{"id":28201,"date":"2011-02-23T12:25:00","date_gmt":"2011-02-23T12:25:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2020-09-25T09:49:51","modified_gmt":"2020-09-25T09:49:51","slug":"premisele-formarii-triunghiului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/premisele-formarii-triunghiului\/","title":{"rendered":"Premisele form\u0103rii triunghiului strategic americano – sovieto – chinez \u00een anii \u2019 50 sec. XX."},"content":{"rendered":"
<\/div>
\n\u00cen contextul \u00een care R\u0103zboiul Rece, confruntarea geopolitic\u0103 \u015fi ideologic\u0103 Est \u2013 Vest tindeau s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 dimensiuni planetare, angren\u00e2nd mecanisme politico \u2013 militare de o amploare f\u0103r\u0103 precedent \u2013 sugestiv ilustrate prin nivelul cursei \u00eenarm\u0103rilor, la sf\u00e2r\u015fitul anilor 60, securitatea \u00eentregii omeniri s-a aflat, mai mult ca niciodat\u0103, \u00een pragul unui impas ce p\u0103rea f\u0103r\u0103 ie\u015fire. Potrivit datelor disponibile \u00een prezent, inclusiv a dezv\u0103luirilor ap\u0103rute \u00een pres\u0103 la referitoare la cooperarea americano \u2013 chinez\u0103, strategia de politic\u0103 extern\u0103 axat\u0103 pe \u201ediploma\u0163ia triunghiular\u0103\u201d<\/i> <\/b> (a c\u0103rei paternitate \u00eei este atribuit\u0103 fostului secretar de stat american, Henry Kissinger) a avut o contribu\u0163ie major\u0103 la configurarea arhitecturii de securitate din cea de-a doua parte a perioadei a r\u0103zboiului rece. n\u00cencep\u00e2nd cu anii 60, raporturile dintre S.U.A., U.R.S.S. \u015fi China au fost marcate<\/a> de ruptura major\u0103 produs\u0103 de autorit\u0103\u0163ile de la Moscova \u015fi cele de la Beijing. De\u015fi, aveau regimuri diferite, obiective \u015fi mijloace politice similare, \u00een evolu\u0163ia raporturilor dintre China \u015fi U.R.S.S., dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial, au ap\u0103rut unele tensiuni ce au culminat cu criza din anul 1969. Disensiunile dintre liderii celor dou\u0103 \u0163\u0103ri s-au accentuat at\u00e2t \u00een plan ideologic ca urmare a refuzului Beijingului de a recunoa\u015fte Moscovei suprema\u0163ia \u00een plan ideologic \u015fi rolul de lider al mi\u015fc\u0103rii comuniste interna\u0163ionale, c\u00e2t \u015fi \u00een plan strategic, Rusia atribuind Chinei un rol secundar \u00een ecua\u0163ia global\u0103 de putere \u015fi solicit\u00e2ndu-i s\u0103-\u015fi promoveze interesele externe sub coordonarea sa direct\u0103. Venirea comuni\u015ftilor condu\u015fi de Mao Zendong la putere \u00een China, \u00een anul 1949, a fost salutat\u0103 de Moscova, care considera c\u0103 avea un aliat marxist important \u00een confruntarea cu Occidentul, \u00eens\u0103 posibilitatea constituirii unui \u201ebloc comunist\u201d era redus\u0103, \u00eentruc\u00e2t nu exista o \u00een\u0163elegere ferm\u0103, \u00een acest sens, \u00eentre Moscova \u015fi Beijing. Ba mai mult, exista o problem\u0103 esen\u0163ial\u0103 \u00een calea dezvolt\u0103rii raporturilor sovieto \u2013 chineze \u015fi anume competi\u0163ia pentru pozi\u0163ia de lider al lumii comuniste. Dup\u0103 teoreticienii comuni\u015fti sovietici, o veritabil\u0103 revolu\u0163ie proletar\u0103 nu putea reu\u015fi dec\u00e2t \u00eentr-o societate urban\u0103 industrializat\u0103, ori China, av\u00e2nd un sistem economico \u2013social bazat \u00een principal pe agricultur\u0103, nu era considerat\u0103 o \u0163ar\u0103 comunist\u0103 complet dezvoltat\u0103. \u201eAstfel de teorii au st\u00e2rnit m\u00e2nia maoi\u015ftilor care, \u00een replic\u0103, au acuzat U.R.S.S. De tr\u0103darea cauzei revolu\u0163iei interna\u0163ionale\u201d, cu referire la politica hru\u015fciovist\u0103 a \u201ecoexisten\u0163ei pa\u015fnice\u201d. Mai mult, \u201easaltul\u201d lansat de Hru\u015fciov \u00eempotriva lui Stalin \u00een 1956 \u015fi, \u00een general, \u00eempotriva \u201ecultului personalit\u0103\u0163ii\u201d a fost interpretat la beijing ca un atac la adresa propriului sistem de conducere puternic individualizat, instituit de Mao. De\u015fi recuno\u015ftea c\u0103 U.R.S.S. \u201ede\u0163ine o pozi\u0163ie special\u0103 \u00een istoria luptei proletare\u201d Mao a criticat pozi\u0163ia \u00eeng\u0103duitoare a Moscovei fa\u0163\u0103 de Occident, solicit\u00e2nd o angajare mai mult substan\u0163ial\u0103 \u00een sprijinul mi\u015fc\u0103rilor de eliberare din \u00eentreaga lume \u015fi abandonarea revizionismului. Un alt element care avea s\u0103 duc\u0103 la \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163irea rela\u0163iilor chino \u2013 sovietice a fost oferta Moscovei ca, \u00een schimbul acord\u0103rii de asisten\u0163\u0103 Beijingului pentru constituirea armei nucleare, U.R.S.S. s\u0103 preia controlul asupra politicii de ap\u0103rare a Chinei. Mao a respins oferta, opt\u00e2nd pentru un program nuclear propriu, care necesita un timp mai \u00eendelungat, dar care era independent (acesta avea s\u0103 dea roade \u00een 1964, c\u00e2nd China a detonat prima bomb\u0103 atomic\u0103). \u00cen plus, \u00eentreruperea rela\u0163iilor chino \u2013 americane \u00een urma ajutorului militar oferit de S.U.A. na\u0163ionali\u015ftilor chinezi refugia\u0163i \u00een Taiwan nu a fost urmat\u0103 de o sporire corespunz\u0103toare a sprijinului Moscovei pentru cauza Beijingului. \u00cen criza intervenit\u0103 \u00eentre Beijing \u015fi Washington, Mao a\u015fteapt\u0103 din partea Moscovei cel pu\u0163in un ajutor diplomatic, dac\u0103 nu militar, \u00eens\u0103 U:R:S:S: a refuzat s\u0103 se amestece. Pentru liderii chinezi, refuzul lui Hru\u015fciov a fost o nou\u0103 dovad\u0103 a \u201etr\u0103d\u0103rii cauzei comunismului interna\u0163ional\u201d. \u00cen afara ne\u00een\u0163elegerilor cu substrat ideologic \u015fi a celor cu privire la strategia comun\u0103 de politic\u0103 extern\u0103 ce trebuia adoptat\u0103 de cele dou\u0103 puteri comuniste, \u00eentre China \u015fi U.RS.S. au existat \u015fi unele dispute teritoriale. <\/i>La sf\u00e2r\u015fitul anilor 60, ambele \u0163\u0103ri comuniste au dislocat un mare num\u0103r de trupe \u015fi armament de-a lungul grani\u0163ei comune din Asia Central\u0103, av\u00e2nd loc incidente la frontier\u0103, care p\u0103reau s\u0103 duc\u0103 la o confruntare de anvergur\u0103. \u00cen 1962 criza chino – sovietic\u0103 a luat amploare \u00een urma sprijinului acordat de Moscova cauzei Indiei \u00een r\u0103zboiul de la grani\u0163a chino \u2013 indian\u0103, precum \u015fi \u00een urma crizei rachetelor din Cuba, Beijingul critic\u00e2nd aspru Moscova pentru c\u0103 \u015fi-a amplasat rachetele \u00eentr-o manier\u0103 \u015fi \u00eentr-o zon\u0103 u\u015for de detectat de americani \u015fi pentru c\u0103 a dat dovad\u0103 de \u201ela\u015fitate\u201d \u00een fa\u0163a ultimatumului american. Anul 1963 avea s\u0103 consemneze un punct limit\u0103 \u00een rela\u0163iile dintre cele dou\u0103 puteri comuniste, China refuz\u00e2nd s\u0103 se al\u0103ture Statelor Unite \u015fi Uniunii Sovietice \u00een semnarea tratatului de interzicere a experien\u0163ei nucleare.<\/i> Din aceast\u0103 cauz\u0103. Hru\u015fciov a acuzat Beijingul c\u0103 dore\u015fte s\u0103 provoace o confruntare sovieto- american\u0103, care s\u0103 duc\u0103 la distrugere nuclear\u0103 reciproc\u0103, China put\u00e2nd fi liber\u0103 \u201es\u0103 domine ceea ce ar mai fi r\u0103mas\u201d. \u00cen replic\u0103, Mao acuzat Uniunea Sovietic\u0103 de colaborare cu Occidentul. Consecin\u0163a acestui \u201eschimb de acuza\u0163ii\u201d a fost aceea c\u0103 Uniunea Sovietic\u0103 a revenit la vechea tez\u0103 referitoare la \u201epericolul galben\u201d. \u00cen plan ideologic, liderii chinezi au fost taxa\u0163i cu apelative gen \u201emic-burghezi\u201d, nefiind considera\u0163i drept \u201eadev\u0103ra\u0163i revolu\u0163ionari proletari\u201d. Trebuie precizat c\u0103 acestea nu au fost simple insulte, ori rupturi de suprafa\u0163\u0103 (a\u015fa cum le-a considerat Occidentul), ci au constituit semnele unei crize profunde \u00eentre cele mai mari state comuniste, fiecare dintre p\u0103r\u0163i \u00eencuraj\u00e2nd comuni\u015ftii din celelalte state s\u0103 resping\u0103 controlul \u015fi influen\u0163a celeilalte p\u0103r\u0163i. Ne\u00een\u0163elegerile din perioada c\u00e2nd Hru\u015fciov a fost la putere (1953 – 1964) \u2013 chiar dac\u0103 au avut o tent\u0103 puternic personalizat\u0103. Nikita Hru\u015fciov \u2013 Mao Zendong nutrind o antipatie reciproc\u0103 \u2013 avea s\u0103 marcheze definitiv viitorul rela\u0163iilor bilaterale, a c\u0103ror declin a fost speculat cu succes de Statele Unite. \u00cen plus, \u00een loc s\u0103 evolueze spre \u201eunitatea de monolit\u201d de care se temea Occidentul, mi\u015fcarea comunist\u0103 interna\u0163ional\u0103 \u00eencepea s\u0103 fie divizat\u0103. China \u015fi U.R.S.S. erau angajate \u00eentr-o competi\u0163ie acerb\u0103 pentru ob\u0163inerea\/p\u0103strarea loialit\u0103\u0163ii \u015fi sprijinului restului lumii comuniste. Una dintre consecin\u0163ele acestei h\u0103r\u0163uieli a fost afectarea prestigiului lui Hru\u015fciov, care, \u00een 1964, avea s\u0103 fie \u00eenl\u0103turat de la putere. De altfel, \u00een aceia\u015fi lun\u0103 cu demiterea lui Hru\u015fciov, China detona prima sa bomb\u0103 atomic\u0103, ce avea s\u0103 o aduc\u0103, treptat, \u00een \u201eclubul privilegiat\u201d al puterilor nucleare. De\u015fi timpurii, semnalele ini\u0163iale referitoare la \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163irea rela\u0163iilor dintre U.R.S.S. \u015fi China nu au \u201econvins\u201d Statele Unite c\u0103 \u00eentre fo\u015ftii alia\u0163i puteau interveni disensiuni at\u00e2t de mari. Probabil, c\u0103 la \u00eenceput, americanii au fost suspicio\u015fi cu privire la adev\u0103rate ruptur\u0103 \u00eentre Moscova \u015fi beijing, semnificativ\u0103 fiind \u00eent\u00e2rzierea cu care au reac\u0163ionat \u00een direc\u0163ia concretiz\u0103rii unei forme de cooperare cu China. Ceea ce avea s\u0103 convin\u0103 Statelor Unite c\u0103 ruptura dintre cele dou\u0103 state comuniste nu era nici temporar\u0103, nici superficial\u0103 au fost datele referitoare la manevre de trupe ruse\u015fti (\u00eenfiin\u0163area unor depozite de muni\u0163ie \u015fi armament, dislocarea unor mari unit\u0103\u0163i militare) \u00een apropierea grani\u0163ei ci China, care indicau un posibil atac al U.R.S.S. La sf\u00e2r\u015fitul anilor 60, cursa \u00eenarm\u0103rilor era \u00een plin av\u00e2nt, \u00eens\u0103 cele dou\u0103 mari puteri posedau importante capacit\u0103\u0163i militare (arme nucleare, vectori purt\u0103tori etc.), astfel \u00eenc\u00e2t \u201e\u015fantajul\u201d cu folosirea lor nu putea avea nici un rezultat. Ambele puteri dispuneau de un impresionant arsenal strategic \u015fi tactic, nuclear \u015fi conven\u0163ional, precum \u015fi de o gam\u0103 variat\u0103 de vectori purt\u0103tori (bombardiere strategice, submarine atomice, rachete balistice intercontinentale), fiind greu de crezut (la acel moment) c\u0103 se mai putea face ceva \u00een plan militar-strategic pentru punerea \u00een inferioritate a adversarului. Ambele puteri au optat pentru proiecte de modernizare a tipurilor de armament \u015fi tehnic\u0103 militar\u0103 deja de\u0163inute \u015fi mai pu\u0163in pentru experimentarea altora noi, lans\u00e2ndu-se \u00eentr-o veritabil\u0103 \u201ecurs\u0103 a calit\u0103\u0163ii \u00eenarm\u0103rii\u201d, pe care U.R.S.S. avea s\u0103 piard\u0103 \u00een cele din urm\u0103. \u00cen acest context, a ap\u0103rut necesitatea, de ambele p\u0103r\u0163i, de a g\u0103si noi mijloace de subminare a celuilalt. U.R.S.S. repurtase o victorie mult tr\u00e2mbi\u0163at\u0103 \u00eempotriva Statelor Unite, \u00een r\u0103zboiul din Vietnam. Atunci, c\u00e2nd Nixon era ales pre\u015fedinte, deja opinia public\u0103, mass-media \u015fi chiar Legislativul american vorbeau de retragerea din Indochina. Momentul Vietnam este semnificativ pentru scandalul preziden\u0163ial \u015fi destinul politic a lui Richard Nixon, acesta fiind obligat s\u0103 se confrunte, \u00eenc\u0103 di prima zi a mandatului, cu situa\u0163ia de a da curs solicit\u0103rilor Congresului de \u00eencetare a opera\u0163iunilor militare, \u00een ciuda faptului c\u0103 nu era de acord cu acest lucru. \u00cen acest context de men\u0163ionat c\u0103, evenimente produse \u00een anii\u2019 60 au avut implica\u0163ii majore \u015fi asupra raporturilor dintre S.U.A \u015fi U.R.S.S. Statele Unite <\/b>nu uitase deja \u201elec\u0163ia cubanez\u0103\u201d din 1962, amenin\u0163area de atunci g\u0103sind Washingtonul oarecum nepreg\u0103tit. Unul din \u201ebeneficiile\u201d americane de pe urma crizei rachetelor din Cuba \u2013 \u00een afar\u0103 de for\u0163area Uniunii Sovietice s\u0103-\u015fi retrag\u0103 rachetele \u2013 a fost acela c\u0103 a permis Washingtonului s\u0103 descopere sl\u0103biciunile sistemului de armament nuclear al U.R.S.S. (sl\u0103biciuni confirmate de datele culese de avioanele de spionaj U 2). Prin dislocarea de rachete nucleare \u00een Cuba, ac\u0163iune cunoscut\u0103 sub numele de \u201eOpera\u0163iunea Anad\u00e2r\u201d, U.R.S.S. a dovedit o dubl\u0103 vulnerabilitate. Mai \u00eent\u00e2i, <\/i>\u00een plan diplomatic Moscova a suferit o \u00eenfr\u00e2ngere umilitoare, fiind obligat\u0103 s\u0103-\u015fi retrag\u0103 \u00eentregul dispozitiv din zon\u0103, iar, \u00een al doilea r\u00e2nd, a devenit evident c\u0103 Uniunea Sovietic\u0103 dispunea de arme nucleare insuficiente, sisteme de lansare ne-performante, iar programul s\u0103u nuclear era \u00eenc\u0103 mult \u00een urma celui american, ce impunea cu necesitate scurtarea distan\u0163ei p\u00e2n\u0103 la \u0163intele din S.U.A. Criza rachetelor din Cuba a mai avut un merit esen\u0163ial pentru S.U.A. \u015fi anume faptul c\u0103 a readus \u00een discu\u0163ie principii \u015fi teze geopolitice precum cele referitoare la \u201e\u00eendiguirea\u201d (\u201econtainment\u201d) ori \u201est\u0103vilirea\u201d inamicului (U.R.S.S.), reconsiderarea politicii de alian\u0163e a Statelor Unite \u015fi necesitatea unei implic\u0103ri ofensive a Washingtonului \u00een determinarea unor evolu\u0163ii dorite ale regimurilor comuniste (\u00cempotriva tezelor referitoare la necesitate unei politici defensive, de expectativ\u0103) etc. Modificarea rela\u0163iei bipolare S.U.A. \u2013 U.R.S.S. \u00eentr-o rela\u0163ie triunghiular\u0103 S.U.A. \u2013 U.R.S.S. \u2013 China a fost posibil\u0103 \u015fi datorit\u0103 puternicei influente exercitate de Kissinger asupra lui Nixon, secretarul de stat american opt\u00e2nd dou\u0103 schimb\u0103ri majore \u00een structura strategiei externe americane: utilizarea geopoliticii \u00een fundamentarea deciziei de politic\u0103 extern\u0103 \u015fi \u00eentoarcerea la op\u0163iunea realpolitik-ului, interesul na\u0163ional pe primul plan.<\/div>\n

<\/p>\n

\nRealpolitik-ul <\/i>promovat de Kissinger \u015fi Nixon se distinge, \u00een special, prin trei elemente:<\/div>\n

<\/p>\n

\n1. interesul na\u0163ional era exprimat \u00een termeni de putere cu componen\u0163a principal\u0103 cea militar\u0103, pun\u00e2nd \u00een plan secund vitalitatea economic\u0103 \u015fi stabilitatea politic\u0103;<\/div>\n

<\/p>\n

\n2. importan\u0163a credibilit\u0103\u0163ii \u00een determinarea influen\u0163ei \u015fi puterii unei na\u0163iuni,<\/div>\n

<\/p>\n

\n3. lipsa preocup\u0103rilor pentru sus\u0163inerea for\u0163elor democratice \u015fi pentru promovarea unei politici de ap\u0103rare a drepturilor omului \u00een \u0163\u0103ri cu regimuri totalitare.<\/div>\n

<\/p>\n

\nAstfel, realismul ce a caracterizat perioada mandatului lui Nixon avea la baz\u0103 premisa c\u0103 orice eveniment local\/regional trebuia analizat din perspectiva c\u00e2\u015ftigului pe care \u00eel reprezenta pentru S.U.A. sau U.R.S.S. \u00een configurarea balan\u0163ei de putere global\u0103.<\/div>\n

<\/p>\n

\nEste de remarcat faptul c\u0103 op\u0163iunea strategic\u0103 a S.U.A. de consolidare a rela\u0163iei cu China nu era luat\u0103 \u00een calcul la \u00eenceputul mandatului lui Nixon, ci ea s-a impus treptat datorit\u0103 evolu\u0163iilor complexe \u00eenregistrate \u00een plan global.<\/div>\n

<\/p>\n

\nDe altfel, \u00een momentul c\u00e2\u015ftig\u0103rii alegerilor preziden\u0163iale, Nixon (\u015fi, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, Kissinger) nu avea conturat un punct de vedere favorabil Chinei, ci din contra.<\/div>\n

<\/p>\n

\nDetronarea primei bombe atomice Chineze 1964, spiritul antiamerican al autorit\u0103\u0163ilor de la Beijing, precum \u015fi atrocit\u0103\u0163ile\/sacrificiile umane ce au \u00eenso\u0163it revolu\u0163ia cultural\u0103 din China constituiau tot at\u00e2tea motive serioase pentru a considera \u201ecel mai mare stat comunist\u201d drept o amenin\u0163are la adresa securit\u0103\u0163ii Asiei \u015fi chiar o surs\u0103 de risc a stabilit\u0103\u0163ii mondiale.<\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cens\u0103, op\u0163iunea american\u0103 de apropiere fa\u0163\u0103 de China trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een contextul geostrategic al sf\u00e2r\u015fitului anilor \u201960, c\u00e2nd superioritatea nuclear\u0103 a Statelor Unite se diminua treptat, implicarea \u00een Vietnam necesita o reevaluare major\u0103 iar suprema\u0163ia sa economic\u0103 era pus\u0103 \u00een discu\u0163ie de cre\u015fterea dinamic\u0103 a Europei de Vest \u015fi Japoniei.<\/div>\n

<\/p>\n

\nProbabil c\u0103 ceea ce a declan\u015fat \u015fi, chiar, precipitat demersurile cuplului Kissinger-Nixon \u00een direc\u0163ia constituirii \u201etriunghiului strategic\u201d a fost interven\u0163ia U.R.S.S. \u015fi a \u0163\u0103rilor Pactului de la Var\u015fovia \u00een Cehoslovacia din 1968. <\/b>\u00cen plus, odat\u0103 cu reprimarea brutal\u0103 a \u201ePrim\u0103verii de la Praga\u201d, Leonid Brejnev, pre\u015fedintele U.R.S.S., a lansat noua doctrin\u0103 \u2013 a \u201esuveranit\u0103\u0163ii limitate\u201d \u2013 care presupunea dreptul Uniunii Sovietice de a interveni \u00een treburile interne ale oric\u0103rui stat comunist.<\/div>\n

<\/p>\n

\nLa acest eveniment se adaug\u0103 \u015fi previzibila pierdere de pozi\u0163ie \u015fi influent\u0103 a Statelor Unite \u00een Asia \u2013 odat\u0103 cu retragerea trupelor sale din Vietnam, care devenise aproape o certitudine la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201960.<\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen aceste condi\u0163ii, singura posibilitate de a opri\/limita extinderea influen\u0163ei Moscovei \u00een regiunea central\u0103 \u015fi de sud-est a Asiei o implicare sporit\u0103 a Chinei \u00een zon\u0103, cu sprijin american.<\/div>\n

<\/p>\n

\nDe notat c\u0103, \u00een domeniul vie\u0163ii politice din S.U.A., alegerile preziden\u0163iale din S.U.A., din 1968, s-au desf\u0103\u015furat \u201e\u00eentr-un climat de violent\u0103 rasial\u0103 \u015fi politic\u0103, candidatul republican Robert Kennedy, fratele fostului pre\u015fedinte, fiind asasinat\u201d. Dezbinarea clasei politice \u015fi a societ\u0103\u0163ii americane era reflectat\u0103 inclusiv \u00een op\u0163iunile electoratului, Richard Nixon c\u00e2\u015ftig\u00e2nd alegerile la o diferen\u0163\u0103 de jum\u0103tate de milion de voturi.<\/div>\n

<\/p>\n

\nVotul de \u00eencredere acordat lui Nixon, care pierduse alegerile din 1960, s-a datorat dificult\u0103\u0163ilor Administra\u0163iei Lyndon Johnson \u00een \u201edosarul Vietnam\u201d \u015fi \u00een reglementarea problemei rasiale.<\/div>\n

<\/p>\n

\nNixon era un veritabil politician de profesie, fusese guvernatorul Californiei (\u00een 1950, pe c\u00e2nd avea 40 de ani), fiind desemnat de Partidul Republican drept candidat pentru func\u0163ia de pre\u015fedinte de dou\u0103 ori: 1960, c\u00e2nd a pierdut alegerile \u00een fa\u0163a lui J.F. Kennedy \u015fi \u00een 1968, c\u00e2nd a devenit pre\u015fedintele S.U.A.<\/div>\n

<\/p>\n

\nNixon a contat pe faptul c\u0103 echilibrul puterii produce stabilitate \u015fi a considerat c\u0103 o Americ\u0103 puternic\u0103 este esen\u0163ial\u0103 pentru realizarea \u015fi men\u0163inerea echilibrului global.<\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen acela\u015fi timp , el \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fea marele ideal american al unei politici externe lipsite de interes propriu (idealismul wilsonian). Aceste mari idei, plasate \u00een contextul anilor \u201960, l-au convins pe Nixon c\u0103 era sarcina sa de a defini un rol care s\u0103 poat\u0103 fi sus\u0163inut de o Americ\u0103 idealist\u0103 \u00eentr-un mediu interna\u0163ional complex, \u00een care wilsonismul <\/i>\u015fi realpolitik-ul <\/i>s-ar fi putut combina.<\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen 1969, Nixon prezint\u0103 structura principalelor direc\u0163ii ale noii politici externe americane (\u201eDoctrina Nixon\u201d), axat\u0103 pe trei criterii pentru o viitoare angajare a S.U.A.:<\/div>\n

<\/p>\n

\na) America \u00ee\u015fi va respecta angajamentele prev\u0103zute \u00een tratate;<\/div>\n

<\/p>\n

\nb) America \u00ee\u015fi va asigura protec\u0163ie na\u0163iunilor aliate care vor fi amenin\u0163ate de o putere nuclear\u0103, dac\u0103 supravie\u0163uirea acelei na\u0163iuni va fi considerat\u0103 vital\u0103 pentru interesele de securitate ale S.U.A.;<\/div>\n

<\/p>\n

\nc) \u00cen cazul agresiunilor non-nucleare, America va sprijini na\u0163iunea direct amenin\u0163at\u0103 s\u0103-\u015fi asigure resursele necesare supravie\u0163uirii.<\/div>\n

<\/p>\n

\n\u201eIdeea era ca accentul s\u0103 fie pus pe acele zone \u00een care cooperarea era posibil\u0103, iar acea cooperare s\u0103 fie folosit\u0103 ca p\u00e2rghie pentru modificarea comportamentului sovietic \u00een problemele \u00een care cele dou\u0103 \u0163\u0103ri se aflau \u00een conflict\u201d, sau cum avea s\u0103 fie numit\u0103 ulterior: \u201epolitica de intercondi\u0163ionare<\/i>\u201d.<\/div>\n

<\/p>\n

\n\u201ePolitica de intercondi\u0163ionare<\/b>\u201d lansat\u0103 de cuplul Nixon \u2013 Kissinger s-a dorit a fi un set de m\u0103suri care s\u0103 duc\u0103 la modelarea preten\u0163iilor \u015fi inten\u0163iilor sovieticilor. Este \u015fi motivul pentru care s-a optat pentru o deschidere c\u0103tre China, care era proiectat\u0103 drept o ac\u0163iune strategic\u0103 menit\u0103 s\u0103 extind\u0103 spectrul op\u0163iunilor Statelor Unite \u00een materie de politic\u0103 extern\u0103 \u015fi s\u0103 se limiteze, implicit, op\u0163iunile Uniunii Sovietice.<\/i><\/div>\n

<\/p>\n

\nLiderii sovietici aveau s\u0103 fie nevoi\u0163i s\u0103-\u015fi reduc\u0103 miza, deoarece o postur\u0103 amenin\u0163\u0103toare ar fi putut duce la intensificarea cooper\u0103rii chino-americane.<\/div>\n

<\/p>\n

\nSocietatea chinez\u0103 <\/b>era sl\u0103bit\u0103 de \u201eMarele Salt \u00cenainte\u201d \u015fi de \u201eMarea Revolu\u0163ie Cultural\u0103\u201d, ini\u0163iat\u0103 \u00een anii \u201960, care nu erau altceva dec\u00e2t reflexul \u00een plan intern al competi\u0163iei la scara global\u0103 pe care China o angajase cu U.R.S.S. pentru rolul de \u201eprim-solist\u201d al mi\u015fc\u0103rii comuniste interna\u0163ionale.<\/div>\n

<\/p>\n

\nAmenin\u0163area unei interven\u0163ii militare sovietice nu fusese niciodat\u0103 at\u00e2t de mare ca \u00een anii \u201960. \u00cen martie 1969 au avut loc ciocniri \u00eentre for\u0163ele chineze \u015fi cele sovietice pe r\u00e2ul Ussiri, urmate de o prim\u0103 \u00eent\u00e2lnire \u00eentre premierul Zhou Eniai \u015fi Alexei Cos\u00eeghin.<\/div>\n

<\/p>\n

\nChina se temea de o repetare a scenariului din Cehoslovacia, unde tendin\u0163ele reformatoare au fost \u00eenfr\u00e2nte cu for\u0163a. Ori \u00een China se manifestau cele mai liberale forme de organizare comunist\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu sistemul ideologic \u015fi termin\u00e2nd cu cel economic, care ar fi putut primi aceea\u015fi replic\u0103 de la Moscova.<\/div>\n
<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen contextul \u00een care R\u0103zboiul Rece, confruntarea geopolitic\u0103 \u015fi ideologic\u0103 Est \u2013 Vest tindeau s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 dimensiuni planetare, angren\u00e2nd mecanisme politico \u2013 militare de o amploare f\u0103r\u0103 precedent \u2013 sugestiv ilustrate prin nivelul cursei \u00eenarm\u0103rilor, la sf\u00e2r\u015fitul anilor 60, securitatea \u00eentregii omeniri s-a aflat, mai mult ca niciodat\u0103, \u00een pragul unui impas ce p\u0103rea f\u0103r\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"yoast_head":"\nPremisele form\u0103rii triunghiului strategic americano - sovieto - chinez \u00een anii \u2019 50 sec. XX. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/premisele-formarii-triunghiului\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Premisele form\u0103rii triunghiului strategic americano - sovieto - chinez \u00een anii \u2019 50 sec. XX. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"\u00cen contextul \u00een care R\u0103zboiul Rece, confruntarea geopolitic\u0103 \u015fi ideologic\u0103 Est \u2013 Vest tindeau s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 dimensiuni planetare, angren\u00e2nd mecanisme politico \u2013 militare de o amploare f\u0103r\u0103 precedent \u2013 sugestiv ilustrate prin nivelul cursei \u00eenarm\u0103rilor, la sf\u00e2r\u015fitul anilor 60, securitatea \u00eentregii omeniri s-a aflat, mai mult ca niciodat\u0103, \u00een pragul unui impas ce p\u0103rea f\u0103r\u0103 […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/premisele-formarii-triunghiului\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2011-02-23T12:25:00+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2020-09-25T09:49:51+00:00\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"eurointern\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"eurointern\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"15 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/premisele-formarii-triunghiului\/\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/premisele-formarii-triunghiului\/\",\"name\":\"Premisele form\u0103rii triunghiului strategic americano - sovieto - chinez \u00een anii \u2019 50 sec. XX. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\"},\"datePublished\":\"2011-02-23T12:25:00+00:00\",\"dateModified\":\"2020-09-25T09:49:51+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/premisele-formarii-triunghiului\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/premisele-formarii-triunghiului\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/premisele-formarii-triunghiului\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Premisele form\u0103rii triunghiului strategic americano – sovieto – chinez \u00een anii \u2019 50 sec. XX.\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\",\"name\":\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"description\":\"Internships\/ Scholarships\/ Grants\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":\"required name=search_term_string\"}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\",\"name\":\"eurointern\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"eurointern\"},\"sameAs\":[\"http:\/\/rubyskynews.com\"],\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Premisele form\u0103rii triunghiului strategic americano - sovieto - chinez \u00een anii \u2019 50 sec. XX. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/premisele-formarii-triunghiului\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Premisele form\u0103rii triunghiului strategic americano - sovieto - chinez \u00een anii \u2019 50 sec. XX. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","og_description":"\u00cen contextul \u00een care R\u0103zboiul Rece, confruntarea geopolitic\u0103 \u015fi ideologic\u0103 Est \u2013 Vest tindeau s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 dimensiuni planetare, angren\u00e2nd mecanisme politico \u2013 militare de o amploare f\u0103r\u0103 precedent \u2013 sugestiv ilustrate prin nivelul cursei \u00eenarm\u0103rilor, la sf\u00e2r\u015fitul anilor 60, securitatea \u00eentregii omeniri s-a aflat, mai mult ca niciodat\u0103, \u00een pragul unui impas ce p\u0103rea f\u0103r\u0103 […]","og_url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/premisele-formarii-triunghiului\/","og_site_name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","article_published_time":"2011-02-23T12:25:00+00:00","article_modified_time":"2020-09-25T09:49:51+00:00","author":"eurointern","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"eurointern","Est. reading time":"15 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/premisele-formarii-triunghiului\/","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/premisele-formarii-triunghiului\/","name":"Premisele form\u0103rii triunghiului strategic americano - sovieto - chinez \u00een anii \u2019 50 sec. XX. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","isPartOf":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website"},"datePublished":"2011-02-23T12:25:00+00:00","dateModified":"2020-09-25T09:49:51+00:00","author":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/premisele-formarii-triunghiului\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/premisele-formarii-triunghiului\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/premisele-formarii-triunghiului\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/rubyskynews.com\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Premisele form\u0103rii triunghiului strategic americano – sovieto – chinez \u00een anii \u2019 50 sec. XX."}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/","name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","description":"Internships\/ Scholarships\/ Grants","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}"},"query-input":"required name=search_term_string"}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d","name":"eurointern","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","caption":"eurointern"},"sameAs":["http:\/\/rubyskynews.com"],"url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28201"}],"collection":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28201"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28201\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28201"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28201"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28201"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}