{"id":28207,"date":"2011-02-23T12:21:00","date_gmt":"2011-02-23T12:21:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2020-09-25T09:49:56","modified_gmt":"2020-09-25T09:49:56","slug":"politica-strategico-nucleara-americana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/politica-strategico-nucleara-americana\/","title":{"rendered":"Politica strategico-nuclear\u0103 american\u0103 \u00een perioada R\u0103zboiului Rece."},"content":{"rendered":"
<\/div>
\nMai mult dec\u00e2t orice alt\u0103 inova\u0163ie \u00een tehnologia militar\u0103, apari\u0163ia armelor nucleare a determinat o reconsiderare radical\u0103 a rolului r\u0103zboiului \u00een politica mondial\u0103 \u015fi a conceptelor strategice pe care s-a bazat aceasta \u00een trecut. R\u0103zboiul atinsese propor\u0163ii cov\u00e2r\u015fitoare \u015fi teribile \u00eenc\u00e2t \u00eens\u0103\u015fi posibilitatea sa p\u0103rea de ne\u00eenchipuit. Mai mult ca niciodat\u0103, strategiile na\u0163ionale s-au concentrat mai mult pe ideea prevenirii conflictului dec\u00e2t pe c\u00e2\u015ftigarea acestuia. Unii teoreticieni au mers \u00eentr-at\u00e2t de departe \u00eenc\u00e2t s\u0103 sugereze c\u0103 poten\u0163ialul distructiv al noii arme a golit de con\u0163inut utilitatea r\u0103zboiului ca instrument de rezolvare a conflictelor interna\u0163ionale. Existen\u0163a arsenalului nuclear a dus la modificarea concep\u0163iei asupra rolului armelor, tranzit\u00e2nd de la semnifica\u0163ia originar\u0103 de mijloace pentru atingerea unor scopuri militare la aceea de instrumente \u00een negocierea diplomatic\u0103. Orice discu\u0163ie despre problemele tehnologiei militare nu poate s\u0103 nu implice consecin\u0163ele posibile \u00een plan strategic. Orice evolu\u0163ie \u00een domeniul strategiei nucleare a avut la baz\u0103, ca o adev\u0103rat\u0103 motivare material\u0103, acumul\u0103ri \u015fi deplas\u0103ri \u00een domeniul<\/a> tehnologiei. R\u0103zboiul nu mai serve\u015fte scopului, de altfel, scopul primar al conflictului militar a fost dintotdeauna ob\u0163inerea victoriei, dar cre\u015fterea enorm\u0103 a poten\u0163ialului distructiv al armelor a golit de orice semnifica\u0163ie conceptul de victorie \u00een cazul unui conflict nuclear. De altfel, excesul de poten\u0163ial distructiv disponibil determin\u0103 distan\u0163area definitiv\u0103 a r\u0103zboiului de politic\u0103, sf\u00e2r\u015find astfel prin punerea \u00een criz\u0103 a postulatului claussewitzian conform c\u0103ruia: \u201cr\u0103zboiul reprezint\u0103 o continuare a politicii prin alte mijloace\u201d De altfel, dup\u0103 cum scria \u00eensu\u015fi Bernard Brodie, \u00een timp ce \u00een trecut \u201eobiectivul suprem al strategiei noastre militare era c\u00e2\u015ftigarea r\u0103zboiului, din acest moment acesta va fi acela de a evita r\u0103zboiul\u201d.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00centr-unul din studiile sale, Raymond Aron f\u0103cea urm\u0103toarea remarc\u0103: \u201c Nimeni nu va pretinde c\u0103 a luat cuno\u015ftin\u0163\u0103 de \u00eentreaga literatur\u0103 publicat\u0103 \u00een S.U.A. dup\u0103 1945 asupra problemelor strategice.\u201d \u00centr-adev\u0103r, preg\u0103tirea capitolului de fa\u0163\u0103 a impus studierea unui vast material bibliografic; dar nici pe departe nu a fost posibil s\u0103 cunoa\u015ftem tot ce s-a scris \u00een domeniul strategiei militare.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nRezum\u00e2ndu-m\u0103 la momentele-cheie ale acestei literaturi, cu adev\u0103rat prolifice, am urm\u0103rit s\u0103 pun \u00een eviden\u0163\u0103 nu at\u00e2t tr\u0103s\u0103turile de am\u0103nunt ale doctrinelor strategice, c\u00e2t tendin\u0163ele ce s-au impus dup\u0103 al doilea R\u0103zboi Mondial. Privesc aceast\u0103 parte a expunerii nu ca un subiect \u00een sine totodat\u0103 ne limit\u00e2ndu-se la elementele doctrinare pur militare. Strategia militar\u0103 a epocii nucleare este \u00eentr-un sistem de interdependen\u0163\u0103 complex \u015fi amplu cu politicul, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mult mai mare dec\u00e2t \u00een perioada pre-nuclear\u0103. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nConsidera\u0163ii teoretice<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cenainte de a \u00eencepe analiza doctrinelor militare \u015fi strategice americane \u00een era nuclear\u0103, consider necesar\u0103 definirea termenilor de doctrin\u0103 \u015fi strategie. Pentru analiza de fa\u0163\u0103 doctrina militar\u0103 poate fi definit\u0103 \u00een modul cel mai oportun ca ansamblul principiilor prescriptive pentru orientarea uzului de for\u0163e armate de c\u0103tre un stat \u00een urm\u0103rirea intereselor sale pe timp de pace si r\u0103zboi. Strategia se subordoneaz\u0103 no\u0163iunii de doctrin\u0103, reprezent\u00e2nd ansamblul ac\u0163iunilor militare \u00een raport cu doctrina existent\u0103 \u00een vigoare .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nE dificil sa d\u0103m o defini\u0163ie general\u0103 a conceptului de strategie, de aceea m\u0103 voi opri mai cu seam\u0103 asupra ideilor formulate de generalul prusian Carl von Clausewitz , pentru a c\u0103uta o defini\u0163ie a conceptului c\u00e2t mai complet formulat\u0103. Consider necesar s\u0103 atrag aten\u0163ia asupra delimit\u0103rii c\u00e2t mai precise a termenului \u201cstrategie\u201d. Conceptul de strategie este abordat ast\u0103zi \u00eentr-un mod mult mai larg dec\u00e2t \u00een trecut, acord\u00e2ndu-se o aten\u0163ie sporit\u0103 factorilor cu caracter politic, economic, ideologic \u015fi a influen\u0163ei acestora asupra strategiei militare. Clausewitz define\u015fte astfel conceptul: \u201cfolosirea luptei \u00een scopul r\u0103zboiului.\u201d \u015ei mai departe: \u201cstrategia, fiind folosirea luptei \u00een scopul r\u0103zboiului, trebuie s\u0103 fixeze ac\u0163iunii militare un obiectiv care s\u0103 corespund\u0103 scopului.\u201d <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nRaymond Aron consider\u0103 c\u0103 pentru \u00een\u0163elegerea chiar a unor elemente ale strategiei militare (conven\u0163ionale sau nucleare), cunoa\u015fterea lucr\u0103rilor lui Clausewitz este esen\u0163ial\u0103. \u00cen ceea ce prive\u015fte subiectul lucr\u0103rii de fa\u0163\u0103, opera claussewitzian\u0103 prezint\u0103 interes exclusiv pentru relevarea ecua\u0163iei dintre strategie \u015fi politic\u0103, \u00eentr-o \u00eencercare de a studia acest raport aplicabil epocii nucleare, \u00een definirea coordonatelor \u015fi a componentelor sale.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nDe\u015fi nu este defini\u0163ia cea mai complet\u0103, ea re\u0163ine aten\u0163ia prin aceea c\u0103 este prima de natur\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 o serie de coordonate ale strategiei. Clausewitz este criticat de unii speciali\u015fti, din cauza caracterului limitat al defini\u0163iei sale. Strategia sa prevede recursul efectiv la violen\u0163\u0103 \u015fi neag\u0103 posibilitatea uzului poten\u0163ial al for\u0163elor. Thomas Schelling e cel care face referire la acest aspect, subliniind ca \u00een diploma\u0163ia violen\u0163ei, puterea se poate exercita at\u00e2t sub forma coerci\u0163iei, a for\u0163ei (cum e \u00een cazul lui Clausewitz), c\u00e2t \u015fi sub forma disuasiunii (viziune propus\u0103 \u015fi de c\u0103tre generalul Beaufre ). <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nOpus lui Clausewitz, generalul Beaufre d\u0103 o defini\u0163ie l\u0103rgit\u0103 a strategiei, strategia prev\u0103z\u00e2nd recursul la toate mijloacele reale sau poten\u0163iale, aflate la dispozi\u0163ia unui stat, \u00een scopul protej\u0103rii intereselor sale na\u0163ionale. Este tocmai aspectul care are cea mai mare relevan\u0163\u0103 pentru studiul de fa\u0163\u0103: \u201eStrategia nu mai poate fi apanajul exclusiv al militarilor.\u201d <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nTotu\u015fi consider c\u0103 multitudinea de defini\u0163ii \u00een problemele strategicei nu poate reduce cu nimic din importan\u0163a defini\u0163iei lui Claussewitz, care se rezum\u0103 de fapt la dou\u0103 argumente:<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n1. Strategia reprezint\u0103 folosirea luptei \u00een scopul r\u0103zboiului.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n2. R\u0103zboiul serve\u015fte (continu\u0103) politica.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nDe regul\u0103, \u00een perioada pre-nuclear\u0103, a studia strategia \u00eensemna \u201ca c\u0103uta \u00een istorie lec\u0163ii care nu-\u015fi pierdeau actualitatea \u015fi durabilitatea .\u201d Claussewitz a procedat de aceast\u0103 manier\u0103, studiind minu\u0163ios perioada r\u0103zboaielor napoleoniene. Pentru epoca nuclear\u0103, \u00eens\u0103, nu exist\u0103 un \u201ctrecut istoric dincolo de Hiroshima.\u201d. Se schimb\u0103, prin urmare, metodologia elabor\u0103rii strategice. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nExisten\u0163a arsenalului nuclear a dus la modificarea concep\u0163iei asupra rolului armelor, tranzit\u00e2nd de la semnifica\u0163ia originar\u0103 de mijloace pentru atingerea unor scopuri militare la aceea de instrumente \u00een negocierea diplomatic\u0103. Calitatea armelor atomice de instrumente diplomatice a urm\u0103rit \u00eendeaproape, \u00een perioada postbelica, competi\u0163ia dintre SUA \u015fi URSS, concep\u0163ia american\u0103 asupra rolului jucat de arsenalul nuclear evolu\u00e2nd, dup\u0103 cum vom observa, de la \u201econstr\u00e2ngere\u201d, (armele atomice fiind \u00een\u0163elese ca instrumente ale presiunii psihologice), la \u201edistrugere reciproc asigurat\u0103\u201d , apoi la folosirea \u201econtrolat\u0103\u201d a armamentului de acest tip. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAceast\u0103 evolu\u0163ie a urmat practic traiectoria redefinirilor succesive ale elementelor doctrinei de securitate na\u0163ional\u0103 generate de cursa \u00eenarm\u0103rilor \u015fi crizele existente \u00een mediul interna\u0163ional, pe care vom \u00eencerca sa le prezentam \u00een continuare.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nG\u00e2ndirea strategico-nucleara americana \u00een timpul R\u0103zboiului Rece.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Trebuie men\u0163ionat de la \u00eenceput c\u0103 mecanismul doctrinelor strategice nucleare – a\u015fa cum apare, \u00een cazul S.U.A.- a fost \u00een permanen\u0163\u0103 condi\u0163ionat de evolu\u0163iile cantitative \u015fi calitative pe planul cursei \u00eenarm\u0103rilor, \u015fi \u00een special al \u00eenarm\u0103rilor nucleare. \u00cen ceea ce prive\u015fte clasificarea principalelor etape strategice, men\u0163ion\u0103m c\u0103 exist\u0103 deosebiri fa\u0163\u0103 de unele scheme propuse \u00een literatura de specialitate. De exemplu, SIPRI ofer\u0103 urm\u0103toarea clasificare: <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n1. riposta masiv\u0103<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n2. riposta flexibil\u0103<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n3. descurajarea realist\u0103<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAm plecat de la prezum\u0163ia c\u0103 exista de fapt dou\u0103 mari momente \u00een plan doctrinar \u00een S.U.A. \u00een ceea ce prive\u015fte strategia nuclear\u0103, preluate de altfel ca atare \u015fi de N.A.T.O., \u015fi anume:<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n1. riposta masiv\u0103<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n2. riposta flexibil\u0103 <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nPutem \u00eencepe prin a face precizarea c\u0103 noutatea \u015fi consecin\u0163ele revolu\u0163ionare pe care introducerea armelor atomice le-au cauzat asupra doctrinei \u015fi practicii r\u0103zboiului, nu au fost imediat percepute \u00een anii ce au urmat imediat dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00centre 1945 \u015fi 1949, SUA, p\u00e2n\u0103 \u00een acel moment unicii de\u0163in\u0103tori ai secretului atomic, nu au elaborat, \u00een realitate, nici o strategie particular\u0103 pentru uzul a astfel de arme. Primele bombe A erau \u00eenc\u0103 pu\u0163ine iar costul lor unitar se men\u0163inea \u00eenc\u0103 la un nivel ridicat, a\u015fa c\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte uzul lor s-a men\u0163inut strategia tradi\u0163ional\u0103 a bombardamentului masiv, \u00een care vectorul utilizat r\u0103m\u00e2nea \u00eenc\u0103 avionul. Teoriile lui Douhet privind importan\u0163a puterii aeriene \u015fi a bombardamentului strategic r\u0103m\u00e2neau \u00eenc\u0103 \u00een vigoare, noua arm\u0103 par\u00e2nd \u00eentr-adev\u0103r s\u0103 garanteze acestuia acea eficacitate absolut\u0103 \u015fi decisiv\u0103 de care nu dispusese \u00een timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAnii 1945-1949, marca\u0163i de monopolul atomic american se caracterizeaz\u0103 astfel, \u00een plan teoretic de c\u0103ut\u0103rile privind \u00een\u0163elegerea noii descoperiri, SUA ne-reu\u015find s\u0103 elaboreze imediat o teorie specific\u0103 pentru uzul strategic \u015fi politic al noii arme. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, americanii nu au reu\u015fit s\u0103 converteasc\u0103 superioritatea lor absolut\u0103 \u00een acest domeniu \u00een avantaje politice remarcabile, lipsa unei doctrine \u00eempiedic\u00e2nd transformarea puterii nucleare de care dispuneau \u00eentr-un instrument politic avantajos. Astfel, din punctul de vedere al dezvolt\u0103rii teoriei descuraj\u0103rii, se poate afirma c\u0103 perioada monopolului american nu a favorizat \u00een mod consistent studiul teoretic al principiului disuasiv. \u00cen realitate nu se putea vorbi \u00een aceast\u0103 perioada de o adev\u0103rat\u0103 situa\u0163ie de descurajare, exist\u00e2nd mai degrab\u0103 un raport de intimidare, \u015fi anume un raport \u00een care nu exist\u0103 un raport oarecum echivalent \u00eentre p\u0103r\u0163i.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen concluzie, SUA se temeau, imediat dup\u0103 r\u0103zboi, mai ales de un atac surpriz\u0103 sau de izbucnirea unui conflict general. \u00cen plus, considerau de o importan\u0163\u0103 primar\u0103 principiul potrivit c\u0103ruia victoria ar fi putut fi ob\u0163inut\u0103 doar prin provocarea unei distrugeri masive a inamicului, ceea ce l-a determinat pe Henry Kissinger s\u0103 afirme c\u0103 \u201edoctrina distrugerii masive exista \u00eenc\u0103 \u00eenainte de proclamarea ei de c\u0103tre John Foster Dulles \u201d, \u00een 1954.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nOdat\u0103 cu testarea primei bombe atomice sovietice \u00een 1949, datele problemei se schimb\u0103 fundamental iar \u00eencep\u00e2nd cu anii 1953 (la sf\u00e2r\u015fitul anilor 1952 avusese loc explozia experimental\u0103 a bombei H, bomba cu hidrogen) se deschide \u00een sf\u00e2r\u015fit era nuclear\u0103. \u00cencep\u00e2nd astfel cu anii ’50 precedenta situa\u0163ie de disuasiune unilateral\u0103 este \u00eenlocuit\u0103 \u00een mod progresiv de un raport real de descurajare bilateral\u0103 \u00eentre superputeri. Ca urmare a acestor schimb\u0103ri, la care se adaug\u0103 radicalizarea st\u0103rii de conflictualitate \u00eentre SUA-URSS, eforturile teoreticienilor cap\u0103t\u0103 un nou impuls, determin\u00e2nd o modificare radical\u0103 a premiselor pe care se baza strategia \u00eens\u0103\u015fi. De altfel, dup\u0103 cum scria \u00eensu\u015fi Bernard Brodie, \u00een timp ce \u00een trecut \u201eobiectivul suprem al strategiei noastre militare era c\u00e2\u015ftigarea r\u0103zboiului, din acest moment acesta va fi acela de a evita r\u0103zboiul\u201d.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nApari\u0163ia armei nucleare a presupus, prin urmare, crearea unor concep\u0163ii care s\u0103 guverneze folosirea sa militar\u0103 \u015fi politic\u0103. Anii \u201950 sec.XX sunt denumi\u0163i \u00een literatura politic\u0103 american\u0103 \u201canii de aur\u201d, \u00een ceea ce prive\u015fte edificarea conceptului strategic al S.U.A. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 numero\u015fi teoreticieni civili, ca Albert Wohlstetter, Bernard Brodie, Thomas Schelling, Henry Kissinger \u015fi al\u0163ii au contribuit la realizarea unui edificiu al teoriei strategice.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nNoile concep\u0163ii strategice nu s-au impus, \u00eens\u0103 dintr-o dat\u0103. A fost necesar\u0103 o perioad\u0103 de tranzi\u0163ie, relativ \u00eendelungat\u0103, p\u00e2n\u0103 la proclamarea oficial\u0103 a noii concep\u0163ii (denumita \u00een literatura american\u0103 de specialitate \u201cNew Look\u201d), aproape 10 ani. \u00cen primii ani postbelici, strategia militar\u0103 american\u0103 era \u00eenc\u0103 prizoniera concep\u0163iilor strategice anterioare, de dinainte \u015fi din timpul celui de-al doilea R\u0103zboi Mondial. Arma atomic\u0103 – \u00een perioada monopolului american \u00een acest domeniu 1945-1949 – era considerat\u0103 drept arma \u201csuprem\u0103\u201d. De-abia dup\u0103 pierderea monopolului se pune problema unei reevalu\u0103ri a strategiei militare. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAm observat c\u0103 teoriile strategice elaborate de militarii americani imediat dup\u0103 r\u0103zboi nu se bazau \u00eenc\u0103 fundamental pe armele nucleare. Documentul oficial care relev\u0103 o oarecare evolu\u0163ie \u00een acest domeniu \u015fi care ar putea fi considerat prima declara\u0163ie american\u0103 a unei strategii na\u0163ionale \u00eel reprezint\u0103 raportul Consiliului Na\u0163ional de Securitate SUA, din 14 Aprilie 1950 , care con\u0163ine c\u00e2teva principii care vor deveni mai t\u00e2rziu clasice pentru teoria descuraj\u0103rii. Documentul, clasificat cu sigla NSC-68, ilustreaz\u0103 efortul de corelare a obiectivelor politice americane cu noile realit\u0103\u0163i militare (existen\u0163a armelor atomice) \u015fi cele politice interna\u0163ionale (R\u0103zboiul Rece).<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nPractic, documentul con\u0163ine o prim\u0103 form\u0103 \u00eenchegat\u0103 de manifestare a descuraj\u0103rii nucleare, care va fi un an mai t\u00e2rziu exprimat\u0103 \u00een mod oficial \u00eentr-un faimos discurs al secretarului de stat John Foster Dulles, prin care se anun\u0163a adoptarea unei noi doctrine strategice, cunoscut\u0103 sub numele de Massive Retaliation: doctrina represaliilor masive . Conform acesteia, SUA urmau s\u0103 r\u0103spund\u0103 printr-un atac nuclear masiv oric\u0103rei agresiuni din partea URSS \u015fi\/sau a alia\u0163ilor s\u0103i.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAceasta doctrin\u0103 a reprezentat, astfel prima strategie nuclear\u0103 elaborat\u0103 de c\u0103tre SUA \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, prima strategie de descurajare, permi\u0163\u00e2nd totodat\u0103 \u015fi punerea \u00een practic\u0103 a politicii de \u00eengr\u0103dire precum \u015fi posibilitatea efectu\u0103rii de economii masive \u00een domeniul armamentelor \u015fi al for\u0163elor conven\u0163ionale. O astfel de doctrin\u0103 era valid\u0103 doar \u00een m\u0103sura \u00een care URSS nu se aflau \u00eenc\u0103 \u00een posesia celei de-a doua lovituri.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nPrin ea, SUA erau dispuse s\u0103 lase ini\u0163iativa adversarilor, dar nu mai erau dispuse s\u0103 le permit\u0103 totodat\u0103 \u015fi s\u0103 stabileasc\u0103 tot ei regulile confrunt\u0103rii odat\u0103 ini\u0163iate. Elementele care au stat la baza apari\u0163iei acestei doctrine au fost:<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\uf0d8 multiplicarea op\u0163iunilor nucleare, ca urmare a punerii la punct a inventarului de arme nucleare tactice;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\uf0d8 posibilitatea efectu\u0103rii de economii masive \u00een zona armamentelor \u015fi a for\u0163elor conven\u0163ionale; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nPractic, conceptul ripostei masive neag\u0103 posibilitatea unor confrunt\u0103ri militare locale \u015fi, implicit, a unei ap\u0103r\u0103ri locale. Este introdus\u0103 ideea de atac (ripost\u0103) la scal\u0103 global\u0103. Faptul acesta rezult\u0103 din declara\u0163ia lui Dulles: Noi dorim o for\u0163\u0103 de descurajare maxim\u0103 la un pre\u0163 acceptabil. Ap\u0103rarea local\u0103 va fi \u00eent\u0103rit\u0103 de capacitatea de disuasiune a unei for\u0163e de represalii masive. Hot\u0103r\u00e2rea fundamental\u0103 const\u0103 \u00een a se recurge \u00een primul r\u00e2nd la un important poten\u0163ial de represalii imediate cu mijloacele \u015fi \u00een locurile pe care le vom alege. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAceasta \u00eensemna practic c\u0103 orice fel de \u00eenfruntare militar\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 superputeri – de propor\u0163ii oric\u00e2t de mici – putea duce automat la folosirea armelor nucleare \u015fi deci la un r\u0103zboi nuclear. Doctrina represaliilor masive survenea pe planul evolu\u0163iei tehnicii militare precum \u015fi \u00een condi\u0163iile egaliz\u0103rii poten\u0163ialului nuclear al celor dou\u0103 puteri nucleare – SUA \u015fi URSS. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen anii ’50 se \u00eenregistreaz\u0103 noi progrese tehnologice fundamentale, cu efecte remarcabile \u00een domeniul strategic: miniaturizarea bombelor nucleare \u015fi dezvoltarea unui nou vector, adaptat special pentru transportul de astfel de \u00eenc\u0103rc\u0103turi explozibile: racheta balistic\u0103, care a permis \u00eenlocuirea vechiului vector: bombardierul. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen acela\u015fi timp cu aceste inova\u0163ii, apar primele critici la doctrina represaliilor masive; \u00een general formulate de c\u0103tre anali\u015fti \u015fi teoreticieni, dintre care mul\u0163i angaja\u0163i \u00een cercet\u0103ri \u015fi studii strategice realizate \u00een cadrul RAND Corporation sau alte institute similare. Astfel, nu mult dup\u0103 intrarea \u00een vigoare, \u00een Statele Unite s-a declan\u015fat o dezbatere viguroas\u0103 asupra acestei strategii, cu acuza\u0163ia fundamental\u0103 a lipsei de credibilitate (era greu de crezut c\u0103 SUA vor recurge la utilizarea masiv\u0103 a arsenalului lor nuclear \u00een cazul unei provoc\u0103ri relativ minore). <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Adev\u0103ratele ra\u0163iuni care au dus la ini\u0163ierea dezbaterii au fost \u00eens\u0103 urm\u0103toarele:<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\uf0d8 lupta bugetar\u0103 iscat\u0103 \u00eentre serviciile for\u0163elor armate americane;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\uf0d8 con\u015ftientizarea efectelor distrug\u0103toare ale c\u0103derilor de cenu\u015f\u0103 radioactiv\u0103 dup\u0103 efectuarea unui atac;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\uf0d8 percep\u0163ia impasului\/blocajului nuclear rezultat din echilibrul pe cale de a fi realizat de URSS;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\uf0d8 deplasarea de accent de pe utilizare pe descurajare \u00een general.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nFinalitatea logic\u0103 a acestor critici era evitarea angaj\u0103rii \u00eentr-un conflict nuclear. Se punea astfel accentul pe limitarea conflictului, fiind avansate idei asupra a\u015fa-numitului r\u0103zboi limitat care practic \u00eensemna \u00een primul r\u00e2nd o adaptare la noile realit\u0103\u0163i strategice, o recunoa\u015ftere a caracterului ambiguu \u015fi ne-realist al oric\u0103ror concep\u0163ii de suprema\u0163ie mondial\u0103. Un rol foarte important \u00een acest sens l-a jucat cartea lui Maxwell D. Taylor: \u201eTr\u00e2mbi\u0163a nesigur\u0103\u201d, care propune o nou\u0103 doctrin\u0103 militar\u0103: strategia ripostei flexibile: \u201eProgramul militar na\u0163ional al ripostei flexibile ar trebui s\u0103 con\u0163in\u0103 la \u00eenceput renun\u0163area la strategia represaliilor masive \u015fi declara\u0163ia clar\u0103 c\u0103 SUA se vor preg\u0103ti pentru ripost\u0103 oric\u00e2nd \u015fi oriunde, cu arme \u015fi for\u0163e corespunz\u0103toare situa\u0163iei create. \u00cen acest fel se va restaura justificarea istoric\u0103 a r\u0103zboiului ca mijloc de a crea o lume mai bun\u0103 dup\u0103 \u00eencheierea cu succes a ostilit\u0103\u0163ilor \u015fi se va preciza modul \u00een care SUA \u00ee\u015fi vor folosi for\u0163ele armate \u00een condi\u0163iile R\u0103zboiului Rece, r\u0103zboiului limitat \u015fi r\u0103zboiului atomic \u00een general.\u201d <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAnul 1957 a adus cu sine modific\u0103ri esen\u0163iale \u00een dezbaterea asupra armelor atomic, odat\u0103 cu lansarea primului Sputnik, care a purtat aten\u0163ia tuturor asupra problemei invulnerabilit\u0103\u0163ii for\u0163elor de represalii americane, gener\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp un val de \u00eengrijorare colectiv\u0103 fa\u0163\u0103 de un eventual atac din partea URSS. E vorba de \u00eenceputul a\u015fa-zisei \u201eMissile Gap\u201d, subiect care a dominat dezbaterile din cadrul campaniei electorale a anilor ’60 sec.XX. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nTot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u00eencepe dezbaterea asupra conceptului de r\u0103zboi limitat, ai c\u0103rui exponen\u0163i principali au fost englezul Liddle Hart \u015fi americanii Robert Osgood, Henry Kissinger \u015fi William Kaufmann. Scopul lor principal l-a constituit recuperarea r\u0103zboiului, pornind de la premisa c\u0103 din cauza armelor nucleare – a c\u0103ror singura utilizare const\u0103 \u00een a nu le utiliza – r\u0103zboiul \u00ee\u015fi pierduse din semnifica\u0163ii ca instrument al politicii interna\u0163ionale. Pentru aceasta, teoreticienii respectivi sus\u0163ineau necesitatea limit\u0103rii at\u00e2t a obiectivelor urm\u0103rite \u00eentr-un r\u0103zboi, c\u00e2t \u015fi a mijloacelor implicate. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n H. Kissinger insist\u0103 asupra necesit\u0103\u0163ii men\u0163inerii c\u00e2t mai riguros cu putin\u0163\u0103 a liniei de demarca\u0163ie \u00eentre r\u0103zboiul limitat \u015fi r\u0103zboiul total, afirm\u00e2nd c\u0103 singura linie de acest fel evident\u0103 tuturor este cea care \u201csepar\u0103 armele conven\u0163ionale (ne-nucleare) de cele nucleare\u201d. Admi\u0163\u00e2nd posibilitatea unui r\u0103zboi limitat \u015fi nu global, Kissinger sus\u0163inea folosirea de arme nucleare tactice \u00een caz de r\u0103zboi limitat. Ideea pe care o avansa era stabilirea unei leg\u0103turi \u00eentre folosirea de arme nucleare tactice \u00een cazul unui conflict nuclear limitat \u015fi arme nucleare strategice \u00een cazul unui conflict total (denumire dat\u0103 in literatura de specialitate american\u0103 r\u0103zboiului nuclear generalizat). <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n \u00cen lucrarea sa R\u0103zboiul limitat, Kissinger consider\u0103 c\u0103 \u00een caz de r\u0103zboi, fiecare din statele nucleare, are la dispozi\u0163ie trei variante: capitularea, r\u0103zboiul limitat (prin urmare, conven\u0163ional) \u015fi r\u0103zboiul total (deci nuclear). Concluzia sa era c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 arsenalul nuclear strategic \u015fi tactic, \u015fi pentru a evita dou\u0103 dintre cele trei op\u0163iuni, S.U.A. trebuiau s\u0103 dispun\u0103 de un arsenal conven\u0163ional corespunz\u0103tor. Aceast\u0103 concep\u0163ie strategic\u0103 asigur\u0103 posibilitatea de a duce, la nevoie, at\u00e2t un r\u0103zboi nuclear general, c\u00e2t \u015fi r\u0103zboaie limitate f\u0103r\u0103 folosirea armelor nucleare. Iat\u0103 cum prezenta autorul \u201eobiectul dezbaterii\u201d: <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nNici un r\u0103zboi \u00een epoca nuclear\u0103 nu poate fi complet debarasat de spectrul armelor nucleare. \u00centr-un r\u0103zboi care ar opune puterile nucleare, chiar dac\u0103 n-ar fi folosit\u0103 nici o arm\u0103 nuclear\u0103, cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i trebuie \u00eentotdeauna s\u0103 \u0163in\u0103 cont de faptul c\u0103 ar putea s\u0103 fie totu\u015fi, folosit\u0103. Numai preg\u0103tirea noastr\u0103 \u00een vederea unui r\u0103zboi nuclear limitat, ca \u015fi pentru un r\u0103zboi nuclear general, ne poate oferi posibilitatea de a alege o strategie conven\u0163ional\u0103. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nScenariul nuclear complic\u00e2ndu-se foarte mult, a devenit necesar\u0103 distinc\u0163ia dintre ceea ce Glenn Snyder nume\u015fte descurajare prin negare \u015fi descurajare prin pedeaps\u0103. Astfel, treptat se produce o deplasare a accentului de pe strategia contra-ora\u015fe pe strategia contra-for\u0163e (pe considerentul c\u0103 dac\u0103 ambii adversari au s\u0103ge\u0163ile otr\u0103vite, principala misiune nu este aceea de a elimina adversarul, deoarece \u00een cursul acestui proces te poate atinge \u015fi el, ci de a-i face inutilizabile s\u0103ge\u0163ile). Mai mult, arsenalul nuclear tactic s-a diversificat, f\u0103r\u0103 ca acest lucru s\u0103 se fi concretizat \u015fi \u00een punerea la punct a unei doctrine privind utilizarea acestei categorii de armament.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nRenun\u0163area oficial\u0103 de c\u0103tre S.U.A. la doctrina represaliilor masive s-a produs dup\u0103 alegerea pre\u015fedintelui Kennedy, care \u00een mesajul adresat Congresului \u00een martie 1961, consacra astfel noua doctrin\u0103 strategic\u0103: \u201c\u00cen prezent, obiectivul nostru const\u0103 \u00een cre\u015fterea posibilit\u0103\u0163ii noastre de a ne limita r\u0103spunsul la mijloace conven\u0163ionale.\u201d Cu alte cuvinte, nu orice \u00eenfruntare militar\u0103 ducea automat la un r\u0103zboi nuclear generalizat. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cenainte de administra\u0163ia Kennedy, se presupunea c\u0103 orice eventual conflict nuclear \u00eentre cele dou\u0103 superputeri avea s\u0103 fie unul total, implic\u00e2nd \u015fi obiectivele civile, nu numai cele militare. Kennedy \u015fi secretarul s\u0103u al Ap\u0103r\u0103rii, Robert McNamara \u00ee\u015fi propun tocmai modificarea acestei concep\u0163ii \u201etradi\u0163ionale\u201d, pentru evitarea unui dezastru total. Devine astfel necesar a face distinc\u0163ia dintre obiectivele militare \u015fi cele civile. Aceasta doctrin\u0103, definitivat\u0103 \u00een 1962, prevedea un atac ini\u0163ial \u00eendreptat asupra instala\u0163iilor militare ale inamicului, fiind definit\u0103 tocmai din acest motiv \u015fi strategia contra-for\u0163e. Un alt element de noutate al doctrinei McNamara era reprezentat de principiul flexibilit\u0103\u0163ii care, de fapt, respingea ipoteza unor represalii imediate \u015fi masive \u00een cazul unei provoc\u0103ri. Principul doctrinei flexibile va r\u0103m\u00e2ne, astfel, p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, elementul fundamental al politicii americane. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Consacrarea oficial\u0103 a doctrinei ripostei flexibile, doctrina asupra c\u0103reia perioada McNamara \u00ee\u015fi va pune amprenta, reprezint\u0103 o nou\u0103 tentativa de adaptare a politicii \u015fi a capacit\u0103\u0163ilor strategice ale SUA la raportul militar-politic existent pe plan interna\u0163ional. Riposta agresiv\u0103 presupunea descurajare \u00een forma sa cea mai pur\u0103. Ea mai presupunea supravie\u0163uirea dup\u0103 prima lovitur\u0103 \u015fi apoi atacuri devastatoare cu armele strategice americane. R\u0103spunsul flexibil \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ea concep\u0163ia ripostei masive prin introducerea \u00een calcul a unor arme mult mai pu\u0163in \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare, astfel \u00eenc\u00e2t inamicul putea considera folosirea lor ca fiind adecvat\u0103: arme menite s\u0103 fie utilizate, nu s\u0103 intimideze. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen anii urm\u0103tori, pe de o parte s-a \u00eencercat cre\u015fterea eforturilor diplomatice pentru solu\u0163ionarea, m\u0103car par\u0163ial\u0103, a problemelor erei nucleare, pe de alt\u0103 parte evolu\u0163ia tehnologic\u0103 a contribuit la perfec\u0163ionarea arsenalului nuclear, introduc\u00e2nd \u00een context arme din ce \u00een ce mai puternice. De altfel, primul tratat de non-proliferare (1968), urmat de consult\u0103rile privind limitarea armelor strategice (SALT) au adus speran\u0163e, la \u00eenceputul anilor ’70 \u00een ceea ce prive\u015fte o noua faz\u0103 de negocieri \u00een raporturile SUA-URSS. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen schimb, evolu\u0163ia noilor sisteme de arme \u015fi situa\u0163ia interna\u0163ional\u0103 de la \u00eenceputul anilor ’70, au pus serioase semne de \u00eentrebare \u00een privin\u0163a coexisten\u0163ei pacifice. \u00cen orice caz, introducerea rachetelor cu testate multiple independente (MIRV), precum \u015fi a altor arme nu p\u0103reau s\u0103 demoleze principiile strategiei nucleare delineate \u00een timp de administra\u0163ia Kennedy, astfel c\u0103 \u00een 1967 membrii NATO au adoptat dup\u0103 lungi polemice conceptul de \u201er\u0103spuns flexibil\u201d.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nEvolu\u0163ia for\u0163elor nucleare sovietice, \u00eencep\u00e2nd cu a doua jum\u0103tate a anilor 60, a determinat o ulterioar\u0103 evolu\u0163ie \u00een doctrina strategic\u0103 american\u0103. \u00cen ianuarie 1974, secretarul Ap\u0103r\u0103rii James R. Schlessinger a anun\u0163at o nou\u0103 doctrin\u0103 strategic\u0103, a\u015fa-numita doctrina op\u0163iunilor nucleare limitate \u201elimited nuclear options\u201d. Aceasta const\u0103 \u00een esen\u0163\u0103 \u00een traducerea \u00een practica a aceluia\u015fi principiu al flexibilit\u0103\u0163ii, aflat \u00een vigoare \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul anilor ’60.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nLa sf\u00e2r\u015fitul acestui lung subcapitol devine necesar a rezuma istoria strategiei nucleare americane pe care am \u00eencercat s\u0103 o ilustram \u00een mod sintetic \u00een r\u00e2ndurile precedente. Putem astfel identifica o prim\u0103 faz\u0103, din 1945 p\u00e2n\u0103 \u00een 1949, caracterizat\u0103 de monopolul american \u015fi de o ne\u00een\u0163elegere total\u0103 a rolului \u015fi a importan\u0163ei armelor atomice, lipsind elaborarea unei doctrine strategice.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nDup\u0103 aceasta prima faz\u0103 a urmat o perioad\u0103 de criz\u0103 \u00een care apar evidente limitele concep\u0163iilor ini\u0163iale diplomatico-strategice asupra uzului armelor atomice. Aceast\u0103 a doua faz\u0103 se \u00eencheie \u00een 1953-1954, odat\u0103 cu introducerea bombei la fuziune (H) \u015fi cu anun\u0163area doctrinei represaliilor masive, care reprezint\u0103, \u00eentre altele, \u015fi prima formulare la nivel politic a principului disuasiv. \u00cencep\u00e2nd cu ace\u015fti ani putem vorbi cu adev\u0103rat de o situa\u0163ie de descurajare reciproc\u0103. Aceast\u0103 nou\u0103 faz\u0103 intr\u0103 \u00een criz\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anilor ’50 c\u00e2nd creste vulnerabilitatea real\u0103 sau poten\u0163ial\u0103 a SUA (\u201eMissile gap\u201d). Tocmai criticele \u015fi polemice care au urmat anului 1957 au dus la elaborarea unei noi doctrine strategice, bazat\u0103 pe acela\u015fi principiu disuasiv, dar care respinge ipoteza represaliilor masive, \u00eenlocuind-o cu cea a descuraj\u0103rii graduale \u015fi a r\u0103spunsului flexibil.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cencep\u00e2nd cu 1962 intr\u0103m \u00eentr-o noua faz\u0103, dominat\u0103 de aceste noi concepte, \u00een timp ce evolu\u0163ia tehnologic\u0103 \u00eent\u0103re\u015fte situa\u0163ia de descurajare reciproc\u0103 \u015fi de bipolarism nuclear. Aceasta faz\u0103 e caracterizat\u0103, la sf\u00e2r\u015fitul anilor ’60 de anun\u0163area unei noi doctrine, a\u015fa-numita doctrin\u0103 Nixon, bazat\u0103 pe conceptul de nuclear sufficiency, \u00eenlocuit \u00een anii urm\u0103tori de acela de paritate.<\/span><\/div>\n
<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mai mult dec\u00e2t orice alt\u0103 inova\u0163ie \u00een tehnologia militar\u0103, apari\u0163ia armelor nucleare a determinat o reconsiderare radical\u0103 a rolului r\u0103zboiului \u00een politica mondial\u0103 \u015fi a conceptelor strategice pe care s-a bazat aceasta \u00een trecut. R\u0103zboiul atinsese propor\u0163ii cov\u00e2r\u015fitoare \u015fi teribile \u00eenc\u00e2t \u00eens\u0103\u015fi posibilitatea sa p\u0103rea de ne\u00eenchipuit. Mai mult ca niciodat\u0103, strategiile na\u0163ionale s-au concentrat […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"yoast_head":"\nPolitica strategico-nuclear\u0103 american\u0103 \u00een perioada R\u0103zboiului Rece. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/politica-strategico-nucleara-americana\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Politica strategico-nuclear\u0103 american\u0103 \u00een perioada R\u0103zboiului Rece. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Mai mult dec\u00e2t orice alt\u0103 inova\u0163ie \u00een tehnologia militar\u0103, apari\u0163ia armelor nucleare a determinat o reconsiderare radical\u0103 a rolului r\u0103zboiului \u00een politica mondial\u0103 \u015fi a conceptelor strategice pe care s-a bazat aceasta \u00een trecut. R\u0103zboiul atinsese propor\u0163ii cov\u00e2r\u015fitoare \u015fi teribile \u00eenc\u00e2t \u00eens\u0103\u015fi posibilitatea sa p\u0103rea de ne\u00eenchipuit. Mai mult ca niciodat\u0103, strategiile na\u0163ionale s-au concentrat […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/politica-strategico-nucleara-americana\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2011-02-23T12:21:00+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2020-09-25T09:49:56+00:00\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"eurointern\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"eurointern\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"21 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/politica-strategico-nucleara-americana\/\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/politica-strategico-nucleara-americana\/\",\"name\":\"Politica strategico-nuclear\u0103 american\u0103 \u00een perioada R\u0103zboiului Rece. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\"},\"datePublished\":\"2011-02-23T12:21:00+00:00\",\"dateModified\":\"2020-09-25T09:49:56+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/politica-strategico-nucleara-americana\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/politica-strategico-nucleara-americana\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/politica-strategico-nucleara-americana\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Politica strategico-nuclear\u0103 american\u0103 \u00een perioada R\u0103zboiului Rece.\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\",\"name\":\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"description\":\"Internships\/ Scholarships\/ Grants\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":\"required name=search_term_string\"}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\",\"name\":\"eurointern\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"eurointern\"},\"sameAs\":[\"http:\/\/rubyskynews.com\"],\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Politica strategico-nuclear\u0103 american\u0103 \u00een perioada R\u0103zboiului Rece. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/politica-strategico-nucleara-americana\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Politica strategico-nuclear\u0103 american\u0103 \u00een perioada R\u0103zboiului Rece. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","og_description":"Mai mult dec\u00e2t orice alt\u0103 inova\u0163ie \u00een tehnologia militar\u0103, apari\u0163ia armelor nucleare a determinat o reconsiderare radical\u0103 a rolului r\u0103zboiului \u00een politica mondial\u0103 \u015fi a conceptelor strategice pe care s-a bazat aceasta \u00een trecut. R\u0103zboiul atinsese propor\u0163ii cov\u00e2r\u015fitoare \u015fi teribile \u00eenc\u00e2t \u00eens\u0103\u015fi posibilitatea sa p\u0103rea de ne\u00eenchipuit. Mai mult ca niciodat\u0103, strategiile na\u0163ionale s-au concentrat […]","og_url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/politica-strategico-nucleara-americana\/","og_site_name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","article_published_time":"2011-02-23T12:21:00+00:00","article_modified_time":"2020-09-25T09:49:56+00:00","author":"eurointern","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"eurointern","Est. reading time":"21 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/politica-strategico-nucleara-americana\/","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/politica-strategico-nucleara-americana\/","name":"Politica strategico-nuclear\u0103 american\u0103 \u00een perioada R\u0103zboiului Rece. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","isPartOf":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website"},"datePublished":"2011-02-23T12:21:00+00:00","dateModified":"2020-09-25T09:49:56+00:00","author":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/politica-strategico-nucleara-americana\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/politica-strategico-nucleara-americana\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/politica-strategico-nucleara-americana\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/rubyskynews.com\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Politica strategico-nuclear\u0103 american\u0103 \u00een perioada R\u0103zboiului Rece."}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/","name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","description":"Internships\/ Scholarships\/ Grants","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}"},"query-input":"required name=search_term_string"}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d","name":"eurointern","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","caption":"eurointern"},"sameAs":["http:\/\/rubyskynews.com"],"url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28207"}],"collection":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28207"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28207\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28207"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28207"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28207"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}