{"id":28199,"date":"2011-02-23T12:26:00","date_gmt":"2011-02-23T12:26:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2020-09-25T09:49:51","modified_gmt":"2020-09-25T09:49:51","slug":"europa-intre-cele-doua-superputeri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/europa-intre-cele-doua-superputeri\/","title":{"rendered":"Europa \u00eentre cele dou\u0103 superputeri."},"content":{"rendered":"
<\/div>
\n\u00cen timpul Conferin\u0163ei de la Teheran (28 noiembrie – 1 decembrie 1943) – prima \u00eent\u00e2lnire \u00eentre Stalin, Churchill \u015fi Roosevelt – conduc\u0103torul sovietic \u015fi-a reafirmat puternic revendic\u0103rile teritoriale asupra Poloniei. Foreign Office a admis necesitatea concesiilor (la est de linia Curzon), care corespundeau avantajelor ob\u0163inute prin Pactul Ribbentrop-Molotov. Roosevelt, la r\u00e2ndu-i, a aprobat tacit acest aranjament, dar a refuzat s\u0103 se angajeze, de teama reac\u0163iilor negative din Congres. Principalul s\u0103u obiectiv la Teheran era sa ob\u0163in\u0103 \u00eencrederea lui Stalin pentru a men\u0163ine coeziunea “marii alian\u0163e”, pentru a ob\u0163ine sprijinul acestuia \u00een organizarea postbelic\u0103 a lumii, pentru instaurarea unui nou mecanism al securit\u0103\u0163ii colective. \u00centr-o lung\u0103 scrisoare, datat\u0103 29 ianuarie<\/a> 1944, William Bullitt, fost ambasador american la Moscova \u00eentre 1933 \u015fi 1936, lansa un avertisment pre\u015fedintelui: “Stalin nu este convertit la idealurile Cartei Atlanticului nu a abandonat proiectele sale revolu\u0163ionare, obiectivele politice \u015fi teritoriale nu au fost schimbate… El se va str\u0103dui s\u0103 anexeze Basarabia, Bucovina de Nord, o parte nedefinit\u0103 din Polonia Oriental\u0103 \u015fi \u0162\u0103rile Baltice… C\u00e2nd va putea, va instala un guvern sovietic \u00een Rom\u00e2nia, Bulgaria, Polonia \u015fi Germania.”. Bullitt prevedea c\u0103 “partizanii” comuni\u015fti din Iugoslavia vor pune \u00een mi\u015fcare un guvern de tip sovietic \u015fi c\u0103 Eduard Bene\u015f va face jocul lui Stalin … “Nu exist\u0103 dec\u00e2t un singur mijloc de a \u00eempiedica Armata Ro\u015fie s\u0103 traverseze Europa: asigurarea ca armatele americane \u015fi britanice s\u0103 elibereze Europa Oriental\u0103 \u00eenaintea sovieticilor” <\/span><\/b><\/a>. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n La 6 iunie, armatele anglo-saxone comandate de generalul Dwight Eisenhower debarcau \u00een Normandia. Armatele sovietice avansau \u00een Polonia \u015fi \u00een Balcani. Stalin nu avea nici un motiv s\u0103 abandoneze c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului exigen\u0163ele teritoriale pe care le formulase \u00een 1941, atunci c\u00e2nd armatele Reich-ului erau la c\u00e2\u0163iva kilometri de Moscova. Armata polonez\u0103 de interior a generalului polonez Tadeusz Bor-Kamarowski (guvernul polonez de la Londra) a dorit s\u0103 participe la eliberarea teritoriilor poloneze r\u0103s\u0103ritene. A fost refuzat\u0103. Sovieticii deja formaser\u0103 armata lor polonez\u0103; tot acum, ei au recunoscut, de facto,<\/i> Comitetul Polonez de Eliberare Na\u0163ional\u0103, condus de Boleslaw Bierut. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Deoarece Armata Ro\u015fie sosise la por\u0163ile Var\u015foviei, guvernul polonez din exil \u015fi Armata de Interior au decis s\u0103 declan\u015feze insurec\u0163ia \u00een Var\u015fovia, \u00een speran\u0163a eliber\u0103rii ora\u015fului \u00eenainte de venirea sovieticilor. Insurec\u0163ia s-a transformat \u00eentr-o tragedie. Nazi\u015ftii au \u00een\u0103bu\u015fit-o, ru\u015fii nu s-au implicat, \u00een pofida solicit\u0103rilor exprese ale lui Churchill \u015fi Roosevelt.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n W. Churchill a decis, \u00een octombrie 1944, s\u0103 mearg\u0103 la Moscova, s\u0103 discute cu Stalin problema polonez\u0103. (\u015eeful guvernului polonez din exil, Stanislaw Mikolajczyk, a participat la negocieri.) Nu s-au realizat progrese, deoarece guvernul polonez nu a acceptat linia Curzon \u015fi colaborarea cu guvernul pro-sovietic instalat de Stalin la Lublin. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n \u00cen timpul acestor discu\u0163ii, Churchill i-a propus lui Stalin faimosul “acord de procente”, care repartiza \u00een termeni aritmetici influen\u0163a Rusiei Sovietice \u015fi a alia\u0163ilor occidentali \u00een regiunea balcanic\u0103 \u015fi \u00een Ungaria. Churchill a relatat apoi, \u00een Memorii,<\/i> propunerile pe care le-a f\u0103cut lui Stalin: “Armatele voastre se g\u0103sesc \u00een Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria. Noi avem interese, misiuni \u015fi agen\u0163i \u00een aceste \u0163\u0103ri. Vom evita s\u0103 ne ciocnim pentru chestiuni care nu au valoare de sanc\u0163iuni. \u00cen ceea ce prive\u015fte Marea Britanie \u015fi Rusia, ce zice\u0163i Dv. de o predominan\u0163\u0103 de <\/b>90% \u00een Rom\u00e2nia pentru Dv., de o predominan\u0163\u0103 de 90% \u00een Grecia pentru noi \u015fi de o egalitate de 50\/50% \u00een Iugoslavia… \u00cen timp ce se traduceau cuvintele mele, eu scriam pe o foaie de h\u00e2rtie: Rom\u00e2nia : <\/b>Rusia = 90%, altele = <\/b>10%; Grecia : Marea Britanie (\u00een acord cu SUA) = <\/b>90%; Rusia = 10%; Iugoslavia = 50-50%; Bulgaria : Rusia = 75%, al\u0163ii = 25%. Eu am pus h\u00e2rtia \u00een fa\u0163a lui Stalin, c\u0103ruia i s-a tradus. El s-a oprit un timp lung. Apoi a luat creionul s\u0103u albastru, a trasat o linie groas\u0103 \u00een semn de aprobare \u015fi ne-a \u00eenapoiat-o” <\/span><\/b><\/a>. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Acordul era valabil pe durata ostilit\u0103\u0163ilor contra Reich-ului – pretinde Churchill, care este \u00eens\u0103 suficient de realist \u00een Memorii<\/i> pentru a-i consemna consecin\u0163ele nefaste. El se disculp\u0103 cu argumente puerile de tipul scuzelor c\u0103 nu a putut prevedea, cu certitudine, brutalitatea represiunii sovietice. Mai <\/b>este adev\u0103rat c\u0103 el nu a asociat cabinetul britanic acestor nefaste procente \u015fi c\u0103 americanii nu au fost consulta\u0163i .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n A urmat Conferin\u0163a de la Yalta (4 februarie 1945). Stalin a acceptat proiectul de organizare a ONU, sus\u0163inut cu ardoare de Roosevelt \u015fi de secretarul s\u0103u de stat, Edward Stettinius. \u00cen contrapartid\u0103, pentru implicarea \u00eempotriva Japoniei, sovieticii au solicitat \u015fi ob\u0163inut acceptul anglo-american pentru ocuparea insulelor Kurile \u015fi a p\u0103r\u0163ii septentrionale a insulelor Sahalin, dreptul de control asupra c\u0103ilor ferate din Manciuria, bazele navale de la Dairen \u015fi Port Arthur. Tot la Yalta s-au acceptat dezmembrarea Germaniei \u015fi linia Curzon, pentru grani\u0163ele orientale ale Poloniei. C\u00e2t prive\u015fte regimul politic \u00een aceasta \u0163ar\u0103 lucrurile r\u0103m\u00e2neau neclare. Alia\u0163ii au preferat o solu\u0163ie improvizat\u0103, d\u00e2ndu-\u015fi acordul pentru formarea – din comuni\u015fti pro-sovietici \u015fi reprezentan\u0163i din exil – a guvernului polonez provizoriu de unitate na\u0163ional\u0103. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nStalin a acceptat Declara\u0163ia asupra Europei eliberate <\/span><\/b><\/a>.<\/i><\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nFranklin D. Roosevelt a murit la 12 aprilie 1945. Harry Truman, noul pre\u015fedinte, avea cuno\u015ftin\u0163e limitate \u00een domeniul afacerilor interna\u0163ionale. Lipsa de experien\u0163\u0103 \u00een afacerile str\u0103ine l-a obligat s\u0103 \u0163in\u0103 seama de sfaturile consilierilor – care aveau p\u0103reri \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een leg\u0103tur\u0103 cu atitudinea fa\u0163\u0103 de URSS – \u015fi de aici consecin\u0163e negative care au generat o confuzie prelungit\u0103 \u00een definirea politicii externe americane. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen perspectiv\u0103 strategic\u0103, URSS l\u0103sa impresia c\u0103 ar dispune de o putere enorm\u0103, r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 pe o mare parte a masei continentale eurasiatic\u0103. Era vorba, \u00eens\u0103, de un colos cu picioare de lut. Stalin declara la Potsdam c\u0103 Armata Ro\u015fie a pierdut 6 milioane de oameni. Istoricii evoc\u0103 cifre mult mai consistente, 8-9 milioane de solda\u0163i, inclusiv cei din lag\u0103rele germane. Popula\u0163ia civil\u0103 a suferit de asemenea foarte mult – 26-27 milioane de mor\u0163i. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nPe l\u00e2ng\u0103 faptul ca URSS era r\u0103mas\u0103 \u00een urm\u0103 din punct de vedere economic \u015fi social, partea occidental\u0103, \u00een particular Bielorusia \u015fi Ucraina, a fost pur \u015fi simplu devastat\u0103 de r\u0103zboi: au fost distruse 1.710 ora\u015fe, 70.000 de sate, 32.000 de \u00eentreprinderi industriale, 65.000 km de c\u0103i ferate au fost scoase din uz, 100.000 de colhozuri \u015fi sovhozuri au fost desfiin\u0163ate. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen acela\u015fi timp, SUA era, \u00een fapt, prima putere economic\u0103 a lumii, cu un avans considerabil fa\u0163\u0103 de alte \u0163\u0103ri industrializate, \u00een particular fa\u0163\u0103 de URSS. Aproape 1\/2 din produsele fabricate \u00een lume purtau marca “made \u00een USA”. \u00cen 1945, SUA dispunea de o mare parte din rezervele de aur ale planetei. \u00cen cursul anilor 1940-1944, PNB american a crescut cu <\/b>15% pe an. Puterea militar\u0103 american\u0103 era considerabil\u0103. \u00cen momentul capitul\u0103rii Germaniei, for\u0163ele militare ale SUA erau de circa 8.300.000 de oameni, din care 69 divizii \u00een Europa \u015fi 26 \u00een Asia \u015fi Pacific. Marina lor militar\u0103 \u015fi comercial\u0103 era f\u0103r\u0103 egal \u015fi avia\u0163ia militar\u0103 le conferea suprema\u0163ia aerian\u0103. Americanii descoperiser\u0103 bomba atomic\u0103. SUA se bucura \u00een mod egal de un mare prestigiu ideologic \u015fi politic. Pre\u015fedintele Roosevelt era omul “New Deal”-ului. Principiile liberale care au fost propagate contra for\u0163elor Axei erau \u00eenscrise \u00een Charta Na\u0163iunilor Unite. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen perspectiv\u0103 american\u0103, ordinea politic\u0103 de dup\u0103 r\u0103zboi trebuia s\u0103 permit\u0103 restaurarea liberalismului economic. Institu\u0163iile create la Bretton Woods \u00een 1944, sub egida SUA \u015fi Marii Britanii, erau chemate s\u0103 asigure o nou\u0103 ordine economic\u0103 interna\u0163ional\u0103, care s\u0103 fie favorabil\u0103 expansiunii comer\u0163ului, cre\u015fterii economice. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAcest proiect ideologic \u015fi politic – similar liberalismului Marii Britanii \u00een secolul al XIX-lea – era chemat s\u0103 asigure expansiunea SUA. La 5 iulie 1945, Congresul a autorizat pre\u015fedintele s\u0103 conduc\u0103 negocierile comerciale put\u00e2nd implica importante reduceri de tarife care protejau economia american\u0103. Guvernul american dorea, \u00een contrapartid\u0103, ca Marea Britanie s\u0103 demanteleze sistemul protec\u0163iei imperiale conform angajamentelor luate, accept\u00e2nd pr\u0119t-bail-ul din 1942. Articolul 7 prevedea eliminarea tuturor formelor de tratament discriminatoriu \u00een comer\u0163ul interna\u0163ional, reducerea tarifelor \u015fi a altor forme de bariere vamale. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAceast\u0103 retoric\u0103 universalist\u0103 de inspira\u0163ie liberal\u0103 avea, \u00eens\u0103, limite. Dac\u0103 conduc\u0103torii americani se opuneau decupajului societ\u0103\u0163ii interna\u0163ionale \u00een sfere de influen\u0163\u0103, ap\u0103rarea intereselor lor i-a angajat \u00eentr-o politic\u0103 diferit\u0103. La Washington, mediile militare, cele ale marinei \u00een particular, voiau s\u0103 restabileasc\u0103 re\u0163eaua de baze \u00een Pacific \u015fi Atlantic, pentru a asigura ap\u0103rarea avansat\u0103 a Statelor Unite. (Guvernul american men\u0163inea controlul \u00een numeroase insule japoneze \u015fi era gata s\u0103 negocieze baze militare cu Marea Britanie, Portugalia \u015fi Islanda.) <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAceste baze ar fi putut fi folosite, \u00een mod egal, pentru func\u0163ionarea \u015fi dezvoltarea avia\u0163iei civile \u015fi marinei comerciale americane, dezvoltare care ar fi contribuit la hegemonia economic\u0103 a SUA \u00een lume. Americanii asociau respectul principiilor Na\u0163iunilor Unite exigen\u0163elor securit\u0103\u0163ii americane. \u00cen ultima analiz\u0103, explicau concluziile unui memorandum al Statului-Major inter-arme (Joint Chiefs of Staff),<\/i> factorul militar cel mai important pentru securitatea lumii este securitatea militar\u0103 absolut\u0103 a Statelor Unite <\/span><\/b><\/a>.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen 1945, Marea Britanie exercita o influen\u0163\u0103 decisiv\u0103 asupra evolu\u0163iei vie\u0163ii interna\u0163ionale. Elitele sale guvernamentale nu l\u0103sau s\u0103 se cread\u0103 nici o clip\u0103 c\u0103 nu jucau un rol de prim-plan \u00een reglementarea p\u0103cii \u015fi \u00een orientarea politicii mondiale. Din cele trei puteri victorioase, Marea Britanie era singura dirijat\u0103 de un guvern \u015fi o administra\u0163ie obi\u015fnuite s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 rela\u0163iile interna\u0163ionale \u00een perspectiva global\u0103. Foreign Office era o ma\u015fin\u0103 bine rodat\u0103, dispunea de diploma\u0163i \u015fi exper\u0163i de talent care puteau s\u0103 arunce asupra lumii priviri avizate printr-o lung\u0103 experien\u0163\u0103 politic\u0103. Mul\u0163i dintre ei \u00eens\u0103, din ra\u0163iuni asupra c\u0103rora istoriografia \u00eenc\u0103 mai ridic\u0103 interoga\u0163ii, au livrat NKVD-ului secretele politicii \u015fi strategiei britanice.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nArmatele britanice victorioase participaser\u0103 \u00eentr-o maniera decisiv\u0103 la debarcarea din Normandia, la eliberarea Fran\u0163ei, la \u00eenfr\u00e2ngerea celui de-al treilea Reich. Ele ocupau Germania, Fran\u0163a, Vene\u0163ia. Erau \u00een Grecia; erau \u00een vechile posesiuni italiene din Africa, \u00een Orientul Mijlociu, \u00een Iran, Transiordania \u015fi Palestina. Ocupau \u00eenc\u0103 o parte din Iran – inclusiv rafin\u0103ria de la Abadan, prima din lume, care producea mai mult petrol dec\u00e2t ansamblul \u0163\u0103rilor din Orientul Mijlociu. Cei circa 4.500 de britanici locuiau \u00een zone \u00eenchise \u015fi primeau zilnic edi\u0163ia ziarului The Times.<\/i> Compania anglo-iraniana dispunea de flot\u0103 proprie, de spitale \u015fi \u015fcoli. Complexul petrolier func\u0163iona independent de economia iranian\u0103. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen Egipt, “baza” de la Suez era un vast ansamblu care se \u00eentindea din Mediteran\u0103, de la Marea Ro\u015fie p\u00e2n\u0103 l\u00e2ng\u0103 Cairo. Cuprindea o re\u0163ea de \u015fosele, c\u0103i ferate, porturi, garnizoane, aerodromuri, antrepozite de muni\u0163ii, terenuri de manevre. C\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului sta\u0163ionau aici circa 200.000 de oameni.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen momentul victoriei, efectivele for\u0163elor sub comanda britanic\u0103 erau considerabile: peste 5 milioane de b\u0103rba\u0163i \u015fi femei deplasa\u0163i \u00een Europa \u015fi Mediteran\u0103, pe oceanele lumii. Alte 4 milioane de persoane lucrau \u00een industria de r\u0103zboi. Trupele engleze participau \u00een Asia la r\u0103zboiul contra Japoniei. Ele debarcau \u00een Indochina, Malaysia, Birmania \u015fi Indonezia. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nVa asigura Anglia \u015fi dup\u0103 1945 responsabilit\u0103\u0163i imperiale? Era \u00eentrebarea pus\u0103 repetat \u00een mediile politice \u015fi economice britanice. Acelea\u015fi medii vedeau pesimist lucrurile. \u00cen primul r\u00e2nd nimeni nu putea ignora ruina economiei. Erau, apoi, probleme de urbanism, de suprastructur\u0103, sociale. Lordul Keynes avertiza \u00een aprilie 1945 asupra unui “Dunkerque financiar”. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nFran\u0163a, la r\u00e2ndu-i, era slab\u0103. Mul\u0163umit\u0103 guvernului generalului de Gaulle \u015fi Rezisten\u0163ei, ea a avut o contribu\u0163ie \u00eensemnat\u0103 la b\u0103t\u0103lia contra Germaniei. Pentru a-i compensa sl\u0103biciunile, de Gaulle a stabilit leg\u0103turi privilegiate cu URSS, afirm\u00e2nd \u00een Europa o politic\u0103 independent\u0103 fa\u0163\u0103 de alia\u0163ii anglo-saxoni. Este sensul politic pe care 1-a angajat la Moscova, la \u00eenceputul lui decembrie 1944. El a semnat cu Rusia Tratatul franco-sovietic<\/i>, accept\u00e2nd s\u0103 recunoasc\u0103 de facto<\/i> guvernul pro-sovietic de la Lublin prin trimiterea unei misiuni diplomatice la Var\u015fovia. De Gaulle a refuzat s\u0103 se asocieze principiilor Declara\u0163iei asupra Europei eliberate.<\/i> \u00cen realitate, politica lui de apropiere fa\u0163\u0103 de Moscova era f\u0103r\u0103 rezultate pozitive, pentru c\u0103 Stalin nu avea prea mult\u0103 simpatie pentru \u015feful Fran\u0163ei libere. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nConferin\u0163a de la Potsdam (17 iulie – 2 august 1945) a fost superficial preg\u0103tit\u0103 de anglo-americani. Mai mult, ea nu a avut ordine de zi, nu au existat \u00een prealabil contacte \u015fi acorduri la v\u00e2rf. S-a acceptat Declara\u0163ia asupra Europei eliberate,<\/i> s-au discutat problemele Rom\u00e2niei, Bulgariei, Poloniei, Iugoslaviei, Ungariei, intrarea URSS \u00een r\u0103zboi \u00eempotriva Japoniei. Stalin a jucat \u015fi aici un rol central; a sosit mai t\u00e2rziu, l\u0103s\u00e2nd impresia c\u0103 este bolnav (ceea ce nu l-a \u00eempiedicat s\u0103 studieze foarte atent dosarele)… Conferin\u0163a a deschis larg por\u0163ile sferelor de influen\u0163\u0103. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nDeschiderea solemn\u0103 a lucr\u0103rilor primei Adun\u0103rii Generale a Na\u0163iunilor Unite a avut loc la Londra la 10 ianuarie 1946, \u00een absen\u0163a lui Molotov, ministrul afacerilor str\u0103ine ale URSS, \u015fi a lui V\u00ee\u015finski, supleantul s\u0103u. Acesta din urm\u0103 a atacat dur, \u00een \u015fedin\u0163a Consiliului de Securitate din 21 ianuarie 1946, politica britanic\u0103 \u00een Grecia. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nLa sf\u00e2r\u015fitul lui februarie 1946, \u00eens\u0103rcinatul cu afaceri la Moscova, George Kennan, este rugat de departamentul Trezoreriei americane s\u0103 explice ra\u0163iunile pentru care URSS refuz\u0103 s\u0103 adere la Banca Mondial\u0103 \u015fi la Fondul Monetar Interna\u0163ional. \u00centr-o celebr\u0103 scrisoare, Kennan analizeaz\u0103 pa\u015fii imperialismului comunist, sovietic, \u00een Europa \u015fi \u00een lume. Considera\u0163iile f\u0103cute de Kennan asupra tendin\u0163elor sovietice au avut un profund impact la Washington, inclusiv asupra lui H. Truman. Exact \u00een aceea\u015fi perioad\u0103, fostul premier britanic W. Churchill era \u00eentr-o vizit\u0103 privat\u0103 \u00een SUA. La 5 martie el era \u00een compania pre\u015fedintelui la Fulton, \u00een Missouri, cu ocazia acord\u0103rii de c\u0103tre universitatea de aici a titlului de Doctor Honoris Causa. Cu aceast\u0103 ocazie, Churchill a sus\u0163inut, \u00een Aula universit\u0103\u0163ii, un lung discurs asupra politicii mondiale. \u00centre altele, a spus: “De la Stettin din Marea Baltic\u0103, p\u00e2n\u0103 la Triest \u00een Marea Adriatic\u0103, o cortin\u0103 de fier<\/i> s-a ab\u0103tut asupra continentului. \u00cen spatele ei se g\u0103sesc capitalele vechilor state din Europa Central\u0103 \u015fi de Est: Var\u015fovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Belgrad, Bucure\u015fti \u015fi Sofia. Toate aceste frumoase capitale \u015fi popula\u0163ia acestor \u0163\u0103ri sunt situate acum \u00een zona de influen\u0163\u0103 sovietic\u0103…” <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen vara lui 1946, Truman l-a \u00eens\u0103rcinat pe consilierul s\u0103u personal, Clifford Clark, s\u0103-i redacteze un raport secret asupra rela\u0163iilor sovieto-americane. Raportul propunea ca SUA s\u0103 angajeze o politic\u0103 activ\u0103 de sus\u0163inere a \u0163\u0103rilor democratice aflate \u00een pericol de a intra \u00een sfera sovietic\u0103. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nPe fondul conferin\u0163elor \u015fi tratatelor de pace (1946-1947), al r\u0103zboiului civil din Grecia, \u00een 1948 americanii au lansat Planul Marshall. La 28 iunie 1948, la Paris, \u00eentr-o declara\u0163ie public\u0103, Molotov exprima opozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de oferta american\u0103. (Vezi pe larg subpunctul dedicat Planului Marshall.)<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Va urma Conferin\u0163a asupra Germaniei a mini\u015ftrilor afacerilor str\u0103ine, la Londra, 25 noiembrie – 16 decembrie 1948, terminat\u0103 printr-un e\u015fec, din perspectiva colabor\u0103rii fo\u015ftilor Alia\u0163i. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nDup\u0103 e\u015fecul conferin\u0163ei, Bevin i-a spus lui Bidault c\u0103 Europa este divizat\u0103 din Grecia la Marea Baltica \u015fi de la Oder la Triest \u015fi c\u0103 este dificil, dac\u0103 nu imposibil, de a penetra aceast\u0103 linie. Discursul lui Bevin a g\u0103sit un larg ecou \u00een capitalele occidentale. La Bruxelles, Paul-Henri Spaak a r\u0103spuns imediat printr-un comunicat de ata\u015fament fa\u0163\u0103 de Occident, \u00een care \u00ee\u015fi exprima \u015fi inten\u0163ia de a contacta \u00een acest sens colegii din \u0162\u0103rile de Jos \u015fi Luxemburg… <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nNegocierile pentru un sistem multilateral de ap\u0103rare s-au desf\u0103\u015furat la Bruxelles. La 17 martie 1948 se semna tratatul \u00eentre Marea Britanie, Irlanda de Nord, Belgia, Fran\u0163a, Luxemburg \u015fi Olanda. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen ziua semn\u0103rii Tratatului de la Bruxelles, Truman anun\u0163a Senatului voin\u0163a sa de a asocia SUA ap\u0103r\u0103rii Europei. \u00cen s\u0103pt\u0103m\u00e2na urm\u0103toare, la 22 martie, au \u00eenceput tratative ultrasecrete americano-britanico-canadiene. (Fran\u0163a nu a fost invitat\u0103, de teama ca nu cumva Partidul Comunist, infiltrat \u00een armat\u0103 \u015fi administra\u0163ie, s\u0103 le deconspire. Precau\u0163iunea a fost inutil\u0103, c\u0103ci Donald MacLean, primul secretar al ambasadei britanice la Washington, era spion sovietic!) <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nRiposta sovietic\u0103 la Tratatul de la Bruxelles \u015fi la \u00eenceperea Conferin\u0163ei asupra Germaniei la Londra (20 aprilie), conferin\u0163\u0103 prin care s-a format RFG, a fost Blocada Berlinului (31 martie). <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nPodul aerian organizat de occidentali va dura 323 de zile \u015fi va accelera organizarea ap\u0103r\u0103rii occidentale. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nLa 30 aprilie 1948, mini\u015ftrii ap\u0103r\u0103rii \u015fi \u015fefii statelor-majore ai celor 5 \u0163\u0103ri semnatare ale Tratatului de la Bruxelles s-au reunit la Londra, pentru a studia nevoile de material militar, pentru a cerceta \u00een ce m\u0103sur\u0103 ele pot fi satisf\u0103cute prin produc\u0163ie proprie \u015fi pentru a determina m\u0103rimea ajutorului suplimentar care trebuie cerut SUA. \u00cencep\u00e2nd cu iulie 1948, exper\u0163i americani \u015fi canadieni vor asista la aceste reuniuni \u00een calitate de observatori. \u00cen septembrie 1948, \u00een cadrul Tratatului de la Bruxelles a fost creat un organism militar: Organiza\u0163ia de Ap\u0103rare a Uniunii Occidentale (UEO).<\/i> <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nFeldmare\u015falul Montgomery a fost numit pre\u015fedinte permanent al Comitetului Comandan\u0163ilor-\u015fefi, care avea cartierul general la Fontainebleau (Fran\u0163a). Au fost desemna\u0163i comandan\u0163i-\u015fefi: generalul Lattre de Tassigny (Fran\u0163a), pentru for\u0163ele terestre, mare\u015falul-\u015fef al aerului, Sir James Robb (Regatul Unit) pentru for\u0163ele aeriene \u015fi viceamiralul Janjard (Fran\u0163a) pentru for\u0163ele navale. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nCrearea unei organiza\u0163ii de ap\u0103rare \u00een \u0163\u0103rile libere ale Europei nu putea l\u0103sa indiferent\u0103 America. La 11 aprilie 1948, secretarul de stat, generalul George C. Marshall \u015fi subsecretarul Robert M. Lovett au deschis convorbiri preliminare cu senatorii Arthur H. Vandenberg \u015fi Tom Connally pe probleme de securitate \u00een regiunea Atlanticului de Nord. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nLa 18 aprilie 1948, ideea unui sistem unic de ap\u0103rare mutual, \u00eenglob\u00e2nd \u015fi dep\u0103\u015findu-l pe cel al Tratatului de la Bruxelles, a fost public avansat\u0103 de Saint-Laurent \u00een Camera Comunelor a Canadei. 0 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 mai t\u00e2rziu, Ernest Bevin comenta foarte favorabil aceast\u0103 sugestie. Pentru a permite constitu\u0163ionalitatea intr\u0103rii SUA \u00een Alian\u0163\u0103, senatorul Vandenberg va prefa\u0163a, consult\u00e2nd Departamentul de Stat, o rezolu\u0163ie care recomanda “asocierea SUA pe cale constitu\u0163ional\u0103 la m\u0103surile regionale sau colective, fondat\u0103 pe ajutor individual \u015fi mutual, efectiv continuu”, contribu\u0163ia lor la men\u0163inerea p\u0103cii, afirm\u00e2nd determinarea lor de a exersa dreptul de legitim\u0103 ap\u0103rare individual\u0103 sau colectiv\u0103 (Art. 51 din Carta ONU) \u00een caz de atac armat care s\u0103 le afecteze securitatea na\u0163ional\u0103. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAceast\u0103 rezolu\u0163ie dat\u0103 din fericita ini\u0163iativ\u0103 a celor doi senatori aminti\u0163i a fost adoptat\u0103 la 11 iunie 1948 de Senatul SUA. Discu\u0163iile preliminare \u00eentre Washington \u015fi ambasadorii Canadei \u015fi puterilor Uniunii Occidentale s-au desf\u0103\u015furat \u00een perioada 6 iulie – 9 septembrie 1948. Ele s-au concretizat \u00eentr-un raport prezentat guvernelor \u015fi Consiliului Consultativ al Tratatului de la Bruxelles. La 15 martie 1949, \u0163\u0103rile semnatare ale Tratatului de la Bruxelles, Canada \u015fi SUA au invitat oficial s\u0103 li se al\u0103ture Danemarca, Islanda, Italia, Norvegia \u015fi Portugalia. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nLa 18 martie 1949, textul tratatului a fost f\u0103cut public. La 4 aprilie 1949, \u00een ciuda presiunilor exercitate de URSS asupra statelor participante, Tratatul Atlanticului de Nord a fost semnat, la Washington, de mini\u015ftrii de externe ai Belgiei, Canadei, Danemarcei, Statelor Unite, Fran\u0163ei, Islandei, Italiei, Luxemburgului, Norvegiei, Olandei, Portugaliei \u015fi Regatului Unit. Parlamentele l-au ratificat \u00een urm\u0103toarele 5 luni. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nGrecia \u015fi Turcia au fost invitate \u00een septembrie 1951 s\u0103 se al\u0103ture Alian\u0163ei, ader\u00e2nd oficial la 18 februarie 1952. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nRFG a fost invitat\u0103 s\u0103 \u00eentre \u00een Tratat dup\u0103 semnarea acordurilor de la Paris, \u00een octombrie 1954, \u015fi a devenit oficial membr\u0103 a Organiza\u0163iei Tratatului Atlanticului de Nord la 9 mai 1955. Din acest moment \u00eencepea s\u0103 se scrie istoria celebrei institu\u0163ii Euro-atlantice. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nSUA au interpretat \u015fi reac\u0163ionat la toate posibilele consecin\u0163e care puteau porni de la tendin\u0163a sovieticilor de control asupra Turciei \u015fi str\u00e2mtorilor Dardanele (\u00een august 1946). <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nPre\u015fedintele Truman a respins proiectele lui Henry Wallace, secretarul american al comer\u0163ului, de \u00eencepere a negocierilor cu URSS \u00een vederea colabor\u0103rii economice; la r\u00e2ndul s\u0103u, URSS refuza, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eel examineze, un acord avantajos cu FMI, care i-ar fi permis s\u0103 beneficieze de importante ajutoare. Dac\u0103 este s\u0103 \u00eel credem pe Bedell Smith, ambasadorul american la Moscova, Stalin nu a acordat o prea mare importan\u0163\u0103 dezacordurilor sovieto-americane de p\u00e2n\u0103 la Conferin\u0163a de la Moscova din aprilie 1947. Divergen\u0163ele erau legate de Germania. Americanii nu aveau \u00eencredere \u00een practicile zise democratice ale sovieticilor \u015fi vedeau deja o Germanie reunificat\u0103 dominat\u0103 de ace\u015ftia, motiv pentru care au contribuit la divizarea ei (un embrion de putere politic\u0103 se crea la Frankfurt \u00een mai 1947) <\/span><\/b><\/a>. Se pare, \u00eens\u0103, c\u0103 sovieticii nu doreau s\u0103 profite de sl\u0103biciunile europenilor, pentru a se angaja mai mult \u00een Germania – dac\u0103 este s\u0103 d\u0103m credit dezbaterilor din Academia Sovietic\u0103 de \u015etiin\u0163e, condus\u0103 de Eugen Varga. (Dezbateri relatate de istoricul W. Loth.) <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nDoctrina Truman a fost anun\u0163at\u0103 la 12 martie 1947. \u00centrebarea care se men\u0163ine actual\u0103 \u015fi ast\u0103zi este dac\u0103 discursul anticomunist avea un suport real sau pre\u015fedintele Truman dorea s\u0103 ob\u0163in\u0103 creditele Congresului \u00een profitul democra\u0163iilor occidentale. Ne putem apoi \u00eentreba dac\u0103 discursul lui Marshall, din 5 iunie 1947, se adresa \u00eentr-adev\u0103r \u00eentregii Europe, inclusiv statelor aflate sub control sovietic. Molotov <\/span><\/b><\/a>exprimase public, \u00een repetate r\u00e2nduri, faptul c\u0103 era interesat de ajutorul bilateral, nu \u015fi de construc\u0163ia european\u0103 comun\u0103.<\/i> Ruptura s-a produs la 2 iulie 1947. Moscova a interzis \u0163\u0103rilor din R\u0103s\u0103rit s\u0103 adere la Planul de Reconstruc\u0163ie European\u0103.<\/i> \u00cemp\u0103r\u0163irea Europei, realizat\u0103, \u00een fapt, \u00een iulie 1947, fusese luat\u0103 cu mult \u00eenainte \u00een calcul de americani \u015fi de sovietici. George Kennan, \u00een Foreign Affairs<\/i> (iulie 1947), preciza c\u0103 doctrina Truman este un moment important al r\u0103zboiului rece. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nPutem vorbi deja \u00een acel moment de r\u0103zboi rece? R\u0103spunsurile oferite de istoriografie sunt contradictorii. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Europa Occidental\u0103 se gr\u0103bea s\u0103 c\u00e2\u015ftige timp pentru reconstruirea modelului democratic, s\u0103-l poat\u0103 opune modelului sovietic. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAmericanii \u015fi sovieticii au reac\u0163ionat la ruptur\u0103 \u015fi au c\u0103utat, fiecare, sprijin \u00eentr-o parte sau alta a Europei – primii prin mijloace economice, ceilal\u0163i prin for\u0163a cu care impresionau. \u00cen acela\u015fi timp, dialectica fricii “a \u00eent\u0103rit cele doua c\u00e2mpuri”. “Ma\u015fina invaziei” f\u0103cea ca la \u00eentrebarea, fie sovietic\u0103, fie american\u0103: “Ce vrea cel\u0103lalt?” – s\u0103 nu existe dec\u00e2t r\u0103spunsul: “M\u0103 vrea dobor\u00e2t”. Americanii au supraestimat puterea sovieticilor, \u015fi invers. SUA au crezut \u00een comunizarea succesiv\u0103 a \u0163\u0103rilor europene, dac\u0103 nu se iau m\u0103suri imediate. Riposta sovietic\u0103 a fost Kominformul (Biroul Informativ al Partidelor Comuniste \u015fi Muncitore\u015fti, instalat la Belgrad). Jdanov \u00eent\u0103rea ideea unei lumi bipolare, inclusiv a celor dou\u0103 Europe. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nGuvernul de la Washington a reu\u015fit rapid, cu ajutorul mass-media, s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 opinia public\u0103 american\u0103 \u015fi cea din \u0163\u0103rile Europei Occidentale pentru ideea c\u0103 URSS era responsabil\u0103 de dificult\u0103\u0163ile economice ale Europei. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Ca \u015fi CAER -ul, care a r\u0103spuns – pe m\u0103sura posibilit\u0103\u0163ilor sistemului – provoc\u0103rii institu\u0163ionaliz\u0103rii occidentale (OECE – OCDE), Pactul de la Var\u015fovia,<\/i> creat la 14 mai 1955, este r\u0103spunsul la Alian\u0163a Nord Atlantic\u0103, \u00een particular \u00een ceea ce prive\u015fte latura angajamentelor statelor aliate. Dac\u0103 NATO este dominat\u0103 \u015fi condus\u0103 de SUA, rolul, pozi\u0163ia URSS a fost considerabil\u0103 \u00een dispozitivul Pactului de la Var\u015fovia. Poten\u0163ialul militar esen\u0163ial \u00een Est era sovietic; era exclus ca vreun satelit s\u0103 se doteze cu arme atomice – \u00een timp ce Anglia, Fran\u0163a le de\u0163ineau. Contingentele sovietice au fost instalate \u00een cvasitotalitatea democra\u0163iilor populare. “Comandamentul Unificat al For\u0163elor” – echivalentul Comandamentului Integrat al NATO – nu avea unitate opera\u0163ional\u0103. \u00cen plus, Pactul de la Var\u015fovia n-a fost numai un instrument de ap\u0103rare. El avea, ca misiune intern\u0103 a blocului sovietic, “ap\u0103rarea cuceririlor socialismului”, cu alte cuvinte s\u0103 pun\u0103 \u00een ac\u0163iune doctrina Brejnev a dublei responsabilit\u0103\u0163i sau formula iugoslav\u0103 de “suveranitate limitat\u0103”. Aceast\u0103 doctrin\u0103 se \u00eenscrie \u00een ideea comunit\u0103\u0163ii socialiste. Fiecare stat din blocul sovietic avea o dubl\u0103 responsabilitate – fa\u0163\u0103 de poporul s\u0103u \u015fi fa\u0163\u0103 de mi\u015fcarea comunist\u0103 interna\u0163ional\u0103 – de protejare a socialismului. \u00cen cazul \u00een care acesta era amenin\u0163at de tulbur\u0103ri interne, statele fr\u0103\u0163e\u015fti primeau dreptul s\u0103 \u00eentreprind\u0103 ac\u0163iunile necesare pentru a combate aceste pericole. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Doctrina Brejnev a fost formulat\u0103 \u00een perioada interven\u0163iei trupelor Pactului de la Var\u015fovia (cu excep\u0163ia p\u0103r\u0163ii rom\u00e2ne) \u00een Cehoslovacia, care a pus cap\u0103t “Prim\u0103verii de la Praga”, experien\u0163ei “socialismului cu fa\u0163\u0103 uman\u0103”. Deja, \u00een toamna lui 1956, reprimarea revolu\u0163iei din Ungaria cu ajutorul tancurilor sovietice primea aceea\u015fi justificare – distrugerea “subversiunii capitaliste”. Cu alte cuvinte, Pactul de la Var\u015fovia a fost bra\u0163ul \u00eenarmat al interna\u0163ionalismului proletar. La 1 iulie 1991 el se va autodizolva. \u00cen noul context, prezen\u0163a militar\u0103 sovietic\u0103 \u00een Europa Oriental\u0103 nu mai putea fi men\u0163inut\u0103. \u00cen vara lui 1991, institu\u0163iile socialiste europene au disp\u0103rut de pe scena istoriei.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Spre deosebire de construc\u0163ia european\u0103 occidental\u0103, \u00een R\u0103s\u0103rit s-a permanentizat domina\u0163ia marelui frate sovietic. Nu a existat aici nici parteneriat, nici voin\u0163\u0103 federativ\u0103. Aceast\u0103 “alt\u0103 Europ\u0103”, n\u0103scut\u0103 din voin\u0163a lui Stalin, nu a fost expresia con\u015ftiin\u0163ei europene. Pentru prima dat\u0103 \u00een istorie, Europa<\/i> s-a reg\u0103sit \u00een mod inevitabil \u00een partea sa occidental\u0103, unde doar institu\u0163iile moderne bazate pe democra\u0163ia liberal\u0103 \u015fi-au c\u00e2\u015ftigat dreptul de-a amenaja, la acest sf\u00e2r\u015fit de secol, rela\u0163iile intereuropene. <\/span><\/div>\n
<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen timpul Conferin\u0163ei de la Teheran (28 noiembrie – 1 decembrie 1943) – prima \u00eent\u00e2lnire \u00eentre Stalin, Churchill \u015fi Roosevelt – conduc\u0103torul sovietic \u015fi-a reafirmat puternic revendic\u0103rile teritoriale asupra Poloniei. Foreign Office a admis necesitatea concesiilor (la est de linia Curzon), care corespundeau avantajelor ob\u0163inute prin Pactul Ribbentrop-Molotov. Roosevelt, la r\u00e2ndu-i, a aprobat tacit acest […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"yoast_head":"\nEuropa \u00eentre cele dou\u0103 superputeri. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/europa-intre-cele-doua-superputeri\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Europa \u00eentre cele dou\u0103 superputeri. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"\u00cen timpul Conferin\u0163ei de la Teheran (28 noiembrie – 1 decembrie 1943) – prima \u00eent\u00e2lnire \u00eentre Stalin, Churchill \u015fi Roosevelt – conduc\u0103torul sovietic \u015fi-a reafirmat puternic revendic\u0103rile teritoriale asupra Poloniei. Foreign Office a admis necesitatea concesiilor (la est de linia Curzon), care corespundeau avantajelor ob\u0163inute prin Pactul Ribbentrop-Molotov. Roosevelt, la r\u00e2ndu-i, a aprobat tacit acest […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/europa-intre-cele-doua-superputeri\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2011-02-23T12:26:00+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2020-09-25T09:49:51+00:00\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"eurointern\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"eurointern\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"22 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/europa-intre-cele-doua-superputeri\/\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/europa-intre-cele-doua-superputeri\/\",\"name\":\"Europa \u00eentre cele dou\u0103 superputeri. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\"},\"datePublished\":\"2011-02-23T12:26:00+00:00\",\"dateModified\":\"2020-09-25T09:49:51+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/europa-intre-cele-doua-superputeri\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/europa-intre-cele-doua-superputeri\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/europa-intre-cele-doua-superputeri\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Europa \u00eentre cele dou\u0103 superputeri.\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\",\"name\":\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"description\":\"Internships\/ Scholarships\/ Grants\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":\"required name=search_term_string\"}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\",\"name\":\"eurointern\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"eurointern\"},\"sameAs\":[\"http:\/\/rubyskynews.com\"],\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Europa \u00eentre cele dou\u0103 superputeri. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/europa-intre-cele-doua-superputeri\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Europa \u00eentre cele dou\u0103 superputeri. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","og_description":"\u00cen timpul Conferin\u0163ei de la Teheran (28 noiembrie – 1 decembrie 1943) – prima \u00eent\u00e2lnire \u00eentre Stalin, Churchill \u015fi Roosevelt – conduc\u0103torul sovietic \u015fi-a reafirmat puternic revendic\u0103rile teritoriale asupra Poloniei. Foreign Office a admis necesitatea concesiilor (la est de linia Curzon), care corespundeau avantajelor ob\u0163inute prin Pactul Ribbentrop-Molotov. Roosevelt, la r\u00e2ndu-i, a aprobat tacit acest […]","og_url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/europa-intre-cele-doua-superputeri\/","og_site_name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","article_published_time":"2011-02-23T12:26:00+00:00","article_modified_time":"2020-09-25T09:49:51+00:00","author":"eurointern","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"eurointern","Est. reading time":"22 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/europa-intre-cele-doua-superputeri\/","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/europa-intre-cele-doua-superputeri\/","name":"Europa \u00eentre cele dou\u0103 superputeri. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","isPartOf":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website"},"datePublished":"2011-02-23T12:26:00+00:00","dateModified":"2020-09-25T09:49:51+00:00","author":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/europa-intre-cele-doua-superputeri\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/europa-intre-cele-doua-superputeri\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/europa-intre-cele-doua-superputeri\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/rubyskynews.com\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Europa \u00eentre cele dou\u0103 superputeri."}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/","name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","description":"Internships\/ Scholarships\/ Grants","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}"},"query-input":"required name=search_term_string"}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d","name":"eurointern","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","caption":"eurointern"},"sameAs":["http:\/\/rubyskynews.com"],"url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28199"}],"collection":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28199"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28199\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28199"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28199"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28199"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}