{"id":28183,"date":"2011-02-23T12:36:00","date_gmt":"2011-02-23T12:36:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2020-09-25T09:49:45","modified_gmt":"2020-09-25T09:49:45","slug":"globalizarea-si-noua-ordine-mondiala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/globalizarea-si-noua-ordine-mondiala\/","title":{"rendered":"Globalizarea \u015fi Noua Ordine Mondial\u0103."},"content":{"rendered":"
<\/div>
\nIstoria universal\u0103 a secolului al XX \u2013lea se \u00eencheie cu profunde prefaceri de ordin politic, na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional, \u201ccontabiliz\u00e2nd\u201d transform\u0103ri cantitative \u015fi calitative al c\u0103ror bilan\u0163 r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 dificil de \u00eentocmit cu exactitate. Se pronosticheaz\u0103 c\u0103 la \u00eenceputul secolului al- XXI- lea, c\u00e2nd geopolitic \u015fi cronopolitic se vor putea confirma \u015fi accepta schimb\u0103ri de substan\u0163\u0103 \u00een fizionomia spa\u0163iilor politice, iar acumul\u0103rile succesive. \u00cen timp vor fi fost mai concret percepute, analizele obiective vor consemna concludente situa\u0163ii politice de fapt \u015fi de drept, integrate unei noi ordini interna\u0163ionale. <\/span>Analiza obiectiv\u0103 a evenimentelor produse sau tendin\u0163elor incontestabile duc la constatarea unui proces de derulare sau st\u0103ri noi a lumii descrise a fi mondializate sau globalizate, ceea ce aduce, chiar dac\u0103 destul de vag, cu interna\u0163ionalismul secolului al XIX-lea \u015fi \u00eenceputul celui de al XX-lea. Considerat\u0103 ca o situa\u0163ie de fapt \u00eenainte de a-\u015fi fi dezv\u0103luit pe deplin un sens, globalizarea este descris\u0103 ca o necesitate sau obliga\u0163ie mai mult sau mai pu\u0163in r\u0103spl\u0103tit\u0103<\/a> (cucerirea de pie\u0163e), ca un proces mai mult sau mai pu\u0163in oportun (accesul la bunuri culturale importante e.t.c), \u00een fa\u0163a c\u0103ruia statele, ca \u015fi cet\u0103\u0163eni se trezesc dezorienta\u0163i, fiind dificil a stabili dac\u0103 \u015fi pentru cine mondializarea reprezint\u0103 un avantaj sau un dezavantaj.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen termeni formali se poate spune c\u0103 globalizarea \u201cdeposedeaz\u0103 \u00een bun\u0103 parte statul na\u0163ional de puterea de obiectivizare fa\u0163\u0103 de realitatea social\u0103 mondial\u0103\u201d a noului model mondial de dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul R\u0103zboiului Rece. Cu alte cuvinte, pe ordinea de zi a istoriei au intrat, mai imperios ca oric\u00e2nd, problemele unei gestiuni globale a prezentului \u015fi a viitorului lumii, de\u015fi con\u015ftiin\u0163a acestei tendin\u0163e este difuz\u0103 individual \u015fi colectiv. Apelurile la con\u015ftientizarea mondializ\u0103rii problemelor cad din ce \u00een ce mai mult \u00een van dac\u0103, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd sunt lansate, nu propun \u015fi mijloace institu\u0163ionale sau sociale capabile a le concretiza. Vor trebui astfel g\u0103site unit\u0103\u0163i de sens \u015fi de capacitate care s\u0103 asigure leg\u0103turile dintre universal \u015fi particular, \u00eentre nevoia de schimbare accelerat\u0103 \u015fi nevoia de securitate.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nDin aceast\u0103 perspectiv\u0103 arena politic\u0103 mondial\u0103 se confrunt\u0103 cu cel pu\u0163in trei obstacole fundamentale \u00een calea satisfacerii armonioase a intereselor individuale \u015fi colective, na\u0163ionale \u015fi mondiale: <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n1. Hegemonia economic\u0103, social\u0103 \u015fi cultural\u0103 a logicii pie\u0163ei; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n2. Situarea \u201c\u00een fa\u0163\u0103\u201d a \u201curgen\u0163ei\u201d drept categorie central\u0103 a politicii; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n3. Delegitimarea f\u0103r\u0103 precedent a termenilor \u015fi solu\u0163iilor susceptibile s\u0103 constituie puncte de plecare spre ac\u0163iuni colective. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nA\u015fa cum remarc\u0103 autorii de specialitatea analizei schimb\u0103rilor lumii \u00een secolul XX : toate epocile pot revendica epitetul de perioade ale schimb\u0103rii \u015fi prefacerilor\u2026 dar un secol care \u00eencepe cu 50 de state independente \u015fi se termin\u0103 cu 200, trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem, de\u0163ine recordul pe planul schimb\u0103rii\u2026 Noii actori pe harta mondial\u0103 au ap\u0103rut \u00een a doua jum\u0103tate a veacului, cunosc\u00e2nd maxima vitez\u0103 a transform\u0103rilor \u00een ultimii ani. Sf\u00e2r\u015fitul a dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, unul cald \u015fi altul rece a dat un impuls neb\u0103nuit destr\u0103m\u0103rii imperiilor \u015fi apari\u0163iei unor noi entit\u0103\u0163i .La O.N.U. voteaz\u0103 Marea Britanie, dar \u015fi Burkina Faso, Brunei Darussalam sau Vanuatu. P\u00e2n\u0103 \u015fi numele unor \u0163\u0103ri cunoscute se schimb\u0103\u2026 Al\u0103turi de actori consacra\u0163i ai vie\u0163ii interna\u0163ionale, au ap\u0103rut al\u0163ii noi, \u00een diverse zone \u015fi subzone, precum \u015fi un num\u0103r impresionant de organisme guvernamentale, ce se las\u0103 greu de identificat \u00een lista nesf\u00e2r\u015fit\u0103 de acronime. Iar lumea acestui sf\u00e2r\u015fit de secol \u015fi de mileniu este dramatic marcat\u0103 de dou\u0103 curente simultane : al fragment\u0103rii \u015fi al integr\u0103rii. \u00cen acest ce primul se bazeaz\u0103 pe c\u0103utarea unei identit\u0103\u0163i culturale, ce subliniaz\u0103 diferen\u0163ele de limb\u0103, credin\u0163e \u015fi tradi\u0163ii, al doilea este determinat de interese economice \u015fi politice. 2 \u00cen acela\u015fi timp, este de re\u0163inut c\u0103, pornind de la adev\u0103rul c\u0103 omenirea trebuie s\u0103 \u00eenfrunte mereu problematica epocii sale \u00eenfrunt\u0103, implicit sau explicit, procesele noi ale schimb\u0103rii, se afl\u0103 \u00een fa\u0163a unei problematici noi, ale c\u0103rei r\u0103d\u0103cini cauzale venind din trecut, explic\u0103 prezentul \u015fi condi\u0163ioneaz\u0103 viitorul. Este situa\u0163ia problemelor globale ale omenirii, generatoare de macropolitici, de op\u0163iuni mondialiste \u015fi strategii globale care, \u00een func\u0163ie de diverse orient\u0103ri ideologico- politice, promoveaz\u0103 diferite solu\u0163ii, fie strict organiza\u0163ionale (merg\u00e2nd chiar p\u00e2n\u0103 la ideea nerealist\u0103 a unui guvern mondial) fie sub aspectul reg\u00e2ndirii ordinii mondiale, a rela\u0163iilor independen\u0163\u0103 \u2013 interdependen\u0163\u0103 , cu accent pe una sau alta dintre aceste componente ori considerate \u00een echilibru; dup\u0103 cum exist\u0103 \u015fi puncte de vedere care apreciaz\u0103 ca fiind anacronice principii cum sunt independen\u0163a na\u0163ional\u0103 \u015fi suveranitatea.3 <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nTeoria rela\u0163iilor interna\u0163ionale \u015f-a ocupat foarte pu\u0163in \u015fi nesistematizat de problematica aspectelor globale, de inciden\u0163a lor asupra politicilor na\u0163ionale \u015fi mondiale de ceea ce unii numesc macropolitic\u0103, \u00een cadrul politicilor cu impact global, planetar. Este \u00eens\u0103 de semnalat c\u0103, ap\u0103rute pe ordinea de zi a reflec\u0163iilor politice \u015fi \u015ftiin\u0163ifice din ultimele 4-5 decenii, problemele globale \u00eencarc\u0103 agenda prezent\u0103 \u015fi viitoare a politicii \u015fi analizelor politice. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cens\u0103, orice \u00eencercare de a analiza problemele globale ale omenirii, aceea care solicit\u0103 contribu\u0163ia \u015fi ansamblul , a statelor \u015fi comunit\u0103\u0163ii mondiale, arat\u0103 c\u0103 aceste probleme sunt de natur\u0103: economic\u0103 (adic\u0103 resursele \u015fi prelucrarea lor tehnologic\u0103) ; antropologic\u0103 (demografie, nivel de instruire, speran\u0163a de via\u0163\u0103); ecologic\u0103 (starea mediului) \u015fi social- politic\u0103 (sistem democratic, drepturi \u015fi libert\u0103\u0163i, ini\u0163iativ\u0103 social\u0103).<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen cazul primelor trei categorii ar fi greu de concretizat chiar \u015fi un simplu inventar de probleme, date fiind evolu\u0163ia dinamic\u0103 a realit\u0103\u0163ilor, intercondi\u0163ionarea proceselor \u015fi consecin\u0163ele previzibile dar mai ales imprevizibile ale unei solu\u0163ii sau alteia. \u00cen acela\u015fi timp, este de semnalat c\u0103 \u00eentre problemele globale ale omenirii se situiaz\u0103 \u015fi nivelul \u00eenarm\u0103rilor, inclusiv \u00een ce prive\u015fte pericolul nuclear (arme de distrugere \u00een mas\u0103 ) , precum \u015fi aspecte importante privind securitatea statelor , asigurarea unei noi ordini economice interna\u0163ionale. Asemenea probleme au constituit teme centrale ale unor dezbateri \u015fi tratative interna\u0163ionale , \u00eencheiate cu un mare num\u0103r de acorduri, conven\u0163ii \u015fi \u00een\u0163elegeri, devenite mai mult surse de referin\u0163\u0103 bibliografic\u0103 dec\u00e2t programe de ac\u0163iune real\u0103.4<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen acest sens, unul din rapoartele Clubului de la Roma arat\u0103 c\u0103 , dincolo de resursele materiale ale mediului, problemele globale ale omenirii sunt str\u00e2ns legate \u015fi de factorii subiectivi cum sunt : guvernarea \u015fi capacitatea de a guverna , sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt , valorile \u015fi religiile \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite, mass-media5 \u015f.a.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nPe de alt\u0103 parte , pornind de la analiza, din perspectiva global\u0103 a lumii, a statelor, o tez\u0103 mai recent\u0103 a filosofiei politice \u00eenclinate spre realism sus\u0163ine c\u0103 \u201cnevoia de du\u015fmani\u201d pare s\u0103 fie un factor istoric comun, din moment ce multe state \u015f-au zb\u0103tut s\u0103-\u015fi dep\u0103\u015feasc\u0103 e\u015fecurile \u015fi contradic\u0163iile interne prin c\u0103utarea de adversari externi. Aceast\u0103 metod\u0103 une\u015fte na\u0163iunea divizat\u0103, pun\u00e2ndu-i \u00een fa\u0163\u0103 inamicul extern, fie c\u0103 e real, fie c\u0103 e inventat. Cu toate acestea , noii adversari ai omenirii pot fi de alt\u0103 natur\u0103, afl\u00e2ndu-se \u00een cu totul alt\u0103 parte. Ei amenin\u0163\u0103 deja specia uman\u0103 prin : poluare, penurie de ap\u0103, foamete, malnutri\u0163ie, analfabetism, \u015fomaj \u015f.a.. \u00cens\u0103 con\u015ftiin\u0163a existen\u0163ei acestor du\u015fmani nu este deocamdat\u0103 suficient\u0103 pentru a na\u015fte coeziunea mondial\u0103 \u015fi solidaritatea necesar\u0103 luptei.6 <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nDe aceea , pe m\u0103sur\u0103 ce lumea s-a apropiat de \u00eencheierea secolului XX \u015fi \u00eenceputul secolului XXI , s-au \u00eenmul\u0163it \u015fi preocup\u0103rile oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103 , ale anali\u015ftilor vie\u0163ii social-economice \u00een leg\u0103tur\u0103 cu viitorul. O bun\u0103 parte a acestor preocup\u0103ri , lu\u00e2nd \u00een considerare lumea \u00een ansamblu, sunt totu\u015fi focalizate asupra rolului marilor puteri. \u00cenc\u0103 din 1993, istoricul american de origine englez\u0103 Paul Kennedy publica, la New York, Preparing for The Twenty-First Century, abord\u00e2nd, \u00eentr-un capitol special, ceea ce nume\u015fte \u201cdilema american\u0103\u201d , reamintind p\u0103tima\u015fele dezbateri pe teme cum au fost sf\u00e2r\u015fitul secolului american; \u00een spatele hegemoniei americane sau S.U.A. \u2013 o putere comun\u0103. Dup\u0103 opinia sa, \u00een fa\u0163a unei analize concrete, obiective, SUA, dorind a se p\u0103stra ca lider mondial, nu poate s\u0103 apar\u0103 ca \u201cpierz\u0103tor\u201d \u00een contextul schimb\u0103rilor globale.7 <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nStimulat\u0103 demodernizare, politica global\u0103 a fost \u2013 conform americanului Samuel Huntington \u2013 reconfigurat\u0103 de-a lungul liniilor culturale. Astfel, popoarele \u015fi \u0163\u0103rile av\u00e2nd culturi similare se apropie, iar alinierile definite de ideologie \u015fi rela\u0163ii \u00eentre superputeri sunt \u00eenlocuite de alinierile definite de civiliza\u0163ie. Frontierele politice sunt ref\u0103cute astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 coincid\u0103 cu cele culturale (etnice, religioase \u015fi civiliza\u0163ionale). Comunit\u0103\u0163ile culturale \u00eenlocuiesc blocurile din timpul R\u0103zboiului Rece \u015fi liniile de falie \u00eentre civiliza\u0163ii devin liniile directoare ale politicii globale conflictuale.8<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nPr\u0103bu\u015firea U.R.S.S. \u015fi dezintegrarea acesteia la sf\u00e2r\u015fitul anului 1991 a adus SUA \u00eentr-o situa\u0163ie unic\u0103, devenind simultan prima \u015fi unica putere cu adev\u0103rat mondial\u0103. Conform lui Zbigniew Brzezinski, de\u015fi hegemonia \u015f-a n\u0103scut odat\u0103 cu omenirea, actuala suprema\u0163ie a SUA este distinct\u0103 prin rapiditatea apari\u0163iei , anvergura mondial\u0103 \u015fi modul de exercitare. \u00cen decursul unui singur secol, SUA \u015f-a transformat \u2013 \u015fi a fost transformat\u0103 de c\u0103tre dinamica interna\u0163ional\u0103 \u2013 dintr-o \u0163ar\u0103 relativ izolat\u0103 din emisfera vestic\u0103 \u00eentr-o putere de o bog\u0103\u0163ie \u015fi for\u0163\u0103 de domina\u0163ie f\u0103r\u0103 precedent \u00een istoria omenirii.9 <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nDup\u0103 \u00eencheierea R\u0103zboiului Rece, postura SUA nu a produs publicului american prea mult\u0103 bucurie, ci mai degrab\u0103 a scos la iveal\u0103 o \u00eenclinare spre definirea mai limitat\u0103 a responsabilit\u0103\u0163ilor sale \u00een str\u0103in\u0103tate . Sondajele de opinie efectuate \u00een 1995 \u015fi 1996 au ar\u0103tat c\u0103 publicul are o preferin\u0163\u0103 general\u0103 pentru \u201c\u00eemp\u0103r\u0163irea\u201d responsabilit\u0103\u0163ii mondiale cu al\u0163ii, mai degrab\u0103 dec\u00e2t pentru exercitarea ei monopolist\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nDin cauza acestor factori interni, sistemul mondial american pune accent pe tehnica cooper\u0103rii (ca \u00een cazul rivalilor \u00eenvin\u015fi \u2013 Germania, Japonia, \u015fi mai t\u00e2rziu chiar Rusia) \u00een mult mai mare m\u0103sur\u0103 dec\u00e2t au f\u0103cut-o sistemele imperiale precedente. Ca \u015fi acestea, el se sprijin\u0103 puternic pe exercitarea unei influen\u0163e indirecte asupra elitelor din \u0163\u0103rile dependente \u015fi, \u00een acela\u015fi timp , profit\u0103 foarte mult de atrac\u0163ia exercitat\u0103 de principiile \u015fi institu\u0163iile sale democratice . Toate aceste aspecte sunt \u00eent\u0103rite de impactul masiv, dar invizibil al predomina\u0163iei americane \u00een domeniile comunica\u0163iei mondiale, al spectacolului pop \u015fi al culturii comerciale \u015fi prin poten\u0163ialul evident american \u00een ceea ce prive\u015fte tehnica de v\u00e2rf \u015fi capacitatea de a ac\u0163iona militar pe tot globul. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nDomina\u0163ia cultural\u0103 a fost o fa\u0163et\u0103 subapreciat\u0103 a puterii mondiale americane. Indiferent cum sunt considerat criteriile sale estetice, cultura comercial\u0103 a SUA exercit\u0103 o atrac\u0163ie magnetic\u0103, \u00een special asupra tineretului lumii. Aceast\u0103 atrac\u0163ie ar putea decurge din aspectul hedonistic al stilului de via\u0163\u0103 pe care \u00eel \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103, dar succesul s\u0103u mondial nu poate fi negat. Filmele \u015fi emisiunile americane acoper\u0103 trei sferturi din pia\u0163a mondial\u0103. Limba folosit\u0103 pe Internet este engleza, iar o propor\u0163ie cople\u015fitoare a conversa\u0163iilor prin computer au , de asemenea, ca \u0163ar\u0103 de origine SUA, influen\u0163\u00e2nd astfel con\u0163inutul conversa\u0163iei mondiale. SUA a devenit o Mecca pentru cei care caut\u0103 un \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt avansat, aproximativ o jum\u0103tate de milion de studen\u0163i str\u0103ini se \u00eendreapt\u0103 aici \u2013 dintre care mul\u0163i foarte dota\u0163i nu se mai \u00eentorc acas\u0103 niciodat\u0103. Absolven\u0163i ai universit\u0103\u0163ilor americane pot fi g\u0103si\u0163i \u00een aproape fiecare guvern de pe oricare continent.10<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nIdealurile democratice , asociate cu tradi\u0163ia politic\u0103 american\u0103 , \u00eent\u0103resc \u015fi mai mult ceea ce unii consider\u0103 a fi \u201cimperialismul cultural\u201d american \u00cen epoca celei mai ample r\u0103sp\u00e2ndiri a democra\u0163iei ca form\u0103 de guvern\u0103m\u00e2nt, experien\u0163a politic\u0103 american\u0103 tinde s\u0103 serveasc\u0103 drept standard pentru imita\u0163ie. Accentul sporit, \u00een lumea \u00eentreag\u0103, pe rolul central al Constitu\u0163iei \u015fi pe suprema\u0163ia legii asupra intereselor politice- indiferent cum se traduce \u00een practic\u0103 \u2013 se datoreaz\u0103 for\u0163ei constitu\u0163ionalismului american.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAtrac\u0163ia \u015fi impactul sistemului politic democratic american au fost \u00eenso\u0163ite \u015fi de atrac\u0163ia cresc\u00e2nd\u0103 exercitat\u0103 de modelul economic antreprenorial american care pune accentul pe comer\u0163ul liber mondial \u015fi pe competi\u0163ia ne\u00eengr\u0103dit\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nR\u0103sp\u00e2ndindu-se treptat \u00een lume, imitarea stilului american creeaz\u0103 un mediu mai favorabil exercit\u0103rii hegemoniei americane, indirect\u0103 \u015fi se pare, consim\u0163it\u0103. \u015ei , ca \u015fi \u00een cazul sistemului american intern, aceast\u0103 hegemonie presupune o structur\u0103 complex\u0103 de institu\u0163ii \u015fi proceduri, legate \u00eentre ele, proiectate \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 genereze consens \u015fi s\u0103 acopere asimetriile ale puterii \u015fi influen\u0163\u0103. Suprema\u0163ia mondial\u0103 american\u0103 este astfel sprijinit\u0103 de un complicat sistem de alian\u0163e \u015fi coali\u0163ii care acoper\u0103 literalmente scena mondial\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAlian\u0163a Atlantic\u0103, reprezentat\u0103 din punct de vedere instritu\u0163ional de c\u0103tre NATO, leag\u0103 cele mai dezvoltate \u015fi mai influente state din Europa \u015fi America, f\u0103c\u00e2nd din SUA un participant- cheie chiar \u015fi \u00een chestiuni intra-europene. Rela\u0163iile bilaterale, politice \u015fi militare , cu Japonia leag\u0103 cea mai puternic\u0103 economie asiatic\u0103 de SUA, Japonia r\u0103m\u00e2n\u00e2nd (cel pu\u0163in pentru moment), \u00een esen\u0163\u0103, un protectorat american.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen plus , re\u0163eaua mondial\u0103 de organiza\u0163ii specializate, mai ales institu\u0163iile financiare \u201cinterna\u0163ionale\u201d trebuie considerate ca f\u0103c\u00e2nd parte din sistemul global american. Fondul Monetar Interna\u0163ional \u015fi Banca Mondial\u0103 pot fi considerate ca reprezent\u00e2nd interesele, \u201cmondiale\u201d, iar clientela lor ca fiind lumea \u00eentreag\u0103. \u00cen realitate, ele sunt sub puternica domina\u0163ie american\u0103, iar originile lor se afl\u0103 \u00een ini\u0163iative americane, mai ales Conferin\u0163a de la Bretton Woods din 1944.11<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen acest context , pentru o perioad\u0103 de timp destul de lung\u0103, statutul SUA de prima putere a lumii este pu\u0163in probabil s\u0103 fie contestat de vreo putere individual\u0103. Este mai mult dec\u00e2t sigur c\u0103 nici un stat na\u0163iune nu va egala SUA \u00een cele patru aspecte esen\u0163iale ale puterii (militar, economic, tehnologic \u015fi cultural) care produc, prin cumulare, o influen\u0163\u0103, politic\u0103 mondial\u0103 decisiv\u0103. \u00cen cazul unei abdic\u0103ri deliberate sau neinten\u0163ionate a SUA, singura alternativ\u0103 real\u0103 la suprema\u0163ia sa mondial\u0103, \u00een viitorul previzibil, este anarhia interna\u0163ional\u0103. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, este corect\u0103 afirma\u0163ia pre\u015fedintelui Bill Clinton c\u0103 SUA a devenit o na\u0163iune indispensabil\u0103 lumii.12<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cens\u0103, argumentele diver\u015filor anali\u015fti privind for\u0163a \u015fi capacitatea SUA de a conduce lumea sunt puse sub semnul \u00eendoielii de multitudinea unor \u00eengrijor\u0103toare dileme sau probleme de rezolvat. Astfel, acela\u015fi Zbigniew Brzezinski inventariaz\u0103 nu mai pu\u0163in de dou\u0103zeci de dileme fundamentale care, \u00een anumite grade, \u201cconstituie \u00een fapt agenda pentru o SUA ren\u0103scut\u0103 \u015fi pentru efectiva reafirmare a capacit\u0103\u0163ii sale de a exercita o sus\u0163inut\u0103 conducere global\u0103. Printre aceste dileme sunt amintite : o uria\u015f\u0103 datorie ce apas\u0103 an de an bugetul na\u0163ional, cre\u015fterea deficitului comercial, rata sc\u0103zut\u0103 de economisire \u015fi investi\u0163ii, necompetitivitatea industrial\u0103, slaba educa\u0163ie secundar\u0103 (care a dus la situa\u0163ia ca aproape 23 de milioane de americani s\u0103 fie analfabe\u0163i), infrastructur\u0103 social\u0103 \u00een curs de deteriorare, cu o r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 dec\u0103dere urban\u0103, o clas\u0103 social\u0103 bogat\u0103 lacom\u0103, care acumuleaz\u0103 o parte a veniturilor, o adev\u0103rat\u0103 obsesie parazitar\u0103 de a c\u00e2\u015ftiga bani pe calea proceselor judiciare (mai mult de o treime din avoca\u0163ii existen\u0163i \u00een lume apar\u0163in SUA) , masiva propagare a corup\u0163iei morale, declinul con\u015ftiin\u0163ei civice, pericolul unei poten\u0163iale diviz\u0103ri multiculturale, blocajul sistemului politic \u015f.a.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAnalistul sus\u0163ine c\u0103 abordarea sa nu este o previziune , ci un avertisment de urgen\u0163\u0103 privind condi\u0163iile politicii globale, azi \u015fi \u00een viitor , un semnal de alarm\u0103 asupra a ceea ce se poate \u00eent\u00e2mpla la \u00eenceputul acestui secol \u015fi ceea ce nu trebuie permis s\u0103 se \u00eent\u00e2mple.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nEvident, nu poate \u015fi nu trebuie permis\u0103 revenirea, fie \u015fi deghizat\u0103 anomaliilor secolului al XX-lea, dar cum schimb\u0103rile globale au ie\u015fit de sub control, trebuie \u00eentreprins ceva . Ce anume nu se poate spune precis, dar discut\u00e2ndu-se perspectiva contur\u0103rii a cel pu\u0163in trei centre de mare putere economic\u0103 (Japonia, Uniunea European\u0103 , SUA) , \u00een spatele c\u0103rora se afl\u0103 noi pretenden\u0163i (China, Rusia, \u015fi poate chiar India), este relevant\u0103 inconfundabila concuren\u0163\u0103 dintre acestea , implicit perspectiva unei noi fizionomii a ordinii interna\u0163ionale prin apropierea ruso-chinez\u0103.13<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nUn alt analist Samuel Huntington, consider\u0103 c\u0103 \u00een lumea pe cale a se na\u015fte, rela\u0163iile \u00eentre state \u015fi grup\u0103ri din civiliza\u0163ii diferite nu vor fi apropiate, ci vor fi adesea antagonist\u0103 . \u00cen prezent, unele rela\u0163ii interciviliza\u0163ionale sunt mai predispuse la conflicte dec\u00e2t altele. La nivel micro, cele mai violente linii de folie sunt \u00eentre Islam \u015fi vecinii s\u0103i ortodoc\u015fi , hindu\u015fi, africani \u015fi cre\u015ftini occidentali. La nivel macro, diviziunea dominant\u0103 este \u00eentre \u201cOccident \u015fi restul\u201d, cele mai intense conflicte av\u00e2nd loc \u00eentre societ\u0103\u0163i musulmane \u015fi asiatice, pe de o parte \u015fi Occident, pe de alt\u0103 parte. Este posibil ca cele mai periculoase ciocniri ale viitorului s\u0103 apar\u0103 din interac\u0163iunea arogan\u0163ei occidentale, intoleran\u0163ei islamice \u015fi a afirm\u0103rii asiatice.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nSingur \u00eentre civiliza\u0163ii, Occidentul a avut un impact major \u015fi, uneori, devastator asupra oric\u0103rei alte civiliza\u0163ii. Rela\u0163ia \u00eentre puterea \u015fi cultura Occidentului \u015fi puterea \u015fi culturile altor civiliza\u0163ii este, \u00een consecin\u0163\u0103, cea mai p\u0103trunz\u0103toare caractereistic\u0103 a lumii civiliza\u0163iilor. Cum puterile relative din alte civiliza\u0163ii sunt \u00een cre\u015ftere, atrac\u0163ia culturii occidentale p\u0103le\u015fte \u015fi popoarele non-occidentale au din ce \u00een ce mai mult \u00eencredere \u00een culturile lor indigene. Problema central\u0103, \u00een rela\u0163iile dintre Occident \u015fi restul este, prin urmare, discordan\u0163a \u00eentre eforturile Occidentului \u2013 \u00een special ale SUA \u2013 de a promova o cultur\u0103 occidental\u0103 universal\u0103 \u015fi capacitatea sa \u00een declin de a face un asemenea lucru.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nColapsul comunismului a exacerbat aceast\u0103 discordan\u0163\u0103 prin faptul c\u0103 a re\u00eent\u0103rit \u00een Occident punctul de vedere potrivit c\u0103ruia ideologia sa \u015fi liberalismul democratic au triumfat la nivel global \u015fi deci au fost universal valide.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nOccidentul, \u00een special SUA, care \u00eentotdeauna au fost o na\u0163iune misionar\u0103 , crede c\u0103 popoarele non-occidentale ar trebui s\u0103 se supun\u0103 valorilor occidentale ale democra\u0163iei, pie\u0163ei libere, guvern\u0103rii limitate, drepturilor omului, individualismul, domniei legii \u015fi ar trebui s\u0103 \u00eencorporeze aceste valori \u00een institu\u0163iile lor. Minorit\u0103\u0163ile din cadrul altor civiliza\u0163ii \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 \u015fi promoveaz\u0103 aceste valori, \u00eens\u0103 atitudinile dominante \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acestea \u00een culturile non-occidentale se \u00eentind de la un scepticism general la o opozi\u0163ie intens\u0103 .Astfel, ceea ce este universalism pentru Occident este imperialism pentru restul.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nOccidentul \u00eencearc\u0103 \u015fi va continua s\u0103 \u00eencerce sa-\u015fi sus\u0163in\u0103 pozi\u0163ia sa predominant\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi apere interesele prin definirea lor ca interese ale comunit\u0103\u0163ii mondiale. Aceast\u0103 formul\u0103 a devenit substantivul colectiv eufemistic pentru a da legitimare global\u0103 ac\u0163iunilor reflect\u00e2nd interesele SUA \u015fi ale altor puteri occidentale. Pentru moment, Occidentul \u00eencearc\u0103 s\u0103 integreze economiile societ\u0103\u0163ilor non-occidentale \u00eentr-un sistem economic global pe care \u00eel domin\u0103.14 <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAspira\u0163iile universale ale civiliza\u0163iei occidentale \u015fi afirmarea cultural\u0103 \u00een cre\u015ftere a altor civiliza\u0163ii asigur\u0103 rela\u0163ii \u00een general dificile \u00eentre Occident \u015fi restul. Natura acestor rela\u0163ii \u015fi gradul \u00een care ele sunt antagoniste variaz\u0103 totu\u015fi considerabil \u015fi se \u00eenscrie \u00een trei categorii Este posibil ca Occidentul s\u0103 aib\u0103 rela\u0163ii \u00eencordate \u015fi deseori extrem de dure cu civiliza\u0163iile provocatoare ale Islamului \u015fi ale Chinei. Rela\u0163iile sale cu America Latin\u0103 \u015fi Africa , civiliza\u0163ii slabe care au fost \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 dependente fa\u0163\u0103 de Occident, vor implica niveluri mult mai sc\u0103zute de conflict, \u00een special cu America Latin\u0103. Este posibil ca rela\u0163iile Occidentului cu Rusia, Japonia \u015fi India s\u0103 intre \u00eentr-o categorie intermediar\u0103 fa\u0163\u0103 de cele avute cu celelalte dou\u0103 grup\u0103ri. Implic\u00e2nd elemente de cooperare \u015fi de conflict, dup\u0103 cum aceste trei state de nucleu se aliniaz\u0103 uneori cu civiliza\u0163iile provocatoare sau se afl\u0103 uneori de partea Occidentului . Ele sunt civiliza\u0163ii \u201cbalansate\u201d \u00eentre Occident, pe de o parte. \u015ei civiliza\u0163iile islamice \u015fi sinice, pe de alt\u0103 parte.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nTeoria realist\u0103 a rela\u0163iilor interna\u0163ionale prezice faptul c\u0103 statele de nucleu ale civiliza\u0163iilor non-occidentale se vor uni pentru a echilibra puterea dominant\u0103 a Occidentului. \u00cen unele domenii, acest, lucru s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat. Totu\u015fi, o coali\u0163ie general\u0103 anti-occidental\u0103 pare imposibil\u0103 \u00een viitorul imediat. Civiliza\u0163iile islamic\u0103 \u015fi sinic\u0103 difer\u0103 fundamental \u00een ceea ce prive\u015fte religia, cultura, structura social\u0103, tradi\u0163iile, politica \u015fi presupozi\u0163iile de baz\u0103 ce stau la r\u0103d\u0103cina modului lor de via\u0163\u0103. Fiecare dintre ele are, \u00een mod inerent, probabil mai pu\u0163in \u00een comun cu cealalt\u0103 dec\u00e2t au ele \u00een comun cu civiliza\u0163ia occidental\u0103. \u00cen situa\u0163ia islamului, deoarece \u00eei lipse\u015fte un stat de nucleu, rela\u0163iile sale cu Occidentul variaz\u0103 foarte mult de la \u0163ar\u0103 la \u0163ar\u0103.15 Problemele ridicate de aceste conflicte sunt cele clasice ale politicii interna\u0163ionale, incluz\u00e2nd : <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n1) Influen\u0163a relativ\u0103 \u00een modelarea evenimentelor globale \u015fi ac\u0163iunile organiza\u0163iilor interna\u0163ionale globale de tipul ONU, FMI \u015fi Banca Mondial\u0103;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n2) Puterea militar\u0103 relativ\u0103 care se manifest\u0103 \u00een controversele asupra non\/prolifer\u0103rii, controlul armelor \u015fi cursei \u00eenarm\u0103rilor;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n3) Bun\u0103starea \u015fi puterea economic\u0103 manifestat\u0103 \u00een disputele asupra comer\u0163ului investi\u0163iilor \u015fi a altor probleme;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n4) Persoane, implic\u00e2nd eforturi f\u0103cute de statul unei civiliza\u0163ii pentru a proteja \u00eenrudirile sale cu alte civiliza\u0163ii, pentru a discrimina persoane dintr-o alt\u0103 civiliza\u0163ie sau pentru a exclude de pe teritoriul s\u0103u persoane dintr-o alt\u0103 civiliza\u0163ie;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n5) Valori \u015fi cultur\u0103, asupra c\u0103rora apar conflicte c\u00e2nd un stat \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eencurajeze sau s\u0103-\u015fi impun\u0103 valorile asupra unui popor dintr-o alt\u0103 civiliza\u0163ie;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n6) Ocazional, teritoriul \u00een care statele de nucleu devin participan\u0163ii din linia \u00eent\u00e2i \u00een conflictele liniilor de falie.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nDesigur, aceste probleme au fost surse de conflict de-a lungul istoriei. Totu\u015fi, c\u00e2nd statele din diferite civiliza\u0163ii sunt implicate, diferen\u0163ele culturale \u00een\u0103spresc conflictul. \u00cen competi\u0163ia lor reciproc\u0103, statele din nucleu \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi ralieze semenii civiliza\u0163ionali, s\u0103 primeasc\u0103 sprijin de la statele din ter\u0163e civiliza\u0163ii, s\u0103 \u00eencurajeze divizarea din interiorul civiliza\u0163iilor opuse \u015fi defec\u0163iunile dintre acestea \u015fi s\u0103 foloseasc\u0103 un amestec specific de ac\u0163iuni diplomatice, politice, economice \u015fi secrete, de , de stimulente propagandistice \u015fi de constr\u00e2ngeri pentru a-\u015fi realiza obiectivele.16<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nDiver\u015fi anali\u015fti sau oameni politici occidentali au argumentat faptul c\u0103 Occidentul nu trebuie s\u0103 aib\u0103 probleme cu Islamul, ci doar cu islami\u015ftii extremi\u015fti violen\u0163i. \u00cens\u0103, conform sublinierii lui Samuel Huntington, patrusprezece secole de istorie demonstreaz\u0103 contrariul. Rela\u0163iile dintre islam \u015fi cre\u015ftinism, deopotriv\u0103 ortodox \u015fi occidental, au fost deseori furtunoase. Fiecare a fost cel\u0103lalt al celuilalt. Conflictul din secolul XX \u00eentre democra\u0163ia liberal\u0103 \u015fi marxism \u2013 leninism este doar un fenomen istoric de mic\u0103 ad\u00e2ncime \u015fi superficial, \u00een compara\u0163ie cu rela\u0163ia \u00een mod continuu ad\u00e2nc conflictual\u0103 \u00eentre islam \u015fi cre\u015ftinism. Uneori convie\u0163uirea pa\u015fnic\u0103 a prelevat; mult mai des, rela\u0163ia a fost una de intens\u0103 rivalitate \u015fi de r\u0103zboi \u00eenfocat de diferite grade.<\/span><\/div>\n
<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Istoria universal\u0103 a secolului al XX \u2013lea se \u00eencheie cu profunde prefaceri de ordin politic, na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional, \u201ccontabiliz\u00e2nd\u201d transform\u0103ri cantitative \u015fi calitative al c\u0103ror bilan\u0163 r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 dificil de \u00eentocmit cu exactitate. Se pronosticheaz\u0103 c\u0103 la \u00eenceputul secolului al- XXI- lea, c\u00e2nd geopolitic \u015fi cronopolitic se vor putea confirma \u015fi accepta schimb\u0103ri de substan\u0163\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"yoast_head":"\nGlobalizarea \u015fi Noua Ordine Mondial\u0103. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/globalizarea-si-noua-ordine-mondiala\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Globalizarea \u015fi Noua Ordine Mondial\u0103. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Istoria universal\u0103 a secolului al XX \u2013lea se \u00eencheie cu profunde prefaceri de ordin politic, na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional, \u201ccontabiliz\u00e2nd\u201d transform\u0103ri cantitative \u015fi calitative al c\u0103ror bilan\u0163 r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 dificil de \u00eentocmit cu exactitate. Se pronosticheaz\u0103 c\u0103 la \u00eenceputul secolului al- XXI- lea, c\u00e2nd geopolitic \u015fi cronopolitic se vor putea confirma \u015fi accepta schimb\u0103ri de substan\u0163\u0103 […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/globalizarea-si-noua-ordine-mondiala\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2011-02-23T12:36:00+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2020-09-25T09:49:45+00:00\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"eurointern\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"eurointern\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"20 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/globalizarea-si-noua-ordine-mondiala\/\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/globalizarea-si-noua-ordine-mondiala\/\",\"name\":\"Globalizarea \u015fi Noua Ordine Mondial\u0103. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\"},\"datePublished\":\"2011-02-23T12:36:00+00:00\",\"dateModified\":\"2020-09-25T09:49:45+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/globalizarea-si-noua-ordine-mondiala\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/globalizarea-si-noua-ordine-mondiala\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/globalizarea-si-noua-ordine-mondiala\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Globalizarea \u015fi Noua Ordine Mondial\u0103.\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\",\"name\":\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"description\":\"Internships\/ Scholarships\/ Grants\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":\"required name=search_term_string\"}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\",\"name\":\"eurointern\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"eurointern\"},\"sameAs\":[\"http:\/\/rubyskynews.com\"],\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Globalizarea \u015fi Noua Ordine Mondial\u0103. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/globalizarea-si-noua-ordine-mondiala\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Globalizarea \u015fi Noua Ordine Mondial\u0103. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","og_description":"Istoria universal\u0103 a secolului al XX \u2013lea se \u00eencheie cu profunde prefaceri de ordin politic, na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional, \u201ccontabiliz\u00e2nd\u201d transform\u0103ri cantitative \u015fi calitative al c\u0103ror bilan\u0163 r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 dificil de \u00eentocmit cu exactitate. Se pronosticheaz\u0103 c\u0103 la \u00eenceputul secolului al- XXI- lea, c\u00e2nd geopolitic \u015fi cronopolitic se vor putea confirma \u015fi accepta schimb\u0103ri de substan\u0163\u0103 […]","og_url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/globalizarea-si-noua-ordine-mondiala\/","og_site_name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","article_published_time":"2011-02-23T12:36:00+00:00","article_modified_time":"2020-09-25T09:49:45+00:00","author":"eurointern","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"eurointern","Est. reading time":"20 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/globalizarea-si-noua-ordine-mondiala\/","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/globalizarea-si-noua-ordine-mondiala\/","name":"Globalizarea \u015fi Noua Ordine Mondial\u0103. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","isPartOf":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website"},"datePublished":"2011-02-23T12:36:00+00:00","dateModified":"2020-09-25T09:49:45+00:00","author":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/globalizarea-si-noua-ordine-mondiala\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/globalizarea-si-noua-ordine-mondiala\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/globalizarea-si-noua-ordine-mondiala\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/rubyskynews.com\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Globalizarea \u015fi Noua Ordine Mondial\u0103."}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/","name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","description":"Internships\/ Scholarships\/ Grants","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}"},"query-input":"required name=search_term_string"}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d","name":"eurointern","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","caption":"eurointern"},"sameAs":["http:\/\/rubyskynews.com"],"url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28183"}],"collection":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28183"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28183\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28183"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28183"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28183"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}