"Consecin\u0163ele sociale ale anex\u0103rii Basarabiei de c\u0103tre Imperiul \u0162arist."},"content":{"rendered":"
<\/div>
\nIn timp ce pt popula\u0163ia Principatelor Rom\u00e2ne corvezile pt armata rus\u0103 s-au incheiat odat\u0103 cu evacuarea autorit\u0103\u0163ii militare ruse de ocupa\u0163ie, aceast\u0103 obliga\u0163iune a continuat s\u0103 apese asupra rom\u00e2nilor basarabeni. Ei au fost impu\u015fi s\u0103 presteze munci \u00een timpul retragerii for\u0163elor militare. Aceasta a fost una din consecin\u0163ele sociale care s-a rasfr\u00e2nt asupra Basarabiei odata cu anexarea ei. Popula\u0163ia prin urmare era asuprit\u0103. Fuc\u0163ionarii ru\u015fi treceau prin sate,( un ex. poate servi satul Peresecina ( \u0163inutul Orhei)) \u015fi cereau de la locutori, far\u0103 a pl\u0103ti, cai \u015fi produse alimentare, iar \u00een caz de impotrivire cet\u0103\u0163enii erau b\u0103tu\u0163i. Dup\u0103 aceste evenimente, Sturdza l-a trimis pe ofi\u0163erul Rovski in acest sat pt a nu admite astfel de ilegalit\u0103\u0163i. \u00cen perioada 3-4 feb 1813 Somov, comandantul cet\u0103\u0163ii Ismail a intrebuin\u0163at la lucr\u0103rile efectuate \u00een cetate 962 de oameni f\u0103r\u0103 a-i remunera \u015fi a solicitat ca de la 4 febr s\u0103-i pun\u0103 suplimentar la dispozi\u0163ie \u00een fiecare zi c\u00e2te 600 de oameni pt scoaterea lemnului din ap\u0103. Apoi a fost emis\u0103 a cerere prin care se stipula ca nu ar trebui s\u0103-i pun\u0103 pe oameni la corvezi pt or\u0103\u015feni dec\u00e2t in cazuri excep\u0163ionale. Unii militari sta\u0163iona\u0163i in cetatea Chilia, \u00eei obligau pe locuitori la munci excesive, \u00een plus militarii<\/a> \u00eei deposedau de f\u00e2ne\u0163e \u015fi le interziceau s\u0103 construiasc\u0103 case, pt a-i sili s\u0103 lociuasc\u0103 \u00een casele r\u0103mase de la turci, pt care pl\u0103teau chirie. Popula\u0163ia mai era obilgat\u0103 s\u0103 manifeste supunere fa\u0163\u0103 de militarii ru\u015fi.<\/div>\n

<\/p>\n

\nO povar\u0103 insuportabil\u0103 pt multe sate din Basarabia o constituia \u00eenc\u0103rtiruirea trupelor ruse\u015fti care sta\u0163ionau \u00een provincie. Popula\u0163ia se pl\u00e2ngea lui Sturdza c\u0103 sunt asupri\u0163i, le sunt luate c\u0103ru\u0163ele \u015fi produsele alimentare, f\u0103r\u0103 a le pl\u0103ti, unii sunt b\u0103tu\u0163i.C\u0103rtiruirea ap\u0103sa \u015fi asupra ora\u015felor \u015fi satelor. Militarii provocau importante daune materiale m\u0103n\u0103stirilor. Egumenul m\u0103n\u0103stirii H\u00e2rjauca, Tarasie s-a pl\u00e2ns c\u0103 \u00een iulie 1813, solda\u0163ii din Ismail \u015fi Bender au t\u0103iat p\u0103durea din jurul m\u0103n\u0103stirii f\u0103r\u0103 voie c\u00e2t au dorit.Astfel de pl\u00e2ngeri au fost adresate \u015fi de mitropolitul Gavril B-Bodoni.<\/div>\n

<\/p>\n

\nDup\u0103 anexarea Basarabiei la Imperiul Rus un nr considerabil de locuitori din partea st\u00e2ng\u0103 a Prutului au trecut partea dreapt\u0103. \u00cen luna mai 1814 protopopul L\u0103pu\u015fnei, Ioan Dimitriu anun\u0163a c\u0103 \u00een luna sept 1812 tot\u0163i locuitorii satului Topor din \u0163inutul L\u0103pu\u015fna \u00eempreun\u0103 cu preo\u0163ii bisericii Sf.Gheorghe au fugit peste Prut. \u00centre timp satul respectiv a fost populat de al\u0163i oameni, dintre care majoritatea erau ru\u015fi. Astfel de cazuri au fost inregistrate \u015fi \u00een satele: Cojoc\u0103reni, Drujeni, Honce\u015fti din \u0163inutul Ia\u015fi. Vestea despre plecarea \u00een mas\u0103 a locuitorilor Basarabiei a ajuns kiar \u015fi la \u00eemp\u0103ratul Imp. Ru. Nu exist\u0103 o cifr\u0103 exact\u0103 a celor care s-a refugiat peste Prut \u00een primii anu dup\u0103 anexarea Basarabiei. \u00cens\u0103 Meniu Bei \u00eentr-un memoriu a semnalat c\u00ee p\u00e2n\u0103 la sf. anului 1815 au emigrat din Moldova m m de peste 5.000 familii de basarabeni. Pavel Svinin a stabilit ca popula\u0163ia Basarabiei \u00een urma plec\u0103rii moldovenilor \u015fi bulgarilor s-a redus cu un nr de p\u00e2n\u0103 la 3 mii de familii. Potrivit cifrelor indicate de el, numai din \u0163inutul Hotin p\u00e2n\u0103 la sf 1816 s-au refugiat 3.353 de familii, din Codru \u2013 290 familii etc. Cuzele exodului peste Prut erau multiple. Un motiv a\u015fa mai neesen\u0163ial ar fi c\u0103 locuitorii se refugiau peste Prut deoarece aveau rude acolo. Meniuc Bei a fost acel care a examinat cauzele exodului peste Prut a popula\u0163iei Bsarab. Examin\u00e2nd in decurs de 5 luni si jum starea din Basarab el a constatat:<\/div>\n

<\/p>\n

\nHarting, un administrator local care se conducea dup\u0103 ideile celor 2 secretari ai s\u0103i, unul dintre care vindea ispravnicile \u015fi alte func\u0163ii.<\/div>\n

<\/p>\n

\n\u0162\u0103ranii erau impu\u015fi s\u0103 transporte lemn de construc\u0163ie pt coloni\u015ftii germani adu\u015fi de ru\u015fi \u00een S Basarab, ceea ce \u00eei sustr\u0103gea de la muncile agricole cauz\u00e2ndu-le pierderi considerabile.<\/div>\n

<\/p>\n

\nMarele latifundiar Ioan Bal\u015f sus\u0163inut de Harting a dublat impozitele, provoc\u00e2nd nemul\u0163umiri \u00een r\u00e2ndul \u0163\u0103ranilor. Ca urmare circa 1.000 locuitori au emigratp\u00e2n\u0103 la sf toamnei.<\/div>\n

<\/p>\n

\n\u0162\u0103ranii erau obliga\u0163i s\u0103-i alimenteze pe solda\u0163ii ru\u015fi<\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen organul suprem de justi\u0163ie al Basarab domnea corup\u0163ia<\/div>\n

<\/p>\n

\nO cauz\u0103 important\u0103 ce i-a determinat pe mul\u0163i s\u0103 se refugieze a constituit-o zvonul precum c\u0103 \u00een provincia r\u0103pit\u0103 de ru\u015fi va fi introdus\u0103 \u015ferbia care inc\u0103 din 1749 fusese lichidat\u0103 din \u0162.Moldovei.<\/div>\n

<\/p>\n

\nConform opiniei istoricului rus Batiu\u015fkov, fenomenul migra\u0163iei s-a produs din cauza administra\u0163iei proaste a provinciei.<\/div>\n

<\/p>\n

\nPe l\u00e2ng\u0103 faptul ca mai continua procesul migra\u0163ei popula\u0163iei basarabene peste Prut erau frecvente \u015fi cazurile de fug\u0103 ale locuitorilor din guberniile ruse de peste Prut.Ele au continuat \u015fi dup\u0103 mutarea hotarului Imp Rus pe Prut. Fiind o problem\u0103 serioas\u0103 Harting a dispus in mart 1814 organelor or\u0103\u015fene\u015fti \u015fi \u0163inutale de poli\u0163ie sa anun\u0163e ca nimeni din locuitori s\u0103 nu ad\u0103posteasca oameni str\u0103ini, f\u0103r\u0103 vreun act asupra sa, in caz contrar urmau s\u0103 fie pedepsi\u0163i.<\/div>\n