{"id":28219,"date":"2011-02-23T12:16:00","date_gmt":"2011-02-23T12:16:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2020-09-25T09:49:57","modified_gmt":"2020-09-25T09:49:57","slug":"disparitia-bipolarismului-si","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/disparitia-bipolarismului-si\/","title":{"rendered":"Dispari\u0163ia bipolarismului \u015fi consolidarea SUA ca supraputere \u00een cadrul sistemului interna\u0163ional."},"content":{"rendered":"
<\/div>
Ultimul deceniu al secolului al XX-lea a fost martorul unor r\u0103sturn\u0103ri dramatice \u00een politica mondial\u0103. Dezintegrarea Tratatului de la Var\u015fovia, pr\u0103bu\u015firea regimurilor comuniste totalitare \u015fi, apoi, destr\u0103marea Uniunii Sovietice \u2013 \u00een viziunea lui Z. Brzezinski, ultima treapt\u0103 \u00een ascensiunea rapid\u0103 a Statelor Unite ca singura \u015fi prima putere cu adev\u0103rat mondial\u0103. Odat\u0103 cu pr\u0103bu\u015firea comunismului, s-a pus problema instituirii unei noi ordini interna\u0163ionale, cu toate consecin\u0163ele ce deriv\u0103 din aceasta. Dup\u0103 anii \u201890, care marcheaz\u0103 sf\u00e2r\u015fitul comunismului ca etap\u0103 istoric\u0103, noua abordare a aspectelor geopolitice are la baz\u0103 existen\u0163a unei singure superputeri (similar\u0103 ca domina\u0163ie doar celei din perioada imperiului roman). Aceast\u0103 abordare nu poate evalua \u00eens\u0103 \u015fi consecin\u0163ele promov\u0103rii noii ordini bazate pe aceast\u0103 realitate politic\u0103. Primul avertisment sever, a venit de la Henry Kissinger: ,,Ceea ce este<\/a> nou \u00een leg\u0103tur\u0103 cu noua ordine interna\u0163ional\u0103, pe cale de a se na\u015fte este faptul c\u0103, pentru prima oar\u0103, Statele Unite nu pot nici s\u0103 se retrag\u0103 din lume, nici s\u0103 o domine. Sf\u00e2r\u015fitul R\u0103zboiului Rece a impus dou\u0103 direc\u0163ii teoretice majore. Dezbaterea \u00eentre neo-realism \u015fi neo-liberalism, conturat\u0103 de multiplicarea unghiurilor de \u00een\u0163elegere a sistemului mondial odat\u0103 cu manifestarea tot mai clar\u0103 a globaliz\u0103rii \u015fi a ac\u0163iunii actorilor non-statali, pare s\u0103 fi fost c\u00e2\u015ftigat\u0103 de cei din urm\u0103. Pozitivismul ca baz\u0103 metodologic\u0103 a realismului a fost semnificativ subminat de noile dezvolt\u0103ri in \u015ftiin\u0163ele sociale, iar partizanii institu\u0163ionalismului neo-liberal au crescut semnificativ ca pondere in literatura de specialitate. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Neo-idealismul \u015fi interna\u0163ionalismul neo-liberal au o viziune comun\u0103 asupra angajamentului in privin\u0163a formelor democratice de guvernare \u015fi credin\u0163a c\u0103 interdependen\u0163a face r\u0103zboiul tot mai improbabil.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen aceea\u015fi ordine de idei trebuie de men\u0163ionat c\u0103, odat\u0103 cu sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului rece, majoritatea literaturii de specialitate este dominat\u0103 de ideea c\u0103 lumea se afl\u0103 intr-o perioad\u0103 de tranzi\u0163ie, in care au loc modific\u0103ri radicale in normele \u015fi institu\u0163iile, care guverneaz\u0103 sistemul interna\u0163ional. Dac\u0103 aceast\u0103 opinie este acceptat\u0103 de majoritatea anali\u015ftilor, \u00een privin\u0163a r\u0103spunsului la \u00eentrebarea spre ce se \u00eendreapt\u0103 sistemul interna\u0163ional sau cum va ar\u0103ta el? nu s-a ajuns la un consens. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cencerc\u00e2nd s\u0103 afle r\u0103spunsul la aceast\u0103 \u00eentrebare, comunitatea academic\u0103 a produs o adev\u0103rat\u0103 \u201eciocnire a perspectivelor\u201d asupra noii ordini mondiale, care se pot grupa in trei mari categorii:<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\uf0a7 optimiste: lumea va ajunge la apogeul dezvolt\u0103rii tehnologice \u015fi al triumfului \u201era\u0163iunii pa\u015fnice\u201d in afacerile interna\u0163ionale;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\uf0a7 pesimiste: lumea va fi dominat\u0103 de haos \u015fi de anarhie cronic\u0103;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\uf0a7 moderate: lumea va adopta forme variate de interac\u0163iune intre state, care vor asigura stabilitatea \u015fi guvernarea unui sistem interna\u0163ional complex.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Sf\u00e2r\u015fitul R\u0103zboiului Rece, \u00eencheierea confrunt\u0103rii ideologice dintre cele dou\u0103 blocuri \u015fi a\u015fa-zisul \u201eal treilea val al democratiz\u0103rii\u201d au impulsionat o serie de personalit\u0103\u0163i s\u0103 avanseze scenarii extreme referitoare la viitorul aranjament in sistemul interna\u0163ional. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen acest sens de remarcat c\u0103, mul\u0163i dintre teoreticieni au \u00eencercat s\u0103 defineasc\u0103 Noua Ordine Mondial\u0103, instituit\u0103 drept consecin\u0163\u0103 a muta\u0163iilor geopolitice la \u00eenceputul anilor \u201990 sec. XX prin prisma mai multor concepte si paradigme. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Unul dintre ace\u015ftia este, politologul american Francis Fukuyama care a avansat paradigma armoniei euforice cu teza \u201esf\u00e2r\u015fitul istoriei\u201d, sau ideea precum c\u0103, \u00een urma evenimentelor dramatice din anii \u201990 sec. XX, societatea uman\u0103 a ajuns la “sf\u00e2r\u015fitul istoriei”, deoarece confruntarea ideologica dintre autocra\u0163ie \u015fi liberalism a fost rezolvat\u0103 definitiv \u00een favoarea liberalismului. Preconiz\u00e2nd c\u0103 \u0163\u0103rile democrate prefer\u0103 s\u0103 rezolve conflictele dintre ele prin \u00een\u0163elegeri \u015fi compromisuri, iar convertirea inevitabil\u0103 a omenirii la liberalism promitea instaurarea unei p\u0103ci universale \u015fi \u00eenceputul unei ordini mondiale stabile. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

De asemenea autorul afirm\u0103 c\u0103 \u201easist\u0103m la sf\u00e2r\u015fitul istoriei ca atare: acesta reprezint\u0103 punctul final \u00een evolu\u0163ia ideologic\u0103 a lumii \u015fi presupune universalizarea democra\u0163iei liberale de sorginte occidental\u0103 ca form\u0103 final\u0103 de guvernare uman\u0103\u201d. Era conflictelor globale a apus, viitorul fiind \u201ecrearea unei pie\u0163e comune a p\u0103cii mondiale\u201d, care va diminua probabilitatea r\u0103zboaielor generalizate. Principala preocupare a viitorului va fi solu\u0163ionarea problemelor economice, ecologice \u015fi tehnologice. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Prin urmare, F. Fukuyama, este de p\u0103rerea c\u0103 ast\u0103zi suntem martorii \u201esf\u00e2r\u015fitului istoriei\u201d. Autorul dat confirm\u0103 intrarea omenirii \u00eentr-o \u201eepoc\u0103 de aur\u201d a dezvolt\u0103rii economice ne\u00eentrerupte \u015fi a democra\u0163iei politice. Aceast\u0103 etap\u0103 vine s\u0103 instituie o Nou\u0103 Ordine Mondial\u0103, \u015fi \u00een acela\u015fi timp cu prec\u0103dere cea a unei Noi Ordini Mondiale unipolare, ilustrat\u0103 de suprema\u0163ia militar\u0103 \u015fi economic\u0103 a SUA, de o \u201ePax american\u0103\u201d. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen aceea\u015fi ordine de idei, trebuie men\u0163ionat \u015fi studiul profesorul american Samuel Huntington , autorul unei teorii geopolitice de mare r\u0103sunet, care vorbe\u015fte despre \u201eciocnirea civiliza\u0163iilor (clivajul civiliza\u0163iilor)\u201d, urmat\u0103 \u015fi de un r\u0103zboi \u00eentre civiliza\u0163ii. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Ap\u0103rut\u0103 ca form\u0103 dezvoltat\u0103 a unui articol din revista Foreign Affairs din 1993, cartea extrem de controversat\u0103 a politologului american Ciocnirea civiliza\u0163iilor \u015fi refacerea ordinii mondiale (1998), ofer\u0103 in scop descriptiv, explicativ \u015fi predictiv al dinamicii \u015fi structurii sistemului interna\u0163ional o a\u015fa-numit\u0103 \u201cparadigm\u0103 civiliza\u0163ional\u0103\u201d. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Conform lui Huntington, modelul se dore\u015fte a fi o alternativ\u0103 viabil\u0103 la modelele anterioare ale:<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u2022 bipolariz\u0103rii (dup\u0103 diferite criterii posibile);<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u2022 al statelor (realismul clasic din teoria rela\u0163iilor interna\u0163ionale);<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u2022 al unit\u0103\u0163ii \u015fi armoniei (al lui Francis Fukuyama) \u015fi respectiv<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u2022 al haosului, al \u201cstatelor gre\u015fite\u201d (al lui Brzezinski \u015fi Patrick). <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Teza principal\u0103 a lui Huntington este formulat\u0103 ca alternativ\u0103 la modelele anterioare amintite \u015fi sus\u0163ine c\u0103 sistemul interna\u0163ional a devenit multipolar \u015fi multiciviliza\u0163ional \u015fi c\u0103 identitatea cultural – civiliza\u0163ional\u0103 modeleaz\u0103 tendin\u0163ele coezive \u015fi respectiv conflictuale de dup\u0103 R\u0103zboiul Rece \u015fi anticipeaz\u0103 totodat\u0103 c\u0103 viitoarele conflicte interna\u0163ionale vor fi declan\u015fate \u201cmai degrab\u0103 de factori culturali dec\u00e2t de economie sau ideologie\u201d, de-a lungul unor a\u015fa-numite \u201cfalii inter-civiliza\u0163ionale\u201d. \u0162\u0103rilor \u201csf\u00e2\u015fiate\u201d de respectivele falii li se anuleaz\u0103 in mod decisiv orice tentativ\u0103 de men\u0163inere a coeziunii \u015fi unit\u0103\u0163ii. In aceea\u015fi ordine de idei, se consider\u0103 sortite e\u015fecului \u00eencerc\u0103rile unor state de a se dep\u0103rta artificial de blocul civiliza\u0163ional c\u0103ruia ii apar\u0163in in direc\u0163ia unii altuia. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Paradigmele expuse de S. Huntington se refer\u0103 la caracterizarea sistemului interna\u0163ional \u00een perioada post-bipolar\u0103. \u00cen optica acestuia, lumea a intrat \u00eentr-o nou\u0103 faz\u0103 a istoriei. Vechile rivalit\u0103\u0163i \u015fi conflicte revin pe scen\u0103, asist\u0103m la declinul statului-na\u0163iune, ce vine dinspre fenomenul globaliz\u0103rii. Conform concep\u0163iei lui S. Huntington principalele conflicte ale politicii globale se vor petrece \u00eentre civiliza\u0163ii diferite. \u00cen acest context remarc\u0103m c\u00e2teva idei geopolitice:<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\uf0fc cre\u015fterea interdependen\u0163ei dintre civiliza\u0163ii a fost de la 1500 p\u00e2n\u0103 acum un fenomen unidirec\u0163ional, dinspre Occident spre civiliza\u0163iile \u015fi societ\u0103\u0163ile non-occidentale; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\uf0fc azi, \u00eens\u0103, lumea a devenit multipolar\u0103 sub raport geostrategic, iar aceast\u0103 pluritate se sprijin\u0103 pe for\u0163e culturale \u015fi identitare consolidate; aceste centre multiple care intervin \u00een raporturile geopolitice sunt tocmai civiliza\u0163iile de azi; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Un alt scenariu \u201emoderat\u201d este ordinea \u201euni-multipolar\u0103\u201d, despre care aminte\u015fte Samuel Huntington, \u00een care coexist\u0103 o superputere \u015fi c\u00e2teva puteri majore. \u00cen cadrul acestei ordini mondiale, \u201esolu\u0163ionarea principalelor probleme interna\u0163ionale necesit\u0103 ac\u0163iunea unei singurei superputeri, \u00eens\u0103 \u00eentotdeauna \u00een combina\u0163ie cu alte majore, deoarece o singur\u0103 superputere poate bloca ac\u0163iunile coali\u0163iei de puteri majore pe chestiuni importante la nivel interna\u0163ional . <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Concluzion\u00e2nd cele expuse anterior, putem afirma cu certitudine c\u0103, tezele expuse de S. Huntington le contrazic pe cele ale lui Francis Fukuyama, exprimate \u00een 1991, care preconizau succesul global al democra\u0163iei liberale dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul R\u0103zboiului Rece.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Un alt autor este \u015fi analistul politic, Robert D. Kaplan, care opineaz\u0103 c\u0103 pr\u0103bu\u015firea echilibrului de putere la nivel global \u015fi a structurii de securitate din perioada r\u0103zboiului rece, ad\u0103ugate la criza economic\u0103 din fostul lag\u0103r comunist, s\u0103r\u0103cia Lumii a Treia \u015fi rivalit\u0103\u0163ile istorice, etnice sau religioase, care au r\u0103bufnit dup\u0103 dezintegrarea sistemului bipolar conduc la o stare de anarhie iminent\u0103. La aceste cauze pot fi ad\u0103ugate \u201er\u0103zbunarea\u201d mediului \u00eenconjur\u0103tor (poluarea aerului, defri\u015f\u0103ri, eroziunea solului etc.), explozia demografic\u0103, migra\u0163ia popula\u0163iilor \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea maladiilor. \u00cen final, \u201eharta viitoare – final\u0103 – va fi o reprezentare etern schimb\u0103toare a haosului\u201d. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

De asemenea, o alt\u0103 tez\u0103 cu referin\u0163\u0103 la Noua Ordine Mondial\u0103 este cea a paradigmei haosului sus\u0163inut\u0103 de Zb. Brzezinski, conform c\u0103reia statele na\u0163ionale sunt supuse unor \u00eencerc\u0103ri de dezintegrare ca urmare a ac\u0163iunii comunit\u0103\u0163ilor etnice diferen\u0163iate \u00een\u0103untrul s\u0103u, fenomen specific perioadei post-bipolare. Dac\u0103 titlul \u201emarele e\u015fichier\u201d dezv\u0103luie logica teoriei jocului de sum\u0103 nul\u0103 ne-aplicabil\u0103 dec\u00eet \u00een cazurile c\u00e2nd exist\u0103 \u201e\u00eenvin\u015fi\u201d \u015fi \u201e\u00eenving\u0103tori\u201d, subtitlul rezum\u0103 tema preocup\u0103rilor sale \u2013 \u201eProeminen\u0163a american\u0103 \u015fi imperativele sale geostrategice\u201d. Teza exprim\u0103 o claritate deplin\u0103 \u2013 \u201eSuprema\u0163ia global\u0103 american\u0103 este \u00eent\u0103rit\u0103 \u00een baza unui sistem de alian\u0163e \u015fi coali\u0163ii, obiectivele strategice fiind de natur\u0103 s\u0103 modeleze comunitatea \u00een conformitate cu tendin\u0163ele SUA pe termen lung \u015fi cu interesele fundamentale ale omenirii\u201d. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Suprema\u0163ia american\u0103 a produs astfel o nou\u0103 ordine mondial\u0103 care nu numai c\u0103 imit\u0103, ci \u015fi institu\u0163ionalizeaz\u0103, dincolo de hotarele Americii, multe din tr\u0103s\u0103turile sistemului american intern. Aceste tr\u0103s\u0103turi sunt:<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

1. un sistem colectiv de securitate, inclusiv comand\u0103 \u015fi for\u0163e armate – NATO;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

2. cooperarea economic\u0103 regional\u0103 (APEC, NAFTA) \u015fi institu\u0163ii specializate de<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

cooperare mondial\u0103 (Banca Mondial\u0103, FMI, Organiza\u0163ia Mondial\u0103 a Comer\u0163ului);<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

3. proceduri care pun accent pe luarea deciziilor de baz\u0103, chiar dac\u0103 sunt dominate de<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

SUA;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

4. structur\u0103 judiciar\u0103 \u015fi constitu\u0163ional\u0103 mondial\u0103 elementar\u0103 (Tribunalul Interna\u0163ional de la Haga). <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen aceea\u015fi ordine de idei trebuie de men\u0163ionat \u015fi faptul c\u0103, exponen\u0163ii perspectivelor moderate, analiz\u00e2nd distribu\u0163ia puterii in sistem, au elaborat o serie de scenarii ale noii ordini mondiale.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Paul Hirst \u015fi Grahame Thompson prezint\u0103 posibilitatea unei ordini tripolare bazate pe preponderen\u0163a \u201etriadei\u201d comerciale formate din SUA, UE \u015fi Japonia. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 perspectiv\u0103, \u201eaccentul se punea pe trecerea de la un sistem predominant militar de rivalitate interstatal\u0103\/interblocuri la un sistem \u00eentemeiat pe competi\u0163ia economic\u0103 pa\u015fnic\u0103 \u00eentre state\/blocuri, in cadrul c\u0103ruia chestiunile militare sunt adiacente\u201d.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

De asemenea, s-au lansat o serie de proiecte ale lumii unipolare, \u00een care Statele Unite sunt prezentate drept singurul hegemon veritabil din istoria sistemului interna\u0163ional sau drept Pax Americana cu extensie global\u0103, care nu caut\u0103 s\u0103 ocupe noi teritorii.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Astfel, o serie de autori au descris preeminen\u0163a SUA ca \u201emoment unipolar\u201d, transformat ulterior \u00eentr-o ordine unipolar\u0103, fiind apreciat\u0103 ca unica superputere \u00een toate domeniile (economic, militar, diplomatic, ideologic, tehnologic \u015fi cultural).<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen acest sens, \u00een iarna 1990-’91 \u00een Foreign Affairs, Charles Krauthammer a enun\u0163at pentru prima oar\u0103 ideea unipolarit\u0103\u0163ii americane. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen opinia autorului, suprema\u0163ia mondial\u0103 a Statelor Unite ale Americii este acum unic\u0103 prin \u00eentindere \u015fi caracter, iar statutul Americii, ca prim\u0103 putere a lumii, este pu\u0163in probabil s\u0103 fie contestat de vreo putere individual\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Situa\u0163ia geopolitic\u0103 a lumii este schimbat\u0103 profund fa\u0163\u0103 de cea existent\u0103 cu c\u00e2teva decenii \u00een urm\u0103. Evolu\u0163iile sociale, economice, \u015ftiin\u0163ifice, demografice, de mediu ori de alt\u0103 natur\u0103 sunt, de asemenea, semnificativ deosebite, iar starea de securitate global\u0103 \u015fi regional\u0103 este \u015fi ea total schimbat\u0103 fa\u0163\u0103 de ultimul deceniu al secolului trecut. Av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 sistemele moderne de transport la mare distan\u0163\u0103, sistemele de comunica\u0163ie actuale \u015fi sistemele de observare din sateli\u0163i \u015fi de la sol sunt complet noi \u00een istoria omenirii \u015fi au creat pentru prima oar\u0103 posibilitate practic\u0103 de a supraveghea \u00eentregul glob \u015fi de a ac\u0163iona rapid \u00een orice punct al lui, \u00eempreun\u0103 cu faptul, c\u0103 America dispune de cele mai avansate astfel de sisteme, pentru prima oar\u0103 \u00een istoria omenirii ne confrunt\u0103m cu o supraputere planetar\u0103. Nici o supraputere din istorie nu a putut controla \u00een principiu planeta. America este prima astfel de supraputere.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Aceast\u0103 supraputere se impune ast\u0103zi nu doar prin for\u0163a \u015fi capacitatea ei militar\u0103. Ea se impune, chiar \u00eenainte de acestea, prin for\u0163a principiilor ei de organizare \u015fi prin capacitatea ei. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Pr\u0103bu\u015firea rivalei sale a adus America \u00eentr-o situa\u0163ie unic\u0103. Ea a devenit, simultan, prima \u015fi unica putere cu adev\u0103rat mondial\u0103. \u015ei, totu\u015fi, suprema\u0163ia mondial\u0103 a Statelor Unite aminte\u015fte \u00een multe privin\u0163e de imperii mai vechi, f\u0103r\u0103 a \u0163ine seama de dimensiunile lor regionale mai restr\u00e2nse. Aceste imperii \u00ee\u015fi fundamentau puterea pe o ierarhie de vasali, tributari, protectoare \u015fi colonii, \u00een care cei afla\u0163i \u00een afar\u0103 erau \u00een general privi\u0163i ca barbari. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Spre deosebire de acestea, \u00eentinderea \u015fi universalitatea puterii mondiale americane de ast\u0103zi sunt unice. Nu numai c\u0103 Statele Unite controleaz\u0103 toate oceanele \u015fi m\u0103rile lumii, dar \u015fi-au dezvoltat o serioas\u0103 capacitate militar\u0103 pentru controlul \u0163\u0103rmurilor, ceea ce \u00eei d\u0103 posibilitatea de a-\u015fi extinde puterea \u015fi pe uscat, \u00eentr-un mod semnificativ din punct de vedere politic. Bazele sale militare sunt ferm instalate la extremit\u0103\u0163ile de vest \u015fi de est ale Eurasiei \u015fi controleaz\u0103 \u015fi Golful Persic. Dinamismul american asigur\u0103 condi\u0163iile prealabile, necesare exercit\u0103rii suprema\u0163iei mondiale. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Un fenomen \u015fi mai important, America \u015fi-a men\u0163inut \u015fi \u015fi-a m\u0103rit avansul \u00een folosirea \u00een scopuri militare a ultimelor descoperiri \u015ftiin\u0163ifice \u015fi prin aceasta \u00een crearea unei institu\u0163ii militare f\u0103r\u0103 egal din punct de vedere tehnologic, singura cu o influen\u0163\u0103 efectiv\u0103 mondial\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, SUA \u015fi-a men\u0163inut puternicul s\u0103u avantaj competitiv, \u00een tehnologia informa\u0163iei, decisiv\u0103 din punct de vedere economic. Superioritatea american\u0103 \u00een sectoarele de v\u00e2rf ale economiei de m\u00e2ine demonstreaz\u0103 faptul c\u0103 domina\u0163ia tehnologic\u0103 american\u0103 nu va fi abolit\u0103 prea cur\u00e2nd, dat fiind mai ales c\u0103 \u00een domeniile cheie ale economiei americanii \u00ee\u015fi men\u0163in \u015fi chiar \u00ee\u015fi sporesc avantajul, \u00een ceea ce prive\u015fte productivitatea, \u00een raport cu rivalii lor vest-europeni sau japonezi. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Cu referire la al\u0163i autori ce sus\u0163in, c\u0103 America este suprem\u0103, ea de\u0163ine \u015fi prima pozi\u0163ie \u00een mai multe domenii dup\u0103 R\u0103zboiul Rece. \u00cen domeniul militar, ea are o extindere mondial\u0103 ne-egalat\u0103; \u00een domeniul economic, ea r\u0103m\u00e2ne principala locomotiv\u0103 a cre\u015fterii mondiale; \u00een domeniul tehnologic, ea de\u0163ine \u00eent\u00e2ietatea \u00een toate ramurile de v\u00e2rf ale inova\u0163iei; \u00een domeniul cultural, ea nu are rivali \u00een atrac\u0163ia pe care o exercit\u0103, mai ales asupra tineretului lumii \u2013 totul \u00eei confer\u0103 o sus\u0163inere politic\u0103 pe care nici un alt stat nu o egaleaz\u0103. Astfel combina\u0163ia acestor importante domenii fac din Statele Unite o singur\u0103 putere mondial\u0103 \u015fi multilateral\u0103. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Dezvoltarea tehnologiilor \u015fi afirmarea tot mai pregnant\u0103 a economicului ca factor prioritar \u00een evolu\u0163ia omenirii, pragmatismul intereselor concurente \u015fi con\u015ftientizarea sl\u0103biciunilor statului \u00een aceast\u0103 competi\u0163ie au eviden\u0163iat c\u0103 nici un stat, oric\u00e2t de puternic ar fi, nu mai poate face fa\u0163\u0103 singur problemelor tot mai complexe \u015fi costisitoare ale dezvolt\u0103rii contemporane. Aceast\u0103 realitate a impus constituirea unor forme suprastatale de coalizare pentru a ob\u0163ine profituri din for\u0163a multiplicat\u0103 a statelor legate de unele interese comune. Armonizarea acestor eforturi a favorizat apari\u0163ia unor regiuni economice distincte. Acestea reprezint\u0103 un fenomen cu totul nou, inaugur\u00e2nd un alt tip de evolu\u0163ie \u00een competi\u0163ia pentru afirmarea \u015fi consacrarea noilor centre de putere. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

No\u0163iunea de interes na\u0163ional a general de-a lungul timpului ample dezbateri. Pornind de la presupozi\u0163ia ca statul na\u0163iune este principalul actor \u00een rela\u0163iile interna\u0163ionale au fost formulate mai multe defini\u0163ii ale interesului na\u0163ional. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Abordarea multidimensional\u0103 a cercet\u0103rilor geopolitice ne oblig\u0103 s\u0103 punct\u0103m unele repere pentru interpret\u0103rile contemporane. Din analizele f\u0103cute de diver\u015fi anali\u015fti rezult\u0103 c\u0103 interesul na\u0163ional de ast\u0103zi se impune aten\u0163iei oamenilor politici, speciali\u015ftilor \u015fi maselor largi ale popula\u0163iei \u00een principal din nevoia de a g\u00e2ndi lumea \u00een globalitatea ei, din necesitatea de a o privi \u00eentr-o manier\u0103 unitar\u0103, c\u00e2t \u015fi de nevoile \u015fi dezideratele unui stat suveran percepute \u00een rela\u0163iile cu celelalte state ce constituie mediul extern. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen opinia altor autori interesul na\u0163ional reprezint\u0103 suma de scopuri politice privite ca preocup\u0103ri speciale ale unei na\u0163iuni, nevoile \u015fi n\u0103zuin\u0163ele vitale \u015fi mobilurile hot\u0103r\u00e2toare ce c\u0103l\u0103uzesc \u015fi anim\u0103 ac\u0163iunea na\u0163iunii \u015fi statului \u00een viata interna\u0163ional\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Folosirea conceptului de interes na\u0163ional \u00een discursul politic a reprezentat pentru \u00eentregul sistem institu\u0163ional american o constant\u0103 \u00eenc\u0103 din primele momente ale existen\u0163ei Statelor Unite ale Americii. Explica\u0163ia rezid\u0103 nu doar \u00een caracterul democratic al fenomenului politic american ci \u015fi \u00een caracteristicile procesului istoric de formare a statului american. Eliberarea de sub autoritatea metropolei britanice a celor treisprezece colonii din America de Nord, extrem de diverse din punct de vedere al compozi\u0163iei etnice, al stratific\u0103rii sociale, al performan\u0163elor \u015fi tradi\u0163iilor economice, a \u00eensemnat \u015fi necesitatea rezolv\u0103rii unei alte probleme. Definirea unei entit\u0103\u0163i statale federale impunea configurarea unui set de principii, de valori comune care transcende interesele specifice, diverse, nu rareori contradictorii ale unor grupuri sociale, economice \u015fi politice construite baza unor identit\u0103\u0163i locale sau regionale. Astfel necesitatea definirii unui interes na\u0163ional se impunea \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul Republicii \u00eenso\u0163ind practic eforturile p\u0103rin\u0163ilor fondatori de a crea, odat\u0103 cu statul american \u015fi o na\u0163iune american\u0103. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Definirea intereselor na\u0163ionale americane a avut totdeauna o tr\u0103s\u0103tur\u0103 distinctiv\u0103, \u015fi anume, interesele americane au fost definite in jurul no\u0163iunilor de Cultur\u0103, \u015fi de Crez American, care reprezint\u0103 un set de idei si principii universale ca: libertatea, egalitatea, democra\u0163ia, constitu\u0163ionalismul, prin compara\u0163ie cu celelalte tipuri de defini\u0163ii, care aveau ca numitor comun identitatea na\u0163ional\u0103. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Una dintre tr\u0103s\u0103turile remarcabile ale vie\u0163ii publice americane este intensitatea dezbaterii, \u00een ceea ce prive\u015fte politica extern\u0103. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Anii ’90 ai sec. XX au fost martorii lans\u0103rii a zeci de proiecte, fiecare insist\u00e2nd asupra unui aspect considerat vital al noului mediu interna\u0163ional. Noua strategie de securitate con\u0163inea ca elemente principale: preem\u0163iunea \u015fi extinderea democra\u0163iei \u00een lume pentru contracararea noilor amenin\u0163\u0103ri \u015fi ca premise, primatul Statelor Unite \u015fi cooperarea cu marile puteri. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Cu toate acestea, au continuat schim\u00acburile de idei dintre principalii exponen\u0163i ai curentelor de opinie. De\u015fi punctul de plecare este identic, rolul central al Statelor Unite \u00een politica mondial\u0103, solu\u0163iile difer\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Unilaterali\u015ftii consider\u0103 c\u0103 Statele Unite trebuie s\u0103 evite angajamentele care ar putea s\u0103 le afecteze libertatea de manevr\u0103. Institu\u0163ii ca ONU sunt privite defavorabil \u015fi pentru c\u0103 eficien\u0163a lor este pus\u0103 sub semnul \u00eentre\u00acb\u0103rii. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Multilaterali\u015ftii sus\u0163in c\u0103 alian\u0163ele \u015fi organiza\u0163iile interna\u0163ionale servesc cel mai bine interesele Washingtonului, deoarece cointere\u00acsea\u00acz\u0103 alte state \u015fi previn ac\u0163iunile neprietenoase. Reali\u015ftii pun accentul pe rolul central al politicii de putere pe plan mondial \u015fi recomand\u0103 o politic\u0103 extern\u0103 prudent\u0103, de cooperare cu statele europene, China sau Japonia. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Administra\u0163ia american\u0103 a aplicat o combina\u0163ie \u00eentre diversele puncte de vedere, care nu poate fi redus\u0103 doar la neo-conservatorism sau pragmatism.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Dupa sf\u00e2r\u015fitul R\u0103zboiului Rece, asistam la o emula\u0163ie, privind \u015fi redefinirea conceptului de interes american, at\u00e2t \u00een sfera academic\u0103, c\u00e2t \u015fi la nivelul jurnalistic.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

La nivel academic, ne vom referi la studiile lui Samuel P. Huntington, F. Fukuyama \u015fi ale lui Zbigniew Brzezinski. Astfel, Huntington \u00een studiul “Eroziunea intereselor na\u0163ionale americane” , sus\u0163ine c\u0103:<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\uf0d8 interesele americane combin\u0103 problemele de securitate cu cele de etic\u0103;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\uf0d8 politica de securitate \u00eencearc\u0103, \u00een general, s\u0103 men\u0163in\u0103 un echilibru \u00eentre capacit\u0103\u0163i de ap\u0103rare \u015fi angajamente, dar azi, nevoia americanilor nu mai este de a g\u0103si putere pentru realizarea ap\u0103r\u0103rii ci de a g\u0103si angajamente pentru folosirea puterii americane;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\uf0d8 SUA sunt o \u0163ar\u0103 puternic\u0103, dar politica extern\u0103 este tot mai mult influen\u0163at\u0103 de interesele economice \u015fi de lobby-urile grupurilor etnice; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\uf0d8 SUA sunt o putere “soft”, se ocup\u0103 de exportul de tehnologie, hran\u0103, idei, cultur\u0103 \u015fi putere \u015fi cu importul de “inteligente”, capital \u015fi bunuri.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

De asemenea, Brzezinski, \u00een studiul “O strategie pentru Eurasia” , consider\u0103 aceast\u0103 regiune ca axul geopolitic mondial, iar cel ce va domina \u00een acest supercontinent va avea influen\u0163\u0103 decisiv\u0103 asupra a dou\u0103 din cele mai bogate regiuni mondiale. Abordarea lui Brzezinski este de sorginte geopolitic\u0103. El considera ca statutul SUA de prim\u0103 mare putere nu va fi contestat pentru \u00eenc\u0103 o genera\u0163ie de acum \u00eencolo \u015fi propune urm\u0103toarele pozi\u0163ii de raportare SUA \u00een rela\u0163iile interna\u0163ionale:<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\uf0d8 implicarea, al\u0103turi de Germania \u015fi Fran\u0163a, pentru extinderea UE \u015fi NATO, acest lucru servind intereselor americane, at\u00e2t pe termen scurt, c\u00e2t \u015fi pe termen lung;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\uf0d8 asimilarea Rusiei \u00eentr-un cadru mai larg de cooperare european\u0103, concomitent cu sprijinirea independen\u0163ei noilor s\u0103i vecini; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\uf0d8 sprijinirea Chinei ca ancor\u0103 estic\u0103, se consider\u0103 ca aceast\u0103 \u0163ar\u0103 reprezint\u0103 o mare putere regional\u0103, iar aspira\u0163iile sale de superputere mondial\u0103 sunt greu de realizat; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\uf0d8 pe termen lung, stabilitatea Eurasiei va fi realizat\u0103 printr-un sistem de securitate trans-Eurasiatic, prin extinderea NATO, al\u0103turi de angajamente de securitate colectiv\u0103 cu Rusia, China si Japonia. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Pe de alta parte, \u00eentr-un raport al Comisiei pentru Interesele Na\u0163ionale Americane, publicat sub egida Centrului de \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Rela\u0163ii Interna\u0163ionale, \u00een 1996, sunt identificate cinci interese fundamentale:<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\uf0d8 Prevenirea unor atacuri cu arme de distrugere \u00een mas\u0103;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\uf0d8 Prevenirea apari\u0163iei unor puteri hegemonice \u00een Asia \u015fi Europa, ostile SUA;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\uf0d8 Prevenirea apari\u0163iei unor puteri ostile la grani\u0163ele terestre sau maritime ale SUA;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\uf0d8 Prevenirea unui copals al sistemului economic global, a pie\u0163elor interna\u0163ionale sau a asigur\u0103rii cu resurse energetice;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\uf0d8 Asigurarea securitatii alia\u0163ilor SUA. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Documentul-cadru ce reglementeaz\u0103 politica de securitate a SUA este intitulat O strategie de securitate na\u0163ional\u0103 pentru secolul urm\u0103tor \u015fi a fost elaborat de c\u0103tre Casa Alb\u0103 \u00een 1997. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen acest document, sunt identificate amenin\u0163\u0103rile la adresa SUA, grupate \u00een trei mari direc\u0163ii: amenin\u0163\u0103rii la nivel regional \u015fi de stat, amenin\u0163\u0103ri transna\u0163ionale \u015fi amenin\u0163\u0103ri provenind din posesia armelor de distrugere \u00een mas\u0103. Recunosc\u00e2nd c\u0103 nici o \u0163ar\u0103 nu poate s\u0103 se apere singur\u0103, SUA, ca lider, promoveaz\u0103 o politic\u0103 de securitate interna\u0163ional\u0103 \u00een urm\u0103toarele direc\u0163ii:<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u2013 sus\u0163inerea unei Europe democratice, pa\u015fnice \u015fi nedivizate;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u2013 \u00eent\u0103rirea unei comunit\u0103\u0163i puternice \u00een Asia \u015fi Pacific;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u2013 cl\u0103direa unui nou sistem de comet liber;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u2013 men\u0163inerea Statelor Unite ca lider al politicii de securitate interna\u0163ional\u0103;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u2013 dezvoltarea cooper\u0103rii \u00een problema amenin\u0163\u0103rii grani\u0163elor na\u0163ionale;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u2013 \u00eent\u0103rirea mijloacelor militare \u015fi diplomatice cerute de aceste provoc\u0103ri. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

De asemenea, a fost cristalizat\u0103 strategia de securitate privind Eurasia \u00een noul context geostrategic, \u015fi anume: \u2013 extinderea gradual\u0103 a NATO; \u2013 crearea unor parteneriate speciale cu Rusia \u015fi Ucraina prin intermediul NATO; \u2013 sprijinirea suveranit\u0103\u0163ii statelor din zona-tampon dintre Rusia \u015fi NATO, \u00een special prin \u00eencheierea unor parteneriate strategice regionale \u015fi bilaterale, c\u00e2t \u015fi redefinirea unor interese regionale ale SUA \u00een zona gri a Eurasiei. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Din cele prezentate, putem deduce c\u0103 SUA \u015fi-au definit interesele na\u0163ionale astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103-\u015fi asume pozi\u0163ia de lider mondial \u00een politica de securitate interna\u0163ional\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Prin urmare, destr\u0103marea URSS \u00een 1991, \u00eenfruntarea de civiliza\u0163ii in Irak a eviden\u0163iat cel mai puternic tendin\u0163ele majore ale rela\u0163iilor interna\u0163ionale la scara mondial\u0103. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Irakul s-a dovedit nodul \u00een care s-au \u00eempletit firele celor mai \u00eensemnate tendin\u0163e ale politicii mondiale, \u015fi implicit ale Statelor Unite c\u00e2t \u015fi ac\u0163iunea for\u0163elor care le propulseaz\u0103 ulterior. Astfel, SUA \u00een plin\u0103 \u00eenfruntare cu fundamentalismul sau autocra\u0163ia islamic\u0103; islamul \u015fi diversele tendin\u0163e care se manifest\u0103 \u00een cadrul acestui \u00eensemnat segment al lumii contemporane.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, Europa Occidental\u0103 sau unii membri de frunte ai ei \u00een c\u0103utarea unei identit\u0103\u0163i proprii \u00een raport cu puterea tutelara american\u0103, greu suportat\u0103 dup\u0103 ce func\u0163ia ei protectoare fa\u0163\u0103 de amenin\u0163area sovietic\u0103 si-a pierdut \u00eensemn\u0103tatea; Europa Central\u0103 \u015fi R\u0103s\u0103ritean\u0103, care resim\u0163eau \u00eenc\u0103 puternic stigmatul domina\u0163iei totalitare sovietice \u015fi \u00ee\u015fi orienteaz\u0103 speran\u0163ele de securitate spre SUA \u015fi Tratatul Nord-Atlantic. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

O alt\u0103 dimensiune viza Rusia, care \u00eencerca s\u0103-\u015fi recupereze c\u00e2t mai mult din mo\u015ftenirea imperial\u0103 destr\u0103mat\u0103 \u015fi care r\u0103m\u00e2nea suportul principal al rezistentei generale \u00eempotriva globaliz\u0103rii libert\u0103\u0163ii. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Problema Israelului, v\u00e2rf de lance al SUA \u00een lumea islamic\u0103, dar \u015fi aliat incomod \u00een diferite \u00eemprejur\u0103ri, cu rol \u00eensemnat \u00een evolu\u0163ia situa\u0163iei din Orientul Apropiat \u015fi Mijlociu, teren de predilec\u0163ie, \u00een condi\u0163iile actuale, al \u00eenfrunt\u0103rii for\u0163elor angajate activ sau pasiv \u00een procesul globaliz\u0103rii.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

O alt\u0103 preocupare era legat\u0103 de ascensiunea Chinei \u015fi inten\u0163iile geostrategice la \u00eenceputul an\u2019 90 sec. XX, a c\u0103rei op\u0163iune finala oscila \u00eentre autocra\u0163ie, derivat\u0103 din totalitarismul comunist \u015fi libertate dar care, ne\u00eendoielnic, urma s\u0103 aib\u0103 o influen\u0163\u0103 imens\u0103 \u00een evolu\u0163ia general\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Prin urmare, \u00een acea lun\u0103 decembrie 1992, George Bush, aflat pe punctul de a l\u0103sa Casa Alb\u0103 \u00een m\u00e2inele lui William Clinton, rivalul s\u0103u democrat victorios, a l\u0103sat mo\u015ftenire dou\u0103 dintre principalele realiz\u0103ri ale mandatului s\u0103u: re\u00eennoirea interven\u0163ionismului militar american, dup\u0103 lung\u0103 paralizie care a urmat dup\u0103 Vietnam, \u015fi corolarul s\u0103u european, metamorfoza NATO. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, i – a oferit noului pre\u015fedinte un alt concept, care urma s\u0103 se dovedeasc\u0103 fundamental pentru desf\u0103\u015furarea hegemoniei americane: argumentul umanitar, urm\u00e2nd ca For\u0163ele Armate ale Statelor Unite s\u0103 se identifice cu ce a Armatei de Salvare.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Astfel, pe durate primului mandat a lui W. Clinton, la Washington, s-a desf\u0103\u015furat o lupt\u0103 capital\u0103 pentru viitorul umanit\u0103\u0163ii. O lupt\u0103 care a avut dou\u0103 po\u0163iuni fundamentale pe o tem\u0103 decisiv\u0103 \u2013 configura\u0163ia lumii din punct de vedere al securit\u0103\u0163ii \u2013 angaj\u00e2nd evolu\u0163ii radical diferite \u00een pragul secolului XXI \u2013 lea \u015fi determin\u00e2nd \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103 dac\u0103 \u201edac\u0103 lumea pe care o l\u0103s\u0103m mo\u015ftenire copiilor no\u015ftri\u201d va fi \u201eliber\u0103. pa\u015fnic\u0103 \u015fi stabil\u0103\u201d sau periculoas\u0103, instabil\u0103 \u015fi nelini\u015ftitoare. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Concep\u0163iile globale \u00een care se \u00eenscriu aceste op\u0163iuni sunt expuse \u00een a\u015fa numita Doctrina Clinton. Principalele idei ale acestei doctrine ar putea fi sintetizate astfel: <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

1. Securitatea \u015fi prosperitatea SUA depind \u00een mod direct de securitatea, stabilitatea, prosperitatea, unitatea \u015fi caracterul democratic al Europei. O Europ\u0103 de care americanii sunt lega\u0163i prin originile culturale comune, ca \u015fi prin interese economice, politice \u015fi militare. Aceasta unitate de familie \u015fi de aspira\u0163ii exclude izola\u0163ionismul \u015fi recomand\u0103 solidaritatea militant\u0103 \u015fi interven\u0163ionismul prompt ca solu\u0163ii pentru evitarea unor noi conflagra\u0163ii pe scar\u0103 larg\u0103, provocate de tradi\u0163ionalele dispute intra-europene. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

2. Guvernele din Europa care nu cunosc drumul c\u0103tre pacea interetnic\u0103 \u015fi prefer\u0103 politicile de asimilare sau de epurare etnic\u0103 efortului de a garanta egalitatea de tratament si egalitatea \u015fanselor pentru to\u0163i cet\u0103\u0163enii statelor pe care le conduc, independent de deosebirile etnice, comit un act de agresiune \u00eempotriva stabilit\u0103\u0163ii europene si prin aceasta \u00eempotriva SUA. Egalitatea de tratament bazat\u0103 pe respectul diversitatii presupune crearea posibilit\u0103\u0163ilor pentru p\u0103strarea \u015fi dezvoltarea identit\u0103\u0163ii culturale, lingvistice, religioase etc. a persoanelor apar\u0163in\u00e2nd diferitelor etnii care tr\u0103iesc \u00eempreun\u0103 \u00een cadrul unor comunit\u0103\u0163i statale \u00een mod inevitabil multietnice, multilingvistice \u015fi multiculturale. Meritele, iar nu mitologia trebuie sa fie singura baza a ierarhiz\u0103rii sociale. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

3. SUA se vor angaja \u00een ac\u0163iuni adecvate – inclusiv militare – pentru diminuarea pana la completa distrugere a mijloacelor pe care un anume guvern le are si le utilizeaz\u0103 efectiv spre a comite acte de “agresiune etnica”. Fiind un r\u0103spuns la agresiune, un asemenea angajament, chiar daca tehnic \u00eentrune\u015fte condi\u0163iile spre a fi calificat drept “act agresiv”, din punct de vedere juridic reprezint\u0103 o “interven\u0163ie umanitar\u0103” cu caracter defensiv. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

4. Integrarea interetnic\u0103 \u00een cadrul unor societ\u0103\u0163i multiculturale nu este un pericol pentru integritatea teritorial\u0103, independen\u0163a \u015fi lini\u015ftea l\u0103untric\u0103 a statelor, ci dimpotriv\u0103, o garan\u0163ie a stabilit\u0103\u0163ii \u015fi progresului lor, ca \u015fi o contribu\u0163ie adus\u0103 la consolidarea democra\u0163iei, unit\u0103\u0163ii, securitatii \u015fi prosperitatii europene si euro-atlantice. De aceea tarile care vor continua aplicarea model care va consta, \u00een esen\u0163\u0103, din asigurarea unei guvern\u0103ri multietnice, cumulate cu recunoa\u015fterea \u015fi respectul standardelor interna\u0163ionale privind drepturile persoanelor apar\u0163in\u00e2nd minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, perfec\u0163ionarea continu\u0103 a mecanismelor democra\u0163iei pluraliste \u015fi descentralizarea administrativ\u0103 – se vor bucura de prietenia \u015fi sprijinul SUA, inclusiv \u00een ceea ce priveste amenin\u0163\u0103rile externe la adresa securitatii lor. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

5. Persoanele de o anumit\u0103 etnie care tr\u0103iesc \u00een afara statelor unde acea etnie este majoritar\u0103, fiind cet\u0103\u0163eni ai altor state \u00een cadrul unor comunit\u0103\u0163i minoritare, se pot bucura de o deplina libertate, securitate si demnitate ceea ce dispenseaz\u0103 a\u015fa-numita “na\u0163iune mam\u0103” de \u00eengrijor\u0103ri sau de interven\u0163ii cu caracter politic \u00een afara grani\u0163elor sale recunoscute interna\u0163ional. Protec\u0163ia interna\u0163ional\u0103 a drepturilor omului exclude, cu alte cuvinte, \u00een m\u0103sur\u0103 \u00een care se realizeaz\u0103 printr-un efort colectiv, legitimarea ac\u0163iunilor unui anume stat in favoarea etnicilor s\u0103i cetateni ai altor state, cu excep\u0163ia sprijinului cultural si umanitar. \u00cen consecin\u0163\u0103, SUA nu vor tolera atitudini care ar exprima convingerea vreunei “na\u0163iuni-mame” ca fiii s\u0103i nu si-ar putea g\u0103si prosperitatea, libertatea, securitatea si demnitatea in interiorul altor state, ci numai sub protec\u0163ia sa direct\u0103. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

6. Respectarea tuturor principiilor enun\u0163ate anterior este vital\u0103 pentru securitatea SUA \u00een asemenea m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t \u00een ap\u0103rarea lor Administra\u0163ia este gata sa ac\u0163ioneze, inclusiv prin for\u0163\u0103, oriunde \u00een lume – deci \u00een\u0103untrul \u015fi \u00een afara teritoriului alian\u0163elor din care America face parte – indiferent de pozi\u0163ia specifica adoptat\u0103 de ONU. Avizul Na\u0163iunilor Unite este obligatoriu \u00een sensul ca el trebuie cerut, nu \u015fi \u00een acela ca ar trebui respectat. A avea asentimentul Consiliului de Securitate oric\u00e2nd este posibil nu \u00eenseamn\u0103 a nu ac\u0163iona f\u0103r\u0103 un atare asentiment atunci c\u00e2nd este necesar. Or, necesit\u0103\u0163ile de securitate ale SUA – \u015fi ale alia\u0163ilor s\u0103i – primeaz\u0103 \u00een raport cu aptitudinea lor de a fi membri ONU. Altfel spus, ONU ar putea protesta, insa nu ar trebui sa uite ca fara America (\u015fi statele membre NATO) ea ar \u00eenceta sa mai existe. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Astfel, schimb\u0103rile radicale survenite \u00een lume ca urmare a sf\u00e2r\u015fitului R\u0103zboiului Rece, a desfiin\u0163\u0103rii Tratatului de la Var\u015fovia \u015fi dezmembr\u0103rii URSS au stimulat cre\u015fterea ponderii geopolitice a SUA \u015fi extinderea influen\u0163ei acestora asupra desf\u0103\u015fur\u0103rii evenimentelor pe arena interna\u0163ional\u0103, inclusiv \u00een sfera politico-militar\u0103. \u00cen prezent politica militar\u0103 american\u0103 se orienteaz\u0103, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 tot mai semnificativ\u0103, spre neutralizarea pericolelor de amploare regional\u0103 sau local\u0103 din \u00eentreaga lume.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Politica american\u0103, care a ajuns cel mai aproape de defini\u0163ia general acceptat\u0103 a interesului vital a fost cea dus\u0103 fa\u0163\u0103 de alia\u0163ii din zona Atlanticului. De\u015fi Organiza\u0163ia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a fost de obicei justificat\u0103 \u00een termeni wilsonieni ca instrument de securitate colectiv\u0103 \u015fi nu drept o alian\u0163\u0103, ea a reprezentat de fapt institu\u0163ia care a armonizat aproape cel mai mult obiectivele morale \u015fi geopolitice ale Americii. De vreme ce scopul ei a fost s\u0103 previn\u0103 domina\u0163ia sovietic\u0103 asupra Europei, ea a servit obiectivul geopolitic de a nu l\u0103sa centrele de putere ale Europei \u015fi Asiei s\u0103 cad\u0103 sub st\u0103p\u00e2nirea unei \u0163\u0103ri ostile, indiferent de justificarea oferit\u0103 pentru aceasta. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Chiar \u015fi dup\u0103 dispari\u0163ia amenin\u0163\u0103rii sovietice, parteneriatul atlantic a r\u0103mas pentru Statele Unite principalul pilon al ordinii interna\u0163ionale. Dincolo de defini\u0163ia de ap\u0103rare reciproc\u0103 a unei alian\u0163e tradi\u0163ionale, na\u0163iunile Atlanticului de Nord au dezvoltat o re\u0163ea de consult\u0103ri \u015fi rela\u0163ii pentru a afirma \u015fi realiza un destin politic comun. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Dincolo de aceste constat\u0103ri \u015fi evolu\u0163ii \u00een politica extern\u0103 a Statelor Unite, se impune \u00eens\u0103 o realitate mult mai profund\u0103 a alinierilor interna\u0163ionale dup\u0103 atentatele teroriste 2001, c\u00e2nd logica politicii americane este perturbat\u0103 de amenin\u0163area terorismului interna\u0163ional. Atentatele din 11 septembrie constituie o provocare f\u0103r\u0103 precedent pentru SUA \u015fi pentru \u00eentreaga comunitate. Confruntare care a fost declan\u015fat\u0103 este una de amploare \u015fi omniprezent\u0103 p\u00e2n\u0103 la etapa actual\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ultimul deceniu al secolului al XX-lea a fost martorul unor r\u0103sturn\u0103ri dramatice \u00een politica mondial\u0103. Dezintegrarea Tratatului de la Var\u015fovia, pr\u0103bu\u015firea regimurilor comuniste totalitare \u015fi, apoi, destr\u0103marea Uniunii Sovietice \u2013 \u00een viziunea lui Z. Brzezinski, ultima treapt\u0103 \u00een ascensiunea rapid\u0103 a Statelor Unite ca singura \u015fi prima putere cu adev\u0103rat mondial\u0103. Odat\u0103 cu pr\u0103bu\u015firea comunismului, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"yoast_head":"\nDispari\u0163ia bipolarismului \u015fi consolidarea SUA ca supraputere \u00een cadrul sistemului interna\u0163ional. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/disparitia-bipolarismului-si\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Dispari\u0163ia bipolarismului \u015fi consolidarea SUA ca supraputere \u00een cadrul sistemului interna\u0163ional. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Ultimul deceniu al secolului al XX-lea a fost martorul unor r\u0103sturn\u0103ri dramatice \u00een politica mondial\u0103. Dezintegrarea Tratatului de la Var\u015fovia, pr\u0103bu\u015firea regimurilor comuniste totalitare \u015fi, apoi, destr\u0103marea Uniunii Sovietice \u2013 \u00een viziunea lui Z. Brzezinski, ultima treapt\u0103 \u00een ascensiunea rapid\u0103 a Statelor Unite ca singura \u015fi prima putere cu adev\u0103rat mondial\u0103. Odat\u0103 cu pr\u0103bu\u015firea comunismului, […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/disparitia-bipolarismului-si\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2011-02-23T12:16:00+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2020-09-25T09:49:57+00:00\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"eurointern\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"eurointern\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"27 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/disparitia-bipolarismului-si\/\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/disparitia-bipolarismului-si\/\",\"name\":\"Dispari\u0163ia bipolarismului \u015fi consolidarea SUA ca supraputere \u00een cadrul sistemului interna\u0163ional. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\"},\"datePublished\":\"2011-02-23T12:16:00+00:00\",\"dateModified\":\"2020-09-25T09:49:57+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/disparitia-bipolarismului-si\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/disparitia-bipolarismului-si\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/disparitia-bipolarismului-si\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Dispari\u0163ia bipolarismului \u015fi consolidarea SUA ca supraputere \u00een cadrul sistemului interna\u0163ional.\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\",\"name\":\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"description\":\"Internships\/ Scholarships\/ Grants\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":\"required name=search_term_string\"}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\",\"name\":\"eurointern\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"eurointern\"},\"sameAs\":[\"http:\/\/rubyskynews.com\"],\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Dispari\u0163ia bipolarismului \u015fi consolidarea SUA ca supraputere \u00een cadrul sistemului interna\u0163ional. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/disparitia-bipolarismului-si\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Dispari\u0163ia bipolarismului \u015fi consolidarea SUA ca supraputere \u00een cadrul sistemului interna\u0163ional. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","og_description":"Ultimul deceniu al secolului al XX-lea a fost martorul unor r\u0103sturn\u0103ri dramatice \u00een politica mondial\u0103. Dezintegrarea Tratatului de la Var\u015fovia, pr\u0103bu\u015firea regimurilor comuniste totalitare \u015fi, apoi, destr\u0103marea Uniunii Sovietice \u2013 \u00een viziunea lui Z. Brzezinski, ultima treapt\u0103 \u00een ascensiunea rapid\u0103 a Statelor Unite ca singura \u015fi prima putere cu adev\u0103rat mondial\u0103. Odat\u0103 cu pr\u0103bu\u015firea comunismului, […]","og_url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/disparitia-bipolarismului-si\/","og_site_name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","article_published_time":"2011-02-23T12:16:00+00:00","article_modified_time":"2020-09-25T09:49:57+00:00","author":"eurointern","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"eurointern","Est. reading time":"27 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/disparitia-bipolarismului-si\/","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/disparitia-bipolarismului-si\/","name":"Dispari\u0163ia bipolarismului \u015fi consolidarea SUA ca supraputere \u00een cadrul sistemului interna\u0163ional. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","isPartOf":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website"},"datePublished":"2011-02-23T12:16:00+00:00","dateModified":"2020-09-25T09:49:57+00:00","author":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/disparitia-bipolarismului-si\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/disparitia-bipolarismului-si\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/disparitia-bipolarismului-si\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/rubyskynews.com\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Dispari\u0163ia bipolarismului \u015fi consolidarea SUA ca supraputere \u00een cadrul sistemului interna\u0163ional."}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/","name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","description":"Internships\/ Scholarships\/ Grants","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}"},"query-input":"required name=search_term_string"}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d","name":"eurointern","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","caption":"eurointern"},"sameAs":["http:\/\/rubyskynews.com"],"url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28219"}],"collection":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28219"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28219\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28219"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28219"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28219"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}