{"id":28221,"date":"2011-02-23T12:15:00","date_gmt":"2011-02-23T12:15:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2020-09-25T09:49:57","modified_gmt":"2020-09-25T09:49:57","slug":"rolul-nato-in-sistemul-regional-de","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/rolul-nato-in-sistemul-regional-de\/","title":{"rendered":"Rolul NATO \u00een sistemul regional de securitate dup\u0103 \u00eencheierea R\u0103zboiului Rece."},"content":{"rendered":"
<\/div>
Redefinirea intereselor geostrategice ale NATO. Pe parcursul ultimelor patru decenii dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul celui deal doilea r\u0103zboi mondial politica interna\u0163ional\u0103 a fost dominat\u0103 de rela\u0163iile dintre URSS \u015fi SUA. Materializate \u00een confruntarea dintre Organiza\u0163ia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) \u015fi Organiza\u0163ia Tratatului de la Var\u015fovia (OTV), aceste rela\u0163ii au fost rezultatul opozi\u0163iei ideologice dintre cele dou\u0103 sisteme. \u00cen acela\u015fi timp, ele au fost factorul determinant al echilibrului for\u0163ei \u015fi influen\u0163ei pe plan mondial. Conferin\u0163a de la Potsdam nu a rezolvat problema zonelor de influen\u0163\u0103 \u015fi rela\u0163iile dintre alia\u0163i s-au \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it considerabil. Trupele americane au r\u0103mas dislocate \u00een Europa \u015fi sub umbrela lor de securitate, \u00een c\u00e2\u0163iva ani au fost restabilite economiile Europei de Vest. Alian\u0163a dintre SUA, Fran\u0163a \u015fi Marea Britanie, considerat\u0103 bastion contra expansiunii sovietice, a promovat politica<\/a> func\u0163ional\u0103 de st\u0103vilire a URSS. Pu\u0163in mai t\u00e2rziu, o serie de evenimente politice dramatice cum ar fi amenin\u0163\u0103rile f\u0103\u0163i\u015fe la suveranitatea Norvegiei, Greciei, Turciei, \u015fi a altor \u0163\u0103ri vest-europene, lovitura de stat din Cehoslovacia, din iunie 1948 \u015fi blocada ilegal\u0103 a Berlinului, care a \u00eenceput \u00een luna aprilie aceluia\u015fi an, precum \u015fi pericolul sovietic care \u00eencepea s\u0103 se contureze \u015fi \u00een zona M\u0103rii Mediteraniene au agravat situa\u0163ia \u015fi a determinat programul de ajutor Greciei \u015fi Turciei, pentru ca mai t\u00e2rziu ambele s\u0103 adere la NATO, \u00een pofida apartenen\u0163ei lor religioase.<\/span><\/div>\n
Expansiunea sovietic\u0103 avea \u00een obiectiv \u015fi Europa Occidental\u0103. Pericolul ei i-a determinat pe mini\u015ftrii de externe ai Belgiei, Luxemburgului, Olandei, Marii Britaniei \u015fi Fran\u0163ei s\u0103 semneze la 17 martie 1948 la Bruxelles tratatul de cooperare care a marcat hot\u0103r\u00e2rea de a dezvolta un sistem de ap\u0103rare comun\u0103 \u015fi de a \u00eent\u0103ri leg\u0103turile, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 rezista \u00een fa\u0163a amenin\u0163\u0103rilor ideologice, economice, politice, \u015fi militare la adresa securit\u0103\u0163ii lor. Cel mai important document care prevedea ap\u0103rarea comun\u0103 \u00eentregii civiliza\u0163ii occidentale \u2013 Tratatul Atlanticului de Nord \u2013 a fost semnat la 4 aprilie 1949 la Washington, ca r\u0103spuns la teroarea instaurat\u0103 de c\u0103tre Armata Sovietic\u0103 \u00een \u0163\u0103rile Europei Centrale \u015fi de Est. Astfel s-a constituit Organiza\u0163ia Tratatului Atlanticului de Nord, a c\u0103rei membri fondatori au fost Belgia, Danemarca, Islanda, Italia, Canada, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Marea Britanie, Fran\u0163a \u015fi SUA. Pentru extinderea centurii anti-sovietice pe flancul de sud, \u00een 1952 au fost admise Grecia \u015fi Turcia.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

De\u015fi s-au invocat problema a\u015fez\u0103rii lor geografice \u015fi lipsa regimurilor democratice \u00een aceste \u0163\u0103ri, pentru moment considerentele de securitate au fost mai importante.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen 1954, dup\u0103 mai multe discu\u0163ii controversate, \u00een Alian\u0163\u0103 este admis\u0103 \u015fi Germania de Vest, ceea ce a permis instalarea rachetelor strategice cu raz\u0103 medie de ac\u0163iune \u00een imediata proximitate a avang\u0103rzii militare sovietice. Spania a aderat \u00een 1981. NATO a ap\u0103rut ca o alian\u0163\u0103 militar\u0103 a unor state predominant occidentale, care, \u00een pericol de a fi atacate de o for\u0163\u0103 superioar\u0103, au fost nevoite s\u0103 promoveze o politic\u0103 axat\u0103 pe confruntare \u015fi st\u0103vilire. Doctrina ei politico-militar\u0103 s-a bazat pe principiile din Tratatul Nord-Atlantic, care declara c\u0103 \u201ep\u0103r\u0163ile acestui tratat sunt decise s\u0103 protejeze libertatea, mo\u015ftenirea comun\u0103 \u015fi valorile civiliza\u0163iei cet\u0103\u0163enilor lor, bazate pe principiile democra\u0163iei, libert\u0103\u0163ii persoanei \u015fi suprema\u0163iei legii. Scopul lor este s\u0103 promoveze stabilitatea \u015fi prosperitatea \u00een zona nord-atlantic\u0103. Ele sunt decise s\u0103-\u015fi uneasc\u0103 eforturile pentru o ap\u0103rare colectiv\u0103 \u015fi pentru men\u0163inerea p\u0103cii \u015fi securit\u0103\u0163i. Articolul 3 al Tratatului arat\u0103 c\u0103 \u201epentru a atinge aceste scopuri, p\u0103r\u0163ile, …, vor men\u0163ine \u015fi vor dezvolta capacitatea individual\u0103 \u015fi colectiv\u0103 de rezisten\u0163\u0103 la un atac armat . S-a stipulat c\u0103 atacarea unuia dintre membrii Alian\u0163ei s\u0103 fie considerat ca atac al tuturor membrilor . Mesajul Alian\u0163ei descuraja astfel orice tenta\u0163ie a URSS de transformare a r\u0103zboiului rece \u00eentr-o confruntare armat\u0103 direct\u0103 sau de a \u015fantaja unii membrii ai Alian\u0163ei.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een 1953 SUA au de\u0163inut monopolul tehnologilor nucleare \u015fi URSS n-a putut \u00eentreprinde m\u0103suri radicale cu caracter anti-occidental, cum ar fi crearea unui organism simetric al Alian\u0163ei. Dar la 14 mai 1955, dup\u0103 ce a intrat \u00een posesia tehnologiei bombei cu hidrogen, URSS a impus Albaniei, Bulgariei, Cehoslovaciei, Poloniei, RDG, Rom\u00e2niei \u015fi Ungariei semnarea Tratatului de la Var\u015fovia \u2013 baza unei alian\u0163e care trebuia s\u0103 contrabalanseze NATO.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

C\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului rece, raison d\u2019etre al Alian\u0163ei era fundamentat pe patru considerente principale:<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u2022 <\/span>URSS era privit\u0103 ca o amenin\u0163are nu numai pentru Europa Occidental\u0103, dar \u015fi pentru alte zone importante, ca Asia de nord-est sau regiunea mediteranean\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u2022 <\/span>Rezisten\u0163a \u00een fa\u0163a acestei amenin\u0163\u0103ri se traducea \u00een primul r\u00e2nd prin cooperarea \u00eentre principalele \u0163\u0103ri vest-europene \u015fi nord-americane.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u2022 <\/span>Alian\u0163a neoficial era considerat\u0103 viabil\u0103 doar sub autoritatea SUA.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u2022 <\/span>Rezisten\u0163a se baza nu numai pe armament nuclear, dar \u015fi pe cel conven\u0163ional, dislocat preponderent \u00een zonele de frontier\u0103 ale teritoriului protejat.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Dar rolul pe care \u00eel juca acestea a mai avut o dimensiune important\u0103, care alegoric ar putea fi redus\u0103 la ceea ce se numea a-i \u0163ine pe americani \u00een Europa, pe ru\u015fi afar\u0103 \u015fi pe nem\u0163i cu capul plecat (To keep Americans in, Russians aut and Germans down) . Mesajul se descifra destul de simplu \u2013 sejurul european prelungit al americanilor \u00eensemna atragerea investi\u0163iilor, men\u0163inerea ru\u015filor afar\u0103 \u00eensemna asigurare stabilit\u0103\u0163ii, iar germanii cu capul plecat erau simbolul intoleran\u0163ei fa\u0163\u0103 de na\u0163ionalismul militant. \u00cen acela\u015fi timp, prin prezen\u0163a militar\u0103 \u00een Europa, americanii au reu\u015fit s\u0103 scape de izola\u0163ionismul cultural \u015fi economic. Astfel, rolul NATO a fost extins de la unul militar la altul economic, cultural \u015fi politic, axat ulterior pe o doctrin\u0103 de cooperare, devenit\u0103 peste pu\u0163in timp dominant\u0103 \u00een cadrul Alian\u0163ei. Iar spre sf\u00e2r\u015fitul sec. XX cooperarea a devenit mai prioritar\u0103 dec\u00e2t confruntarea. De la schimb\u0103rile dramatice care au dus la terminarea r\u0103zboiului rece, NATO a \u00eentreprins o serie de ini\u0163iative pentru consolidarea securit\u0103\u0163ii \u015fi stabilit\u0103\u0163ii cum ar fi organizarea Summit-urilor pe parcursul anilor 1991-2006, \u015fi crearea institu\u0163iilor pentru facilitarea dialogului, cre\u015fterii \u00eencrederii \u015fi cooper\u0103rii cu fo\u015fti adversari \u015fi cu alte state europene \u015fi \u0163\u0103ri \u00eenvecinate ale sistemului regional securitate. \u00cen anul 1991, transformarea major\u0103 al mediului de securitate interna\u0163ional\u0103 care a marcat sf\u00e2r\u015fitul anilor optzeci dicta o nou\u0103 configura\u0163ie a NATO, care avea s\u0103 se definitiveze pe parcursul anilor ce au urmat. Prima dintr-o serie de patru \u00eent\u00e2lniri la nivel \u00eenalt care aveau s\u0103 stabileasc\u0103, pentru decada urm\u0103toare, calea de adaptare a Alian\u0163ei, s-a desf\u0103\u015furat la Roma, \u00een noiembrie 1991. Aceasta avea s\u0103 fie urmat\u0103 de o alt\u0103 \u00eent\u00e2lnire la nivel \u00eenalt la Bruxelles, \u00een ianuarie 1994 \u015fi de alte \u00eentruniri decisive, la Madrid, \u00een iulie 1997, la Washington, \u00een aprilie 1999, la Praga, \u00een noiembrie 2002, la Istambul, \u00een iunie 2004 \u015fi la Riga, \u00een noiembrie 2006, iar \u00een anul 2008 la Bucure\u015fti.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Av\u00e2ntul schimb\u0103rii provocate de aceste \u00eent\u00e2lniri a fost \u00eentre\u0163inut de \u00eentruniri frecvente ale mini\u015ftrilor de externe \u015fi mini\u015ftrilor ap\u0103r\u0103rii survenite \u00een perioadele dintre acestea, \u00een special \u00eent\u00e2lnirea mini\u015ftrilor de externe de la Sintra, Portugalia, \u00een mai 1997, a vestit mi\u015fc\u0103rile de extindere \u00een teritoriu a cooper\u0103rii pentru securitate \u015fi de asigurare a structurilor necesare administr\u0103rii acestui proces.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Conceptul Strategic adoptat de c\u0103tre \u015fefii de stat \u015fi de guvern ai NATO la Roma, \u00een noiembrie 1991, a schi\u0163at o abordare larg\u0103 a problemei securit\u0103\u0163ii, bazat\u0103 pe cooperare \u015fi pe men\u0163inerea unei capacit\u0103\u0163i colective de ap\u0103rare. A reunit elemente politice \u015fi militare ale politicii de securitate a NATO \u00eentr-un \u00eentreg coerent, stabilind cooperarea cu noi parteneri din Europa Central\u0103 \u015fi de Est, ca parte integrant\u0103 a strategiei Alian\u0163ei. Conceptul prevedea reducerea num\u0103rului de arme nucleare \u015fi schimb\u0103ri majore \u00een for\u0163ele militare integrate \u00een NATO, incluz\u00e2nd reduceri substan\u0163iale ale dimensiunilor \u015fi preg\u0103tirii acestora, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri ale mobilit\u0103\u0163ii, flexibilit\u0103\u0163ii \u015fi adaptabilit\u0103\u0163ii \u00een cazul eventualelor incidente \u015fi o folosire mai larg\u0103 a forma\u0163iunilor multina\u0163ionale. Au fost adoptate m\u0103suri de ra\u0163ionalizare a structurii de comand\u0103 a NATO \u015fi de adaptare a m\u0103surilor \u015fi procedeelor de planificare a ap\u0103r\u0103rii Alian\u0163ei, cu prec\u0103dere \u00een lumina unor viitoare cerin\u0163e privind rezolvarea situa\u0163iilor de criz\u0103 \u015fi men\u0163inere a p\u0103cii. S-a subliniat sprijinul Alian\u0163ei \u00een m\u0103surile adoptate de \u0163\u0103rile Europei Centrale \u015fi de Est \u00een aplicarea reformei, li s-a oferit experien\u0163a \u015fi cuno\u015ftin\u0163ele tehnice ale Alian\u0163ei \u00een domeniile: politic, militar, economic \u015fi \u015ftiin\u0163ific, \u00een acest scop, a fost stabilit un Consiliu de Cooperare Nord-Atlantic\u0103 (NACC) de supraveghere a dezvolt\u0103rii viitoare a acestui parteneriat. La 20 decembrie 1991, a avut loc \u00eent\u00e2lnirea inaugural\u0103 a Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic\u0103 cu participarea mini\u015ftrilor de externe sau a reprezentan\u0163ilor \u0163\u0103rilor NATO \u015fi ai \u015fase \u0163\u0103ri din Europa Central\u0103 \u015fi de Est, precum \u015fi trei state baltice. La aceast\u0103 inaugurare rolul NACC a fost acela de a facilita cooperarea \u00een probleme de securitate \u015fi legate de aceasta, \u00eentre \u0163\u0103rile participante, la toate nivelele, de a supraveghea procesul de dezvoltare a unor str\u00e2nse leg\u0103turi institu\u0163ionale \u015fi neprotocolare \u00eentre acestea. Cele 11 state aflate pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice, care formeaz\u0103 Comunitatea Statelor Independente (CIS), au devenit participante la acest proces \u00een martie 1992. Georgia \u015fi Albania s-au al\u0103turat procesului \u00een aprilie \u015fi, respectiv, iunie 1992, iar, p\u00e2n\u0103 \u00een 1997, c\u00e2nd NACC a fost \u00eenlocuit de Consiliul pentru Parteneriat Euro-Atlantic (EAPC), num\u0103rul acestora s-a extins la 35 de parteneri de cooperare ai NACC. Cooperarea NACC a fost implementat\u0103 pe baza unor planuri de lucru, ini\u0163ial stabilite anual, dar, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1995 \u015fi p\u00e2n\u0103 acum, acestea au cuprins perioade de c\u00e2te doi ani. Consiliul pentru Parteneriat Euro-Atlantic a dus acest proces, practic, un pas mai departe \u015fi a dezvoltat un Plan de ac\u0163iune al EAPC (1998-2000) ca baz\u0103 a viitoarei sale strategii de lucru.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen ianuarie 1994, la \u00eent\u00e2lnirea la nivel \u00eenalt a Consiliului Nord Atlantic de la Bruxelles, NATO a lansat o nou\u0103 ini\u0163iativ\u0103 major\u0103 \u00een sprijinul stabilit\u0103\u0163ii \u015fi securit\u0103\u0163ii europene. NACC \u015fi o serie de alte state au primit invita\u0163ia de a participa la un program nou \u015fi cuprinz\u0103tor de cooperare cu NATO, cunoscut sub denumirea de Parteneriatul pentru Pace (PfP) devenind apoi o component\u0103 fundamental\u0103 a securit\u0103\u0163ii \u00een zona Euro-Atlantic\u0103 \u015fi ocup\u0103 un rol central \u00een actuala NATO. Invita\u0163ia la Parteneriatul pentru Pace a fost adresat\u0103 tuturor statelor participante la Consiliul de Cooperare Nord Atlantic\u0103 (NACC), precum \u015fi altor state prezente la Conferin\u0163a pentru Securitate \u015fi Cooperare \u00een Europa (CSCE), care \u015fi-au exprimat dorin\u0163a \u015fi capacitatea de a-\u015fi aduce contribu\u0163ia \u00een cadrul programului. Activit\u0103\u0163ile asumate de fiecare partener se bazeaz\u0103 pe programe individuale de parteneriat.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Adoptarea documentului fundamental al EAPC la Sintra \u00een 1997 a semnalat hot\u0103r\u00e2rea celor 44 de \u0163\u0103ri participante \u00een acel moment de a trece colaborarea comun\u0103, politic\u0103 \u015fi militar\u0103, la un nou nivel calitativ. Documentul a reafirmat angajamentul comun al \u0163\u0103rilor membre de a \u00eent\u0103ri \u015fi extinde pacea \u015fi stabilitatea \u00een zona Euro-Atlantic\u0103. Valorile comune \u015fi principiile aflate la baza acestui angajament sunt stipulate \u00een documentul-cadru al Parteneriatului pentru Pace (PpP) . \u00cen decembrie 1997, EAPC a aprobat un Plan de ac\u0163iune care reflecta dorin\u0163a membrilor EAPC de a dezvolta un parteneriat comun mai puternic \u015fi mai operativ. Unul din scopurile de baz\u0103 ale Planului de Ac\u0163iuni a fost acela de a acorda cooper\u0103rii \u015fi consult\u0103rilor privitoare la politic\u0103 \u015fi securitate din cadrul EAPC o mai mare importan\u0163\u0103 \u015fi profunzime \u015fi de a cre\u015fte transparen\u0163a raporturilor dintre cele 44 de state participante. De asemenea, mini\u015ftrii de externe ai EAPC au aprobat principiul \u00eenfiin\u0163\u0103rii unui Centru Euro-Atlantic de coordonare pentru ripost\u0103 \u00een caz de dezastre \u015fi a unei Unit\u0103\u0163i Euro-Atlantice. Dou\u0103 principii de importan\u0163\u0103 major\u0103 asigur\u0103 succesul cooper\u0103rii \u00eentre alia\u0163i \u015fi parteneri, at\u00e2t \u00een cadrul Parteneriatului pentru Pace, c\u00e2t \u015fi \u00een cel al EAPC. \u00cen primul r\u00e2nd, includerea: oportunit\u0103\u0163ile pentru consultan\u0163\u0103 politic\u0103 \u015fi cooperare practic\u0103 sunt oferite \u00een mod egal tuturor alia\u0163ilor \u015fi partenerilor; \u015fi \u00een al doilea r\u00e2nd, mecanisme pentru auto-diferen\u0163iere. De asemenea, majoritatea \u0163\u0103rilor partenere au misiuni diplomatice \u00een cadrul NATO, fapt care contribuie semnificativ la stabilirea rela\u0163iilor \u015fi contactelor din toate aceste sfere.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cent\u00e2lnirea la Nivel \u00eenalt care s-a desf\u0103\u015furat la Madrid \u00een iulie 1997 a fost un eveniment crucial, care a marcat \u00eendeplinirea ini\u0163iativelor majore asumate de c\u0103tre Alian\u0163\u0103 pe parcursul celor cinci sau \u015fase ani preceden\u0163i, \u00een acela\u015fi timp, a anun\u0163at tranzi\u0163ia spre o nou\u0103 \u015fi provocatoare faz\u0103 \u00een dezvoltarea NATO, faz\u0103 \u00een care structurile \u015fi politicile inovatoare introduse ca r\u0103spuns la noile conjuncturi aveau s\u0103 fie probate \u015fi testate \u00een practic\u0103. Astfel, sarcina conduc\u0103torilor Alian\u0163ei reuni\u0163i la Madrid a fost aceea de a \u00eempleti firele centrale ale viitoarei politici a Alian\u0163ei \u00eentr-unul singur \u015fi de a asigura integritatea \u015fi coeren\u0163a acestora. Amploarea implic\u0103rii Alian\u0163ei \u00een transform\u0103rile externe \u015fi interne a fost pe deplin demonstrat\u0103 prin adoptarea unor m\u0103suri suplimentare concrete \u015fi cuprinz\u0103toare, \u00een toate domeniile de interes: \u00eenceputul convorbirilor de aderare cu Republica Ceh\u0103, Ungaria \u015fi Polonia \u015fi confirmarea unei politici a \u201eu\u015filor deschise\u201d <\/span>privind viitoarele ader\u0103ri; confirmarea Parteneriatului pentru Pace \u015fi stabilirea unui nou forum sub forma EAPC pentru a continua cooperarea; deschiderea unui capitol nou \u00een rela\u0163iile NATO-Rusia; \u00eenceperea formalit\u0103\u0163ilor pentru un viitor parteneriat cu Ucraina; intensificarea dialogului cu \u0163\u0103rile din Europa de Sud Est; progresul \u00een rela\u0163ia cu securitatea european\u0103 \u015fi identitatea ap\u0103r\u0103rii \u00een cadrul NATO; \u015fi definirea structurii de comand\u0103 militar\u0103 radical reformat\u0103 a Alian\u0163ei.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00centre 23-25 aprilie 1999, NATO a sus\u0163inut al 15-lea Summit din istoria sa de 58 de ani, la Washington. Summit-ul s-a desf\u0103\u015furat \u00een timpul unei perioade excep\u0163ionale \u00een istoria Alian\u0163ei, la mijlocul celebr\u0103rii celei de-a 50-a anivers\u0103ri, reglementat\u0103 de o campanie aerian\u0103 NATO f\u0103r\u0103 precedent, av\u00e2nd ca obiectiv stabilirea p\u0103cii \u00een Kosovo. De\u015fi la Summit s-a insistat, din necesitate, asupra crizei din Kosovo, cu toate acestea, conduc\u0103torii NATO \u015fi-au dat acceptul asupra unor numeroase alte programe \u015fi realiz\u0103ri cu implica\u0163ii pe termen lung pentru Alian\u0163\u0103. Rezultatele de la Washington au respectat promisiunea f\u0103cut\u0103 la summit-ul desf\u0103\u015furat cu doi ani \u00een urm\u0103: la Washington, liderii din Republica Ceh\u0103, Ungaria \u015fi Polonia au participat, pentru prima dat\u0103 la masa adun\u0103rii, iar Alian\u0163a a dezv\u0103luit o ini\u0163iativ\u0103 menit\u0103 s\u0103 ajute alte \u0163\u0103ri interesate \u00een preg\u0103tirea pentru o posibil\u0103 aderare \u00een viitor. \u201eCei trei membri noi nu vor fi ultimii\u201d , au declarat liderii Alian\u0163ei. La fel la Washington liderii NATO \u015fi Pre\u015fedintele Ucrainean au sus\u0163inut prima lor \u00eent\u00e2lnire la nivel \u00eenalt \u015fi au recunoscut importan\u0163a Ucrainei pentru securitatea \u015fi stabilitatea Euro-Atlantic\u0103. O tr\u0103s\u0103tur\u0103 important\u0103 a pozi\u0163iei transformatoare a NATO o constituie dezvoltarea Identit\u0103\u0163ii Europene de Securitate \u015fi Ap\u0103rare (ESDI) \u00een cadrul Alian\u0163ei. Comunicatul Summit-ului de la Washington a conturat o alt\u0103 ini\u0163iativ\u0103 a Alian\u0163ei asupra Armelor de Distrugere \u00een Mas\u0103 (ADM) . Principalul obiectiv al NATO privitor la aceste arme distructive este acela de a \u201epreveni proliferarea, sau, \u00een caz c\u0103 aceasta apare, s\u0103 fie deturnat\u0103 prin mijloace diplomatice\u201d . Pentru a r\u0103spunde mai eficient la pericolul prolifer\u0103rii, NATO a stabilit un Centru ADM \u00een cadrul Statului Major Interna\u0163ional de la Sediul NATO. Centrul caut\u0103 s\u0103 coordoneze o abordare politico-militar\u0103 integrant\u0103, prin \u00eencurajarea dezbaterilor \u015fi \u00een\u0163elegerea problemelor ADM \u00een cadrul NATO; prin \u00eent\u0103rirea programelor existente de cre\u015ftere a disponibilit\u0103\u0163ii militare de a opera \u00eentr-un mediu ADM; \u015fi prin intensificarea schimb asisten\u0163\u0103 ADM \u00een caz de distrugeri \u00een \u0163\u0103rile aliate. Chiar dac\u0103 au salutat prezen\u0163a a trei noi membri la primul lor Summit, liderii NATO au subliniat faptul c\u0103 u\u015file vor r\u0103m\u00e2ne deschise \u015fi pentru al\u0163i candida\u0163i. La Summit a fost dezv\u0103luit un Plan de Ac\u0163iune pentru Membri (MAP), constituind \u201emanifestarea practic\u0103 a U\u015filor Deschise\u201d . MAP este un program de activit\u0103\u0163i din care \u0163\u0103rile interesate pot alege, pe baza deciziilor na\u0163ionale. Programul acoper\u0103 cinci domenii: probleme politice \u015fi economice, probleme militare\/de ap\u0103rare, resurse, securitate \u015fi probleme de legisla\u0163ie. NATO a subliniat faptul c\u0103 programul nu trebuie privit ca o list\u0103 a criteriilor pentru ob\u0163inerea calit\u0103\u0163ii de membru \u015fi c\u0103 participarea activ\u0103 la PfP \u015fi EAPC r\u0103m\u00e2ne esen\u0163ial\u0103 \u00een cazul \u0163\u0103rilor interesate de posibilitatea unei viitoare ader\u0103ri. Cu toate acestea, orice decizie privitoare la calitatea de membru va fi luat\u0103, de la caz la caz, \u00een conformitate cu Declara\u0163ia Summit-ului de la Madrid \u015fi cu Declara\u0163ia Summit-ului de la Washington. Liderii EAPC au discutat situa\u0163ia din Kosovo \u015fi \u015fi-au exprimat sprijinul pentru cererile comunit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale precum \u015fi dezaprobarea fa\u0163\u0103 de politicile de violen\u0163\u0103, represiune \u015fi epurare etnic\u0103 practicate \u00een Kosovo de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile Republicii Federale Iugoslavia. Liderii \u015fi-au exprimat sprijinul pentru extinderea securit\u0103\u0163ii \u015fi pentru eforturile de construire a democra\u0163iei \u015fi economiei \u00een regiunea Europei de Sud Est. De asemenea, au aprobat un raport intitulat \u201eC\u0103tre un parteneriat pentru secolul XXI \u2013 Parteneriatul l\u0103rgit \u015fi mai operativ\u201d , viz\u00e2nd \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea capacit\u0103\u0163ii Alian\u0163ei \u015fi ale for\u0163elor partenere de a opera \u00eempreun\u0103 \u00een viitor. De\u015fi Rusia a refuzat participarea la summit-ul de la Washington din cauza evenimentelor din Iugoslavia, liderii NATO \u015fi-au reiterat angajamentul fa\u0163\u0103 de parteneriatul cu Rusia prin Actul Fondator NATO-Rusia. De asemenea, ei au subliniat faptul c\u0103 rela\u0163iile apropiate \u00eentre NATO \u015fi Rusia sunt de interes mutual \u015fi de importan\u0163\u0103 major\u0103 pentru stabilitatea \u015fi securitatea din zona Euro-Atlantic\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Summitul de la Praga din 2002, statele Alian\u0163ei au adoptat noi concepte doctrinar strategice, precum Conceptul Strategic al NATO; Conceptul de Ap\u0103rare \u00eempotriva Terorismului; noile structuri de comand\u0103; noua structur\u0103 de for\u0163e a NATO; For\u0163a de R\u0103spuns a NATO (NRF); Angajamentul de la Praga cu privire la Capabilit\u0103\u0163i (PCC); specializarea de rol etc. Summitul de la Istambul a dus la zi sfera de definire a conceptului de securitate al organiza\u0163iei, subliniind urm\u0103toarele obiective ale organiza\u0163iei: ap\u0103rarea colectiv\u0103, aplicarea principiului indivizibilit\u0103\u0163ii securit\u0103\u0163ii aliate, crearea unui pod multilateral peste Atlantic \u015fi contracararea amenin\u0163\u0103rilor la adresa teritoriului alia\u0163ilor, oricare ar fi sursa acestora .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Pentru prima oar\u0103 \u00een istorie, \u00eent\u00e2lnirea statelor membre NATO a avut loc pe teritoriul sovietic, fiind catalogat\u0103 de speciali\u015fti drept unul dintre cele mai importante summit-uri posterioare ale R\u0103zboiului Rece . Discu\u0163iile din cadrul summitului au fost structurate pe misiunea Alian\u0163ei din Afganistan. Motivele? NATO pare a avea greut\u0103\u0163i reale \u00een gestionarea situa\u0163iei, iar un eventual e\u015fec ar avea implica\u0163ii de securitate, dar mai ales politice extrem de primejdioase. Problema se pune \u00een termeni de credibilitate a NATO. Dac\u0103 statele membre nu \u00een\u0163eleg importan\u0163a angajamentului lor fa\u0163\u0103 de Afganistan \u015fi necesitatea combaterii out of area a amenin\u0163\u0103rilor globale, alternativa ar putea-o reprezenta lupta contra acestor pericole pe \u00eens\u0103\u015fi teritoriul european fa\u0163\u0103 de implicarea sau \u00eent\u0103rirea misiunii din Afganistan. Deficien\u0163ele dot\u0103rii for\u0163elor NATO nu mai pot fi trecute cu vederea! De fapt, nici misiunile curente nu beneficiaz\u0103 de capabilit\u0103\u0163i corespunz\u0103toare. Astfel, la Riga, SUA au legat tema amenin\u0163\u0103rilor globale de o \u00eemp\u0103r\u0163ire a costurilor, \u015fi ele tot globale \u00een acest caz. S-a propus astfel, cre\u015fterea procentului din PIB alocat ap\u0103r\u0103rii la aproximativ 3%. SUA la fel au propus s\u0103 sus\u0163in\u0103 parteneriate mai str\u00e2nse \u2013 parteneriate globale, \u00een viziunea Washingtonului-cu unele \u0163\u0103ri din Asia-Pacific \u015fi nu numai-Australia, Coreea de Sud, Finlanda, Japonia, Suedia. Chiar dac\u0103 o agend\u0103 global\u0103 implic\u0103 parteneri globali lucrurile par \u00eens\u0103 a merge \u00eenspre sporirea leg\u0103turilor cu aceste state, spre opera\u0163iuni comune etc., un parteneriat implicit care ar ocroti rezervele unor state europene \u015fi care ar salva, totu\u015fi, cooperarea cu o serie de ajutoare importante ale NATO . Summit-ul NATO nu a fost unul de l\u0103rgire: se pare c\u0103 r\u0103spunsul Alian\u0163ei fa\u0163\u0103 de amenin\u0163\u0103rile contemporane la adresa securit\u0103\u0163ii \u00een special a celei energetice reprezint\u0103 deja un subiect de interes.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Ast\u0103zi, NATO este o institu\u0163ie foarte diferit\u0103 fa\u0163\u0103 de cea creat\u0103 \u00een 1949. \u00centr-adev\u0103r, pe m\u0103sura schimb\u0103rii mediului strategic, NATO va trebui s\u0103 evolueze din ce \u00een ce mai rapid pentru a aborda noile amenin\u0163\u0103ri la adresa statelor sale membre. Cu toate acestea, doctrinele de baz\u0103 ale cooper\u0103rii \u00een Alian\u0163\u0103, \u015fi anume valorile \u015fi interesele comune, r\u0103m\u00e2n fidele principiilor din tratatul de baz\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Redefinirea intereselor geostrategice ale NATO. Pe parcursul ultimelor patru decenii dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul celui deal doilea r\u0103zboi mondial politica interna\u0163ional\u0103 a fost dominat\u0103 de rela\u0163iile dintre URSS \u015fi SUA. Materializate \u00een confruntarea dintre Organiza\u0163ia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) \u015fi Organiza\u0163ia Tratatului de la Var\u015fovia (OTV), aceste rela\u0163ii au fost rezultatul opozi\u0163iei ideologice dintre cele dou\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"yoast_head":"\nRolul NATO \u00een sistemul regional de securitate dup\u0103 \u00eencheierea R\u0103zboiului Rece. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/rolul-nato-in-sistemul-regional-de\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Rolul NATO \u00een sistemul regional de securitate dup\u0103 \u00eencheierea R\u0103zboiului Rece. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Redefinirea intereselor geostrategice ale NATO. Pe parcursul ultimelor patru decenii dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul celui deal doilea r\u0103zboi mondial politica interna\u0163ional\u0103 a fost dominat\u0103 de rela\u0163iile dintre URSS \u015fi SUA. Materializate \u00een confruntarea dintre Organiza\u0163ia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) \u015fi Organiza\u0163ia Tratatului de la Var\u015fovia (OTV), aceste rela\u0163ii au fost rezultatul opozi\u0163iei ideologice dintre cele dou\u0103 […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/rolul-nato-in-sistemul-regional-de\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2011-02-23T12:15:00+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2020-09-25T09:49:57+00:00\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"eurointern\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"eurointern\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"18 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/rolul-nato-in-sistemul-regional-de\/\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/rolul-nato-in-sistemul-regional-de\/\",\"name\":\"Rolul NATO \u00een sistemul regional de securitate dup\u0103 \u00eencheierea R\u0103zboiului Rece. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\"},\"datePublished\":\"2011-02-23T12:15:00+00:00\",\"dateModified\":\"2020-09-25T09:49:57+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/rolul-nato-in-sistemul-regional-de\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/rolul-nato-in-sistemul-regional-de\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/rolul-nato-in-sistemul-regional-de\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Rolul NATO \u00een sistemul regional de securitate dup\u0103 \u00eencheierea R\u0103zboiului Rece.\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\",\"name\":\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"description\":\"Internships\/ Scholarships\/ Grants\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":\"required name=search_term_string\"}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\",\"name\":\"eurointern\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"eurointern\"},\"sameAs\":[\"http:\/\/rubyskynews.com\"],\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Rolul NATO \u00een sistemul regional de securitate dup\u0103 \u00eencheierea R\u0103zboiului Rece. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/rolul-nato-in-sistemul-regional-de\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Rolul NATO \u00een sistemul regional de securitate dup\u0103 \u00eencheierea R\u0103zboiului Rece. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","og_description":"Redefinirea intereselor geostrategice ale NATO. Pe parcursul ultimelor patru decenii dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul celui deal doilea r\u0103zboi mondial politica interna\u0163ional\u0103 a fost dominat\u0103 de rela\u0163iile dintre URSS \u015fi SUA. Materializate \u00een confruntarea dintre Organiza\u0163ia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) \u015fi Organiza\u0163ia Tratatului de la Var\u015fovia (OTV), aceste rela\u0163ii au fost rezultatul opozi\u0163iei ideologice dintre cele dou\u0103 […]","og_url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/rolul-nato-in-sistemul-regional-de\/","og_site_name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","article_published_time":"2011-02-23T12:15:00+00:00","article_modified_time":"2020-09-25T09:49:57+00:00","author":"eurointern","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"eurointern","Est. reading time":"18 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/rolul-nato-in-sistemul-regional-de\/","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/rolul-nato-in-sistemul-regional-de\/","name":"Rolul NATO \u00een sistemul regional de securitate dup\u0103 \u00eencheierea R\u0103zboiului Rece. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","isPartOf":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website"},"datePublished":"2011-02-23T12:15:00+00:00","dateModified":"2020-09-25T09:49:57+00:00","author":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/rolul-nato-in-sistemul-regional-de\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/rolul-nato-in-sistemul-regional-de\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/rolul-nato-in-sistemul-regional-de\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/rubyskynews.com\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Rolul NATO \u00een sistemul regional de securitate dup\u0103 \u00eencheierea R\u0103zboiului Rece."}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/","name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","description":"Internships\/ Scholarships\/ Grants","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}"},"query-input":"required name=search_term_string"}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d","name":"eurointern","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","caption":"eurointern"},"sameAs":["http:\/\/rubyskynews.com"],"url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28221"}],"collection":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28221"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28221\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28221"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28221"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28221"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}