{"id":28181,"date":"2011-02-23T12:37:00","date_gmt":"2011-02-23T12:37:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2020-09-25T09:49:45","modified_gmt":"2020-09-25T09:49:45","slug":"constructia-europeana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/constructia-europeana\/","title":{"rendered":"Construc\u0163ia European\u0103."},"content":{"rendered":"
<\/div>
\nProiectul de unificare economic\u0103 \u015fi politic\u0103 a continentului pe care Victor Hugo \u00eel numea \u201cStatele Unite ale Europei\u201d nu a devenit o realitate institu\u0163ional\u0103 dec\u00e2t dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial. <\/span> La 5 iunie 1947, \u00een condi\u0163iile \u00eenceperii R\u0103zboiului Rece, generalul Marshall a propus Europei ajutorul SUA cu condi\u0163ia \u00eenscrierii b\u0103tr\u00e2nului continent \u00eentr-un plan general de reconstruc\u0163ie. Pentru aceasta, la 27 iunie 1947, la Paris a \u00eenceput conferin\u0163a ce se va finaliza la 16 aprilie 1948 printr-o conven\u0163ie de \u00eenfiin\u0163are a Organiza\u0163iei Europene de Cooperare Economic\u0103 (OECE). La mai pu\u0163in de o lun\u0103, \u00eentre 7 \u015fi 11 mai 1948 s-a desf\u0103\u015furat, la Haga, Congresul Europei care a propus crearea unei Adun\u0103ri Europene Constituante. La 5 mai 1949, zece state europene au semnat conven\u0163ia care d\u0103dea na\u015ftere Consiliului Europei. Anterior , Franta, Marea Britanie, Belgia, Olanda \u015fi Luxemburg semneaz\u0103 tratatul de la Bruxelles (17 martie 1948), pentru 50 de ani<\/a> , prin care lua fiin\u0163\u0103 Uniunea Occidental\u0103. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n \u00cens\u0103 adev\u0103rata demarare a Statelor Unite ale Europei se datoreaz\u0103 lui Jean Mannet, care l-a convins pe ministrul Afacerilor Externe francez, Robert Schuman s\u0103 ia asupra sa la 9 mai 1950 paternitatea unei institu\u0163ii complexe, bazat\u0103 pe un principiu simplu: \u201dEuropa nu se va face dintr-o dat\u0103, nici \u00eentr-o construc\u0163ie de ansamblu: ea se va face prin realiz\u0103ri concrete cre\u00e2nd mai \u00eent\u00e2i o solidaritate de fapt \u201d. Comisarul Planului francez concepuse una foarte precis\u0103: \u00cenalta autonitate a C\u0103rbunelui \u015fi a O\u0163elului, \u00eens\u0103rcinat\u0103 s\u0103 desfiin\u0163eze barierele vamale la aceste dou\u0103 produse foarte importante, la acea vreme, pentru puterea industrial\u0103. Deoarece aceast\u0103 micro-Europ\u0103 nu se referea dec\u00e2t la un domeniu foarte restr\u00e2ns, guvernele puteau accepta s\u0103 renun\u0163e la prerogativele lor din acest sector \u00een folosul institu\u0163iilor suprana\u0163ionale. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Concentr\u00e2nd ac\u0163iunea spre \u201cun punct limitat, \u00eens\u0103 decisiv\u201d, Schuman \u015fi Monnet se hot\u0103r\u0103sc pentru metoda func\u0163ionalist\u0103.\u201d Suprana\u0163ionalitatea\u201d este punctul de plecare al unei construc\u0163ii mai Vaste, instituind, pe fondul \u201csolidarit\u0103\u0163ilor concrete\u201d, \u201dprimele baze ale unei federa\u0163ii europene indispensabile ap\u0103r\u0103rii p\u0103cii\u201d. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Planul Schuman-Monnet a fost acceptat f\u0103r\u0103 rezerve de Germania, Italia, Belgia, Olanda \u015fi Luxemburg , supus unei negocieri deschise la 24 iunie 1950 \u015fi a intrat \u00een vigoare la 18 aprilie 1951. Tratatul de la Paris prin care lua fiin\u0163\u0103 Comunitatea European\u0103 a C\u0103rbunelui \u015fi O\u0163elului (C.E.C.O) a fost \u00eenchiriat pentru 50 de ani . <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n La 25 martie 1957, pe colina Capitoliului, la Roma, reprezentan\u0163ii R.F.Germane, Fran\u0163ei, Italiei, Belgiei, Olandei \u015fi Luxemburgului au semnat \u00eentr-o ceremonie solemn\u0103 tratatele care instituie Comunitatea European\u0103 (C.E.E.) \u015fi Comunitatea European\u0103 a Energiei Atomice (C.E.E.A sau EURATOM). Tratatele au fost ratificate \u00een cele \u015fase \u0163\u0103ri \u00eentre 5 iulie \u015fi 26 noiembrie 1957 \u015fi au intrat \u00een vigoare la 1 ianuarie 1958.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Aceste comunit\u0103\u0163i se bazau pe un sistem institu\u0163ional asem\u0103n\u0103tor celui al CECO: Consiliului de Mini\u015ftri, Comisia, Parlamentul European \u015fi Curtea de Justi\u0163ie. La 8 mai 1965, Cei \u015ease semneaz\u0103 un tratat de fuzionare a executivelor care intra \u00een vigoare la 1 iulie 1967. \u00cencep\u00e2nd cu aceast\u0103 dat\u0103, cele trei comunit\u0103\u0163i dispun de un ansamblu institu\u0163ional unic (un Parlament, un Consiliu, o Comisie, o Curte), \u00eens\u0103 aplic\u0103 \u00een mod distinct cele trei tratate: dac\u0103 CECO este \u00eencheiat pentru 50 de ani, tratatele CEE si CEFA sunt \u00eencheiate pentru o durat\u0103 nelimitat\u0103. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Comunitatea European\u0103 a Celor \u015ease s-a definitivat \u00een perioada 1957-1972. Pentru realizarea uniunii vamale au fost prev\u0103zute trei etape. \u00cen prima etap\u0103 (1958-1961) s-a prev\u0103zut reducerea taxelor vamale interioare cu cel pu\u0163in 25%; cre\u015fterea contingen\u0163elor globale de import cu cel pu\u0163in 60% \u015fi adaptarea legisla\u0163iei vamale. A doua etapa (1962-1966) prognoza: o nou\u0103 reducere a taxelor vamale interioare cu 25%; cre\u015fterea cu 80% a contingentelor de import \u015fi reducerea cu 30% a diferen\u0163elor existente \u00eentre tarifele vamale na\u0163ionale \u015fi tariful vamal exterior comun. A treia etapa (1967-1969) propunea eliminarea taxelor vamale \u015fi a tuturor obstacolelor din calea libert\u0103\u0163ii comerciale \u015fi libera circula\u0163ie a bunurilor \u015fi a persoanelor.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Celelalte politici comune au fost: politica agricola comun\u0103 (PAC) etapizat\u0103 \u00eentre 30 iulie 1962 \u015fi 1 ianuarie 1971 odat\u0103 cu intrarea \u00een vigoare a regimului resurselor proprii \u015fi a regimului definitiv de finan\u0163are a P.A.C; politica social\u0103 ; politica regional\u0103 \u015fi rela\u0163iile exterioare. \u00cen cadrul politicii sociale la 11 mai 1960 a fost creat Fondul Social European, la 25 februarie 1964 sunt elaborate directivele Consiliului referitoare la libertatea \u00eenfiin\u0163\u0103rii \u015fi prest\u0103rii serviciilor iar la 29 iulie 1968 are loc adoptarea textelor privind libera circula\u0163ie a muncitorilor. Politica regional\u0103, de\u015fi tardiv\u0103, intervine \u00een 1973, cu crearea Fondului European de Dezvoltare Regional\u0103 (FEDR). \u00cen cadrul rela\u0163iilor exterioare, acordurile de la Yaounde (1963-1969) \u015fi Lome (1975) stabilesc leg\u0103turi \u00eentre CEE \u015fi \u0163\u0103rile Africii, Caraibelor \u015fi Pacificului. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Cu toate acestea construc\u0163ia european\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a \u00eent\u00e2mpinat \u015fi destule momente de criz\u0103 \u00een rela\u0163iile dintre statele comunitare. Astfel, la 15 mai 1962, Generalul de Gaulle denun\u0163\u0103 Europa \u201cvolapuk\u201d \u015fi a \u201capatrizilor\u201d, dup\u0103 e\u015fecul negocierilor unui tratat de unificare a statelor (planul Fouchet). La 30 iunie 1965, Franta refuz\u0103 s\u0103 aplice clauzele tratatului asupra CEE care prevedea votul majorit\u0103\u0163ii calificate a Consiliului. Aceasta este criza \u201cscaunului gol\u201d, care nu se va solu\u0163iona dec\u00e2t la 30 ianuarie 1966, la Louxemborg, \u00een urma compromisului care permitea restabilirea regulii unanimit\u0103\u0163ii c\u00e2nd \u201csunt \u00een joc interese foarte importante ale unuia sau ale mai multor parteneri\u201d. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n \u00cen ianuarie 1963 \u015fi \u00een noiembrie 1967 de Gaulle s-a opus candidaturii Marii Britanii care \u00ee\u015fi depusese cererea din 31 iulie 1961. Coeziunea Celor \u015ease \u00een cadrul CEE \u015fi primele succese ale Pie\u0163ei Comune au convins Londra s\u0103 se al\u0103ture Comunit\u0103\u0163ii. \u00cens\u0103 ambiguitatea care marcheaz\u0103 atitudinea britanicilor fa\u0163\u0103 de integrarea european\u0103 \u015fi temerile exprimate de c\u0103tre generalul de Gaulle c\u0103 Marea Britanie joac\u0103 rolul \u201ccalului troian\u201d al SUA \u00een interiorul CEE, determin\u0103 Fran\u0163a s\u0103 fac\u0103 uz de dreptul s\u0103u de veto, de dou\u0103 ori, \u00eempotriva avizului dat de cei cinci parteneri ai s\u0103i . <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n \u00cen urma summit-ului de la Haga, reunit \u00een zilele de 1 \u015fi 2 decembrie 1969 se hot\u0103r\u0103\u015fte extinderea comunit\u0103\u0163ii concretizat\u0103 \u00een tratatul din 22 ianuarie 1972. Tratatele de aderare sunt supuse referendumului \u00een Irlanda \u015fi Danemarca, unde sunt aprobate de popula\u0163ie, \u00eens\u0103 datorit\u0103 acestui fapt Norvegia nu poate intra \u00een CEE – opozan\u0163ii ob\u0163in\u00e2nd 54% din voturi \u00een cadrul referendumului.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Marea Britanie a notificat aderarea sa printr-un vot al Camerei Comunelor, \u00eens\u0103 o dat\u0103 cu victoria Partidului Laburist, \u00een 1974 , a devenit necesar\u0103 negocierea unui mecanism, colector care s\u0103 diminueze contribu\u0163ia britanic\u0103 la bugetul comunitar. Pe baza acestor aranjamente, guvernarea Wilson a cerut prin referendum, la 5 iunie 1975, confirmarea ader\u0103rii britanicilor; care a fost ob\u0163inut\u0103 cu 67% din voturi \u201cpentru\u201d \u015fi 32% \u201c\u00eempotriv\u0103\u201d.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Grecia, asociat\u0103 la CEE din 1 noiembrie 1962, avusese rela\u0163ii externe \u00eenghe\u0163ate pe \u201cperioada coloneilor\u201d (1967-1974), dat \u015fi-a depus candidatura pentru aderare la 12 iulie 1975. Tratatul a fost semnat la 28 mai 1979 \u015fi a intrat \u00een vigoare \u00eencep\u00e2nd cu 1 iulie 1981.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Spania, marcat\u0103 de r\u0103zboiul civil \u015fi izolat\u0103 de Europa \u00een timpul regimului generalului Franco, a reintrat \u00een r\u00e2ndul democra\u0163ilor \u00een 1975. Aderarea sa la CEE, la1 ianuarie 1986, la cap\u0103tul lungilor negocieri marcate de atitudinea rezervat\u0103 a Fran\u0163ei care se temea de concuren\u0163a produselor agricole spaniole, a dat semnalul noii orient\u0103ri europene a Madridului hot\u0103r\u00e2t s\u0103 \u00ee\u015fi ocupe locul s\u0103u \u00een r\u00e2ndul institu\u0163iilor comunitare.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Portugalia, care a cunoscut, dup\u0103 r\u0103zboi aceea\u015fi izolare diplomatic\u0103 ca \u015fi Spania, \u00een urma unui regim autoritar dominat de c\u0103tre Salazar, s-a al\u0103turat CEE la 1 ianuarie 1986. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u0162\u0103rile Asocia\u0163iei Europene a Liberului Schimb (AELS), principalii parteneri comerciali ai CEE tem\u00e2ndu-se s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 izolate de marea pia\u0163\u0103 intern\u0103 care se constituise \u00een cadrul Europei Celor Doisprezece, negociaz\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i un Spa\u0163iu Economic European (SEE), prin tratatul de la Porto din 2 mai 1992. Apoi aceste \u0163\u0103ri din AELS au cerut, \u015fi doi ani mai t\u00e2rziu au realizat, deplina lor aderare la CEE (cu excep\u0163ia Elve\u0163iei, care a respins prin referendum tratatul referitor la SEE, la 6 decembrie 1992).<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Tratatele de aderare au fost semnate cu Austria, Suedia, Norvegia \u015fi Finlanda la 30 martie 1994. Ele au fost supuse referendumului \u00een Austria la 12 iunie 1994; \u00een Finlanda la 16 octombrie 1994; in Suedia la 13 noiembrie 1994; Norvegia la 27-28 noiembrie 1994 \u015fi au intrat \u00een vigoare la 1 ianuarie 1995. Un caz aparte a fost referendumul norvegian care a respins aderarea cu 52% \u201c \u00eempotriva \u201d \u015fi 40% \u201cpentru\u201d.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Alte doua \u0163\u0103ri candidate la CEE sunt Cipru \u015fi Malta, la 4 iulie 1990, respectiv la 16 iulie 1990, acestea depun\u00e2ndu-\u015fi cererile de aderare.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Candidatura Turciei (asociat la CEE din 1964), care a fost depus\u0103 la 14 aprilie 1987, a primit din partea comisiei un aspect nuan\u0163at. Participarea Turciei la Consiliul Europei, la O.C.D.E. \u015fi la NATO face din aceasta un partener vechi \u015fi loial \u00een cadru Europei Occidentale. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Celelalte \u0163\u0103ri din centrul \u015fi Sud-Estul Europei \u015fi-au depus candidaturile la Uniunea European\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu anul 1994 (Polonia, Ungaria, Republica Ceh\u0103, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Rom\u00e2nia, Lituania, Letonia \u015fi Estonia).<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Rom\u00e2nia a depus cererea de aderare la Uniunea European\u0103 \u00een 1995 \u015fi a fost acceptat\u0103 ca stat candidat la Consiliul European de la Louxembourg din decembrie 1997. Decizia de deschidere a negocierilor cu Rom\u00e2nia a fost luat\u0103 de Consiliul European de la Helsinki, \u00een decembrie 1999, care a hot\u0103r\u00e2t ca singurul criteriu care trebuie \u00eendeplinit de statele candidate \u00eenaintea deschiderii este criteriul politic (existen\u0163a unor institu\u0163ii democratice stabile, respectarea drepturilor omului \u015fi protejarea drepturilor minorit\u0103\u0163ilor).<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Celelalte criterii stabilite prin tratatul de la Maastricht referitoare la aderarea noilor \u0163\u0103ri au r\u0103mas neschimbate, \u00eendeplinirea lor fiind necesar\u0103 \u00een momentul ader\u0103rii. Aceste criterii sunt: criteriul economic (o economie de pia\u0163\u0103 func\u0163ional\u0103 \u015fi care s\u0103 poat\u0103 face fa\u0163\u0103 presiunilor concuren\u0163ial de pe Pia\u0163a Unic\u0103 a UE); criteriul legislativ (acquis-ul comunitar trebuie pus \u00een aplicare \u00een statul candidat \u00een momentul ader\u0103rii la UE) \u015fi criteriul administrativ (capacitatea statului candidat de a-\u015fi asuma obliga\u0163iile de stat membru al UE).<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Acquis-ul comunitar este grupat \u00een 31 de capitole, ce sunt deschise succesiv negocierii: <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n1. Libera circula\u0163ie a bunurilor; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n2. Libera circula\u0163ie a persoanelor; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n3. Libera circula\u0163ie a serviciilor; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n4. Libera circula\u0163ie a capitalurilor; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n5. Dreptul societ\u0103\u0163ilor comerciale; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n6. Politica de concuren\u0163\u0103; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n7. Agricultura; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n8. Pescuitul; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n9. Politica \u00een domeniul transporturilor; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n10. Impozitarea; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n11. Uniunea Economic\u0103 \u015fi Monetar\u0103; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n12. Statistica; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n13. Politica sociala \u015fi de ocupare a for\u0163ei de munc\u0103; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n14. Energie; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n15. Politica industrial\u0103; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n16. \u00centreprinderile mici \u015fi mijlocii; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n17. \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi cercetare; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n18. \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi formare profesional\u0103; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n19. Telecomunica\u0163ii \u015fi tehnologia informa\u0163iei; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n20. Cultura \u015fi audio-vizual; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n21. Politica regional\u0103 \u015fi coordonarea instrumentelor structurale; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n22. Mediul \u00eenconjur\u0103tor; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n23. Protec\u0163ia consumatorului \u015fi s\u0103n\u0103tatea public\u0103; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n24. Cooperarea \u00een domeniul justi\u0163iei \u015fi afacerilor interne; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n25. Uniunea vamal\u0103; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n26. Rela\u0163iile economice interna\u0163ionale; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n27. Politica extern\u0103 \u015fi de securitate ; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n28. Controlul financiar; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n29. Prevederi financiare \u015fi bugetare; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n30. Participarea la Institu\u0163iile U.E.; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n31. Altele.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Tratatul de la MAASTRICHT cunoscut sub denumirea de Tratatul asupra Uniunii Europene, semnat la 7 februarie 1992 \u015fi intrat \u00een vigoare la 1 noiembrie 1993, este punctul care se realizeaz\u0103 voin\u0163a politic\u0103 de transformare a CEE, entitate economic\u0103, \u00eentr-o uniune dispun\u00e2nd de competen\u0163e politice.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n \u201cSPATIUL SCHENGEN\u201d este realizat progresiv de un anumit num\u0103r de state ale Uniunii care doresc s\u0103 anticipeze realizarea obiectivelor Tratatului de la Maastricht. Evolu\u0163ia a fost urm\u0103toarea:<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n La 14 iunie 1985, Fran\u0163a, Germania , Belgia , Olanda \u015fi Louxemburg au semnat acordul de la Schengen care viza suprimarea progresiv\u0103 a controalelor la frontierele comune, instaur\u00e2nd un regim de liber\u0103 circula\u0163ie pentru to\u0163i cet\u0103\u0163enii proveni\u0163i din statele semnatare \u015fi din alte state ale Comunit\u0103\u0163ii sau din \u0163\u0103ri ter\u0163e. Aceast\u0103 cooperare include o politic\u0103 comun\u0103 a azilului \u015fi a imigr\u0103rii.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n La 19 iunie 1990 are loc semnarea de cele cinci state ale Conven\u0163iei complementare ce define\u015fte condi\u0163iile de aplicare \u015fi garan\u0163iile realiz\u0103rii circula\u0163iei libere. Aceast\u0103 conven\u0163ie compus\u0103 din 142 de articole modific\u0103 legile na\u0163ionale \u015fi este supus\u0103 ratific\u0103rii parlamentare. Conven\u0163ia realizeaz\u0103 o colaborare \u00eentre poli\u0163ii \u00eempotriva criminalit\u0103\u0163ii \u015fi a terorismului.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n La 26 martie 1995 a intrat \u00een vigoare Conven\u0163ia dintre Fran\u0163a, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Spania \u015fi Portugalia. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene este competent\u0103 s\u0103 aplice dreptul european \u015fi s\u0103 permit\u0103 o interpretare uniform\u0103 a acesteia care s\u0103 se impun\u0103 jurisdic\u0163iei na\u0163ionale. Deciziile pe care le ia conform articolului 177 al Tratatului CEE (recursuri prejudiciare constituie un corp de doctrin\u0103 juridic\u0103 ce impune urm\u0103toarele principii:<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n 1.Principiul \u201cnemijlocirii\u201d dreptului comunitar, care stipuleaz\u0103 c\u0103 aplicarea unei norme obligatorii europene nu poate fi \u00eent\u00e2rziat\u0103 sau modificat\u0103 prin interven\u0163ia legislatorului na\u0163ional.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n 2.Principiul \u201daplic\u0103rii directe\u201d, conform c\u0103ruia, o persoan\u0103 particular\u0103 se poate prevala \u00een fa\u0163a judec\u0103torului na\u0163ional de aplicarea unui tratat, unei reglement\u0103ri sau a unei directive comunitare.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n 3.Principiul \u201cprimatului \u201cdreptului comunitar asupra dreptului na\u0163ional constituie contribu\u0163ia cea mai important\u0103 a Cur\u0163ii de Justi\u0163ie, pentru c\u0103 nu figureaz\u0103 \u00een mod expres \u00een tratate \u015fi pentru c\u0103 este condi\u0163ia sine qua-non a autonomiei \u015fi respect\u0103rii dreptului comunitar. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nPARLAMENTUL EUROPEAN<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Din 1952 p\u00e2n\u0103 \u00een 1979, Parlamentul European a fost desemnat de parlamentele na\u0163ionale. \u00cen iunie 1979, aceast\u0103 desemnare a fost \u00eencredin\u0163at\u0103 votului universal. \u00cens\u0103\u015fi noutatea pe care o reprezent\u0103 o adunare parlamentar\u0103 interna\u0163ional\u0103, precum \u015fi noutatea, \u00eenc\u0103 mai mare, pe care o reprezint\u0103 alegerea prin vot universal a unei asemenea adun\u0103ri explic\u0103 faptul c\u0103, pe de o parte, vechiul Parlament a suferit vreme \u00eendelungat\u0103 de o slab\u0103 reprezentativitate, iar pe de alt\u0103 parte, c\u0103 a fost nevoie de mai bine de 30 de ani pentru a se pune \u00een practic\u0103 votul universal.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n C\u00e2t prive\u015fte num\u0103rul parlamentarilor aceasta a crescut de la 78 pentru Adunarea comun\u0103 a CECO la 142 pentru Adunarea parlamentar\u0103 a celor trei Comunit\u0103\u0163i, apoi la 198 odat\u0103 cu aderarea Marii Britanii, a Irlandei \u015fi a Danemarcei (dat\u0103 ce corespunde cu constituirea noului Parlament ales prin sufragiu universal direct, 17 iulie 1979); a ajuns la 410 odat\u0103 cu instituirea alegerilor directe \u015fi apoi la 434, de la 1 ianuarie 1981, prin intrarea Greciei, la 518 prin intrarea Spaniei \u015fi Portugaliei \u00een 1986, apoi la 567 odat\u0103 cu reunificarea german\u0103 \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, la 626 prin aderarea Austriei, Suediei \u015fi Finlandei la 1 ianuarie 1995. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Organele Parlamentului European sunt: Biroul (alc\u0103tuit din: pre\u015fedinte, 14 vicepre\u015fedin\u0163i \u015fi chestori \u015fi r\u0103spunz\u00e2nd de organizarea interna a institu\u0163iei); Conferin\u0163a pre\u015fedin\u0163ilor (grupurilor politice care stabile\u015fte ordinea de zi a sesiunilor); Secretariatul general (stabilit la Luxembourg \u015fi Bruxelles).<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Parlamentarii sunt repartiza\u0163i \u00een cadrul celor 20 de comisii permanente (agricultura, mediu, afaceri externe, economic\u0103, regional\u0103, etc). Deputa\u0163ii nu se regrupeaz\u0103 \u00een delega\u0163ii na\u0163ionale, ci \u00een grupuri politice care constituie adev\u0103rata structura a Parlamentului dup\u0103 cum urmeaz\u0103: Partidului Socialist European (P.S.E.)-217; Partidul Popular European (P.P.E.) \u2013173; Uniunea pentru Europa (U.P.E.)-54; Liberalii, Democra\u0163ii \u015fi Radicalii Europeni (L.D.R.E.)-52; St\u00e2nga Unitar\u0103 European\u0103 (S.U.E.)-33;Verzii (V.)-27; Alian\u0163a Radical\u0103 European\u0103 (A.R.E.)-20; Europa Na\u0163iunilor (E.N.)-19 \u015fi Ne\u00eenscri\u015fi (N.I.)-31.\uf02a<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Sesiunile plenare ale Parlamentului European sunt lunare \u015fi dureaz\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Celelalte trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni consacrate lucr\u0103rilor comisiilor parlamentare \u015fi grupurilor politice.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Sediul din Strasbourg a fost confirmat ca locul unde se desf\u0103\u015foar\u0103 cele doisprezece sesiuni plenare ordinare, la Consiliul European de la Edinburgh (decembrie 1992). Comisiile grupurilor politice se reunesc la Bruxelles. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Loc al dezbaterilor \u015fi stimul\u0103rii politice, Parlamentul exercit\u0103 o func\u0163ie matrice la procesul unific\u0103rii europene. El corecteaz\u0103 tenta\u0163iile birocratice ale Comisiei \u015fi stimuleaz\u0103 Consiliul de Mini\u015ftri, c\u0103ruia \u00eei hot\u0103r\u0103\u015fte programul la \u00eenceputul \u015fi la finalul fiec\u0103rei pre\u015feden\u0163ii semestriale.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Reprezentant al opiniei publice Parlamentul \u00eencearc\u0103 s\u0103 joace rolul de \u201cvox populi\u201d pentru Uniunea European\u0103 . Forum interna\u0163ional, Parlamentul , prin intermediul delega\u0163iilor interparlamentare, \u00eentre\u0163ine rela\u0163ii cu Parlamentele \u0163\u0103rilor exterioare Uniunii.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Astfel, Parlamentul \u00eemparte cu Consiliul puterile legislative \u015fi bugetare, iar prin tratatul de la Maastricht i s-a l\u0103rgit sfera drepturilor \u00een special \u00een ceea ce prive\u015fte procedura amendamentelor \u015fi fa\u0163\u0103 de Comisie.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nCONSILIUL<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nConsiliul de Mini\u015ftri ,compus din mini\u015ftri reprezent\u00e2nd statele membre, este institu\u0163ia decizional\u0103 principal\u0103 a Comunit\u0103\u0163ii Europene \u015fi a Uniunii \u00een cadrul c\u0103rora el exprim\u0103 \u00een special interesele na\u0163ionale. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Consiliul \u201cafacerilor generale\u201d este compus din mini\u015ftri Afacerilor Externe ai statelor membre . Fiecare \u0163ar\u0103 exercit\u0103 pre\u015feden\u0163ia prin rota\u0163ie, pentru o perioada de 6 luni . Consiliul se reune\u015fte alternativ la Bruxelles \u015fi de 3 ori pe an la Luxemburg. El este asistat de un secretariat general al c\u0103rui sediu este la Bruxelles.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Consiliile specializate sunt convocate c\u00e2nd ordinea de zi solicit\u0103 tratarea unor probleme tehnice (Consiliile Agriculturii , Economiei \u015fi Finan\u0163elor, Mediului, Transporturilor, Industriei \u015f.a., ce reunesc mini\u015ftrii respectivi din fiecare stat membru).<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n \u00cen activit\u0103\u0163ile cotidiene Consiliul este asistat de c\u0103tre un organ administrativ esen\u0163ial \u015fi anume Comitetul Reprezenta\u0163ilor Permanen\u0163i (COREPER).<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Alc\u0103tuit din diploma\u0163i av\u00e2nd rangul de ambasadori ai statelor membre, comitetul ac\u0163ioneaz\u0103 ca organ subsidiar Consiliului. COREPER este institu\u0163ia ce face leg\u0103tura \u00eentre diferitele administra\u0163ii na\u0163ionale \u015fi institu\u0163iile comunitare.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Consiliul decide asupra actelor juridice formale (reglement\u0103ri, directive, decizii) \u015fi hot\u0103r\u0103\u015fte asupra acordurilor interna\u0163ionale negociate de c\u0103tre Comisie. El nu se poate exprima dec\u00e2t la o propunere formal\u0103 a Comisiei. Anumite hot\u0103r\u00e2ri sunt luate \u00een co-decizie cu Parlamentul European.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Consiliul de Mini\u015ftri este totodat\u0103 unul dintre organele triunghiului decizional al Uniunii (Comisia, Consiliul , Parlamentul) \u015fi locul unde se mediaz\u0103 \u00eentre diferitele interese na\u0163ionale. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Modul de a lua decizii al Consiliului este at\u00e2t votul majoritar c\u00e2t \u015fi votul cu unanimitate. Votul majoritar presupune ca deciziile s\u0103 se ia cu majoritate calificat\u0103 care atribuie fiec\u0103rei \u0163\u0103ri un vot ponderat \u00een func\u0163ie de popula\u0163ie: Germania, Fran\u0163a, Italia \u015fi Marea Britanie au c\u00e2te 10 voturi; Spania 8; Belgia, Grecia, \u0162\u0103rile de Jos \u015fi Portugalia c\u00e2te 5; Suedia \u015fi Austria c\u00e2te 4; Danemarca, Irlanda \u015fi Finlanda c\u00e2te 3, iar Luxemburg 2, fiind astfel avantajate statele mai mici. Votul cu unanimitate este necesar \u00een domeniile prev\u0103zute de tratate: aderarea unui nou stat membru, revizuirea tratatului, armonizarea fiscal\u0103, lansarea unei politici noi, programele cadru \u015f.a.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Consiliul European, inaugurat \u00een 1974, s-a constituit din practica \u00eent\u00e2lnirilor regulate ale \u015fefilor de stat \u015fi de guvern cu pre\u015fedintele comisiei. Aceast\u0103 practic\u0103 institu\u0163ionalizat\u0103 din Actul Unic European din 1987. Tratatul de la Maastricht confirm\u0103 rolul director al Consiliului European \u00een cadrul Uniunii.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n \u015eefii de stat \u015fi de guvern, c\u0103rora li se al\u0103tur\u0103 pre\u015fedintele Comisiei, se reunesc cel pu\u0163in de dou\u0103 ori pe an. Consiliul European adopt\u0103 \u201cconcluzii\u201d care constituie cadrul de stimulare a Consiliului de Mini\u015ftri \u015fi a Comisiei.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Loc de arbitraj \u015fi de compromis, Consiliul European este adesea chemat s\u0103 tran\u015feze anumite probleme care n-ar putea ob\u0163ine acordul la nivelul mini\u015ftrilor. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Comisia si celelalte institu\u0163ii<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nComisia este organismul comun al celor trei Comunit\u0103\u0163i europene fuzionate \u00een 1967: CECO, CEE \u015fi EURATOM. \u00cencep\u00e2nd cu 1 noiembrie 1993 ea poart\u0103 denumirea de Comisia Uniunii Europene.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nColegiul, \u00een Uniunea celor cincisprezece membri, este format din cei 20 de comisari (c\u00e2te doi pentru Germania, Fran\u0163a, Italia, Marea Britanie \u015fi Spania \u015fi c\u00e2te unul pentru fiecare din celelalte \u0163\u0103ri) care sunt numi\u0163i de comun acord de c\u0103tre statele membre. \u00cencep\u00e2nd cu 1 ianuarie 1995 membrii Comisiei sunt numi\u0163i pentru cinci ani \u015fi sunt supu\u015fi votului de \u00eenvestitur\u0103 al Parlamentului European.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Pre\u015fedintele Comisiei este desemnat de c\u0103tre statele membre cu unanimitate \u015fi exercit\u0103 o func\u0163ie important\u0103 de reprezentare \u00een exterior: particip\u0103 la lucr\u0103rile Consiliului European la summit-urile \u0163\u0103rilor industrializate \u00eel \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een mod regulat pe pre\u015fedintele S.U.A.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Independen\u0163a Comisiei fa\u0163\u0103 de statele membre constituie cel mai important element al sistemului comunitar. Garant al interesului comun, Comisia are monopolul asupra ini\u0163iativei legislative. Ea transmite Consiliului \u015fi Parlamentului propunerile sale de reglement\u0103ri \u015fi de directive.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Comisia dispune de o putere de reglementare prin competen\u0163ele care \u00eei sunt atribuite de c\u0103tre tratate: ea execut\u0103 bugetul comunitar, gireaz\u0103 politica agricol\u0103, politic\u0103 comercial\u0103, pia\u0163a intern\u0103 european\u0103. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n \u00centre institu\u0163iile de baz\u0103 ale Uniunii Europene, pe l\u00e2ng\u0103 Parlament, Consiliu \u015fi Comisie, mai exist\u0103 \u015fi Curtea de Justi\u0163ie \u015fi Curtea de Conturi cu care de altfel colaboreaz\u0103 primele trei.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Curtea de Justi\u0163ie instalat\u0103 la Luxemburg este compus\u0103 din 15 judec\u0103tori, asista\u0163i de 9 avoca\u0163i generali. Ei sunt numi\u0163i pentru 6 ani, de comun acord, de c\u0103tre statele membre: independen\u0163a lor este garantat\u0103. Curtea de Justi\u0163ie este asistat\u0103, din 1988, de un tribunal de prim\u0103 instan\u0163\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nCurtea de Conturi a fost creat\u0103 prin Tratatul financiar din 22 iulie 1975 \u015fi s-a ridicat la rang de institu\u0163ie prin Tratatul de la Maastricht. Este compus\u0103 din 15 membri numi\u0163i pe o perioad\u0103 de 6 ani de c\u0103tre Consiliu, dup\u0103 consultarea Parlamentului. Ea asist\u0103 Parlamentul \u015fi Consiliul \u00een exercitarea func\u0163iilor de control al execu\u0163iei bugetare.<\/span><\/div>\n
<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Proiectul de unificare economic\u0103 \u015fi politic\u0103 a continentului pe care Victor Hugo \u00eel numea \u201cStatele Unite ale Europei\u201d nu a devenit o realitate institu\u0163ional\u0103 dec\u00e2t dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial. La 5 iunie 1947, \u00een condi\u0163iile \u00eenceperii R\u0103zboiului Rece, generalul Marshall a propus Europei ajutorul SUA cu condi\u0163ia \u00eenscrierii b\u0103tr\u00e2nului continent \u00eentr-un plan general […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"yoast_head":"\nConstruc\u0163ia European\u0103. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/constructia-europeana\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Construc\u0163ia European\u0103. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Proiectul de unificare economic\u0103 \u015fi politic\u0103 a continentului pe care Victor Hugo \u00eel numea \u201cStatele Unite ale Europei\u201d nu a devenit o realitate institu\u0163ional\u0103 dec\u00e2t dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial. La 5 iunie 1947, \u00een condi\u0163iile \u00eenceperii R\u0103zboiului Rece, generalul Marshall a propus Europei ajutorul SUA cu condi\u0163ia \u00eenscrierii b\u0103tr\u00e2nului continent \u00eentr-un plan general […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/constructia-europeana\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2011-02-23T12:37:00+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2020-09-25T09:49:45+00:00\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"eurointern\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"eurointern\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"18 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/constructia-europeana\/\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/constructia-europeana\/\",\"name\":\"Construc\u0163ia European\u0103. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\"},\"datePublished\":\"2011-02-23T12:37:00+00:00\",\"dateModified\":\"2020-09-25T09:49:45+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/constructia-europeana\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/constructia-europeana\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/constructia-europeana\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Construc\u0163ia European\u0103.\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\",\"name\":\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"description\":\"Internships\/ Scholarships\/ Grants\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":\"required name=search_term_string\"}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\",\"name\":\"eurointern\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"eurointern\"},\"sameAs\":[\"http:\/\/rubyskynews.com\"],\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Construc\u0163ia European\u0103. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/constructia-europeana\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Construc\u0163ia European\u0103. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","og_description":"Proiectul de unificare economic\u0103 \u015fi politic\u0103 a continentului pe care Victor Hugo \u00eel numea \u201cStatele Unite ale Europei\u201d nu a devenit o realitate institu\u0163ional\u0103 dec\u00e2t dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial. La 5 iunie 1947, \u00een condi\u0163iile \u00eenceperii R\u0103zboiului Rece, generalul Marshall a propus Europei ajutorul SUA cu condi\u0163ia \u00eenscrierii b\u0103tr\u00e2nului continent \u00eentr-un plan general […]","og_url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/constructia-europeana\/","og_site_name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","article_published_time":"2011-02-23T12:37:00+00:00","article_modified_time":"2020-09-25T09:49:45+00:00","author":"eurointern","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"eurointern","Est. reading time":"18 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/constructia-europeana\/","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/constructia-europeana\/","name":"Construc\u0163ia European\u0103. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","isPartOf":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website"},"datePublished":"2011-02-23T12:37:00+00:00","dateModified":"2020-09-25T09:49:45+00:00","author":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/constructia-europeana\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/constructia-europeana\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/constructia-europeana\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/rubyskynews.com\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Construc\u0163ia European\u0103."}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/","name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","description":"Internships\/ Scholarships\/ Grants","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}"},"query-input":"required name=search_term_string"}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d","name":"eurointern","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","caption":"eurointern"},"sameAs":["http:\/\/rubyskynews.com"],"url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28181"}],"collection":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28181"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28181\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28181"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28181"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28181"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}