{"id":28179,"date":"2011-02-23T12:39:00","date_gmt":"2011-02-23T12:39:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2020-09-25T09:49:45","modified_gmt":"2020-09-25T09:49:45","slug":"organizatiile-internationale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/organizatiile-internationale\/","title":{"rendered":"Organiza\u0163iile Interna\u0163ionale."},"content":{"rendered":"
<\/div>
\nO organiza\u0163ie interna\u0163ional\u0103 este, conform defini\u0163iei date de sir Gerald Fitzmaurioe, \u201co asocia\u0163ie de state constituit\u0103 printr-un tratat, dotat\u0103 cu o constitu\u0163ie \u015fi cu organe comune, av\u00e2nd o personalitate juridic\u0103 distinct\u0103 de aceea a statelor membre\u201d. Organiza\u0163iile interna\u0163ionale interguvernamentale sunt create de un instrument juridic care stabile\u015fte acordul statelor implicate. Este vorba de fapt despre un tratat , ce poate fi numit \u201cpact\u201d (Liga Na\u0163iunilor, Tratatul de la Var\u015fovia), \u201cconstitu\u0163ie\u201d (O.J.M.) , \u201ccart\u0103\u201d (O.N.U.) \u015f.a. . Statele semnatare ratific\u0103 acest act important conform regulilor constitu\u0163ionale interne. Tratatul intr\u0103 \u00een vigoare c\u00e2nd , dup\u0103 cum se <\/a>stipuleaz\u0103 \u00een una din clauzele sale finale, un num\u0103r minim de state l-a ratificat. \u00cen principiu, numai statele suverane au calitatea de a fi membre ale acestei organiza\u0163ii. Statele fondatoare sunt membre originale, iar statele care ader\u0103 ulterior sunt membre admise. Admiterea, retragerea sau excluderea se supun unor proceduri \u015fi criterii pretinse, fixate prin actul constitutiv. Orice organiza\u0163ie interna\u0163ional\u0103 dispune, \u00een \u00een\u0163elesul strict al termenului, de personalitate juridic\u0103. Aceasta \u00eei consolideaz\u0103 permanen\u0163a, \u00eei ofer\u0103 capacitatea de a putea \u00eendeplini misiunile care \u00eei sunt atribuite \u015fi implic\u0103 o autonomie financiar\u0103. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Evolu\u0163ia num\u0103rului de organiza\u0163ii interna\u0163ionale a fost spectaculoas\u0103. Dac\u0103 \u00een 1909 existau doar 37 de organiza\u0163ii interna\u0163ionale interguvernamentale (O.I.G.) \u00een 1960 num\u0103rul acestora crescuse la 154, pentru a ajunge \u00een 1992 la 286 . \u00cen ceea ce prive\u015fte organiza\u0163iile interna\u0163ionale nonguvernamentale (O.N.G.), acestea au avut o evolu\u0163ie \u015fi mai impresionant\u0103 : de la 176 c\u00e2te existau \u00een 1909 au ajuns la 1255 \u00een 1960 \u015fi la 4696 \u00een 1992.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Toate aceste organiza\u0163ii se articuleaz\u0103 \u00een func\u0163ie de modalit\u0103\u0163ile foarte variabile, \u00een jurul a cinci feluri de organe : <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u2022 un organ deliberativ plenar (Adunarea General\u0103 a O.N.U., Conferin\u0163a F.A.O.), la care particip\u0103 toate statele membre \u015fi care decide politica general\u0103 a organiza\u0163iei; <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u2022 un organ deliberativ restr\u00e2ns (Consiliul de Securitate al O.N.U., Consiliul de Administra\u0163ie al O.T.M.), ce cuprinde un num\u0103r redus de state (alese de organul plenar) \u015fi \/ sau numite \u00een func\u0163ie de pozi\u0163ia lor aparte \u00een domeniul respectiv. Acest organ are dreptul s\u0103 ia decizii opera\u0163ionale;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u2022 un organ administrativ (Secretariatul General al O.N.U., Biroul Interna\u0163ional al Muncii [B.J.M.] ), ce se ocup\u0103 de func\u0163ionarea cotidian\u0103 a organiza\u0163iei;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u2022 organe tehnice \u015fi consultative (Consiliul Economic \u015fi Social al O.N.U., Comitetul Economic \u015fi Social al Comunit\u0103\u0163ii Europene);<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u2022 eventual organe jurisdic\u0163ionale (Curtea Interna\u0163ional\u0103 de Justi\u0163ie [C.I.J.] pentru O.N.U. , Curtea de Justi\u0163ie a Comunit\u0103\u0163ii Europene)1.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nOrganiza\u0163iile nonguvernamentale (O.N.G.) sau asocia\u0163iile interna\u0163ionale sunt institu\u0163ii create \u201cdintr-o ini\u0163iativ\u0103 privat\u0103, sau mixt\u0103 [state \u015fi persoane private] \u2013 cu excluderea oric\u0103rui acord interguvernamental, regrup\u00e2nd persoane private sau publice, fizice sau morale\u201d2.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nOrganiza\u0163iile nonguvernamentale au luat na\u015ftere \u00een secolul XIX (Crucea Ro\u015fie, Interna\u0163ionalele I \u015fi a II \u2013 a), dar abia \u00een secolul XX s-au dezvoltat \u015fi diversificat r\u0103spunz\u00e2nd nevoilor diferitelor schimburi \u015fi cooper\u0103ri \u00eentre grupuri sau \u00eentre indivizi : informa\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice, tehnice, juridice, ajutor umanitar, federa\u0163ii de sindicate \u015fi partide; sport (Comitetul Olimpic Interna\u0163ional) \u015f.a. \u00cen general aceste organiza\u0163ii nu sunt considerate de c\u0103tre state drept entit\u0103\u0163i transna\u0163ionale; ele nu exist\u0103 dec\u00e2t ca organiza\u0163ii interne.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nPrima organiza\u0163ie interna\u0163ional\u0103 important\u0103 a fost Societatea Na\u0163iunilor(S.N.) al c\u0103rei pact fondator a fost anexat Tratatelor de Pace din 1919, care stabilea un sistem de securitate colectiv\u0103. \u00cen paralel s-a creat Organiza\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 a Muncii (O.I.M.).<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nDup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial , organiza\u0163iile interna\u0163ionale , mai \u00eent\u00e2i cele mondiale dar \u015fi regionale, au cunoscut a dezvoltare f\u0103r\u0103 precedent. Tot la ini\u0163iativa S.U.A. au fost \u00eenfiin\u0163ate organiza\u0163ii cu voca\u0163ie universal\u0103, \u00een centrul dispozitivului figur\u00e2nd Succesorul Ligii Na\u0163iunilor, Organiza\u0163ia Na\u0163iunilor Unite (O.N.U.), av\u00e2nd ca misiune esen\u0163ial\u0103 men\u0163inerea p\u0103cii; Fondul Monetar Interna\u0163ional (F.M.I.) \u015fi Banca Interna\u0163ional\u0103 pentru Reconstruc\u0163ie \u015fi Dezvoltare (B.I.R.D. sau Banca Mondial\u0103). \u00cen acela\u015fi timp au fost \u00eenfiin\u0163ate alte 16 institu\u0163ii specializate, construite \u00een general pe baza structurilor existente \u00een scopul protej\u0103rii domeniilor tehnice esen\u0163iale cooper\u0103rii interna\u0163ionale .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nDup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial , organiza\u0163iile s-au dezvoltat \u015fi la nivel regional. Europa Occidental\u0103, prin Consiliul Europei \u015fi , mai ales, din 1950 , prin \u00eenceperea construc\u0163iei europene, devine \u015fi r\u0103m\u00e2ne un laborator institu\u0163ional \u00eentotdeauna remarcabil. \u015ei alte continente se doteaz\u0103 cu structuri analoage : Organiza\u0163ia Statelor Americane (O.S.A.,1948),expresia unui panamericanism dominat de S.U.A. \u015fi mobilizat , \u00een perioada R\u0103zboiului Rece, pentru a combate comunismul ; Organiza\u0163ia Unit\u0103\u0163ii Africane (O.U.A., 1963) , ca urmare a decoloniz\u0103rii \u015f.a.3.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nO.N.U. a luat fiin\u0163\u0103 \u00eentre 25 aprilie \u015fi 26 iunie 1945, perioad\u0103 \u00een care la San Francisco a avut loc conferin\u0163a de elaborare a cartei, la care au participat 51 de state, membre fondatoare .De la sf\u00e2r\u015fitul anilor 40 p\u00e2n\u0103 \u00een anii \u201950, organiza\u0163ia a fost dominat\u0103 de S.U.A., \u00eentruc\u00e2t jum\u0103tate din totalitatea membrilor era reprezentat\u0103 de alia\u0163ii s\u0103i, singura opozi\u0163ie serioas\u0103 r\u0103m\u00e2n\u00e2nd URSS-ul. Din a doua jum\u0103tate a anilor \u201950 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een anii \u201970 , decolonizarea favoriz\u00e2nd crearea a zeci de state duce la m\u0103rirea membrilor O.N.U. de peste trei ori.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen prezent O.N.U. regrupeaz\u0103 cvasitotalitatea statelor de pe planet\u0103 (185 \u00een 1995), cu excep\u0163ia Elve\u0163iei, Vaticanului, a c\u00e2torva state minuscule din Pacific \u015fi a Taiwan-ului .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nPrincipalele organe ale O.N.U. sunt :<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n1. Adunarea General\u0103 \u2013 este principalul organ al ONU. Principiul s\u0103u este \u201cun stat, o voce \u201c. Adunare General\u0103 este un fel de parlament mondial care delibereaz\u0103 asupra tuturor problemelor mari care delibereaz\u0103 asupra tuturor problemelor mari ce \u0163in de ordinea interna\u0163ional\u0103, voteaz\u0103 bugetul ONU, dar nu exprim\u0103 dec\u00e2t recomand\u0103ri f\u0103r\u0103 influen\u0163\u0103 obligatorie asupra statelor membre .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n2. Consiliul de Securitate \u2013 este organul colegial restr\u00e2ns care \u201c are ca responsabilitate principal\u0103 men\u0163inerea p\u0103cii \u015fi securit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale\u201d. Consiliul este compus din 15 membri, dintre care 5 sunt permanen\u0163i (SUA), URSS \u2013 Rusia dup\u0103 decembrie 1991, China, Marea Britanie \u015fi Fran\u0163a), fiecare dispun\u00e2nd de un drept de veto \u015fi 10 membri ale\u015fi de Adunarea General\u0103 pe o perioad\u0103 de doi ani, \u00een func\u0163ie de contribu\u0163ia lor la men\u0163inerea p\u0103cii \u015fi pe baza principiului reparti\u0163iei geografice stabilite.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n3. Consiliul Economic \u015fi Social (C.E.S.) , aflat sub autoritatea Adun\u0103rii Generale, este organul consultativ al ONU \u00een domeniile \u201ceconomic, social, al culturii intelectuale \u015fi al educa\u0163iei , al s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii publice \u015fi al altor domenii conexe\u201d \u015fi se compune din 56 de membri, ale\u015fi de Adunarea General\u0103<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n4. Consiliul de tutel\u0103 \u2013 s-a ocupat de supravegherea administra\u0163iei teritoriilor aflate sub tutel\u0103, dar prin decolonizare \u015fi-a pierdut ra\u0163iunea de a mai exista<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n5. Curtea Interna\u0163ional\u0103 de Justi\u0163ie (C.I.J.) \u00eei succede din 1945 Cur\u0163ii Permanente de Justi\u0163ie Interna\u0163ional\u0103, creat\u0103 de Societatea Na\u0163iunilor, este organul judiciar principal al O.N.U. Ea este compus\u0103 din 15 judec\u0103tori independen\u0163i, ale\u015fi pe o perioad\u0103 de 9 ani, de Adunarea General\u0103 \u015fi de Consiliul de Securitate, de pe listele de candida\u0163i recomanda\u0163i de statele respective. Curtea are o competen\u0163\u0103 dubl\u0103. Pe de o parte rezolv\u0103 litigiile de ordin juridic dintre state care \u00eei recunosc competen\u0163a (o competen\u0163\u0103 contencioas\u0103), \u015fi pe de alta poate fi sesizat\u0103 pentru avizul asupra punctelor de drept printr-un organ al ONU (de obicei Adunarea General\u0103) sau printr-o institu\u0163ie specializat\u0103 (un stat nu poate deci solicita un aviz de la Curte)(o competen\u0163\u0103 consultativ\u0103) .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n6. Secretariatul \u2013 Secretarul general este cel mai important func\u0163ionar al organiza\u0163iei; el \u00ee\u015fi administreaz\u0103 personalul \u015fi \u00ee\u015fi preg\u0103te\u015fte bugetul . Secretarul general are un rol politic eminent, atr\u0103g\u00e2nd aten\u0163ia Consiliului de Securitate asupra oric\u0103rei afaceri care amenin\u0163\u0103 pacea, execut\u00e2nd totodat\u0103 orice misiune de bune oficii. \u00cen plus secretarul general gireaz\u0103 opera\u0163iunile de men\u0163inere a p\u0103cii sub controlul Consiliului de Securitate4.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Pe l\u00e2ng\u0103 aceste organe permanente , ONU are \u015fi organe subsidiare \u015fi institu\u0163ii specializate.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nOrganele subsidiare, p\u0103r\u0163i ale ONU, sunt create, \u00een m\u0103sura \u00een care este nevoie, de Adunarea General\u0103 sau de Consiliul de Securitate. Astfel sunt for\u0163ele de urgen\u0163\u0103 sau de observa\u0163ie pentru men\u0163inerea p\u0103cii. La fel, anumite structuri specializate: Conferin\u0163a Na\u0163iunilor Unite pentru Comer\u0163 \u015fi Dezvoltare (C.N.U.C.E.D.); Programul Na\u0163iunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nInstitu\u0163iile specializate sunt create prin acorduri interguvernamentale \u015fi prev\u0103zute, \u00een termenii statutului lor , cu atribu\u0163ii interna\u0163ionale \u00een domeniile economic, social, al culturii intelectuale \u015fi al educa\u0163iei , al s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii publice \u015fi \u00een alte domenii conexe. Unele dintre aceste institu\u0163ii sunt : O.I.M. (munc\u0103) , UNESCO (educa\u0163ie \u015fi cultur\u0103), OMS (s\u0103n\u0103tate). \u00cen 1995 existau 6 asemenea institu\u0163ii specializate.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nFondul Monetar Interna\u0163ional<\/span><\/b> (\u015fi Banca Mondial\u0103 \u2013 compania sa permanent\u0103) reprezint\u0103 al\u0103turi de ONU \u015fi GATT (Acordul General pentru Tarife \u015fi Comer\u0163), una dintre cele mai mari construc\u0163ii interna\u0163ionale concepute de SUA \u015fi \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103 de Regatul unit al Marii Britanii, la sf\u00e2r\u015fitul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nScopul s\u0103u este s\u0103 \u00eempiedice revenirea catastrofei din anii \u201930 (sc\u0103derea brusc\u0103 a activit\u0103\u0163ii economice , \u00eenchiderea frontierelor, manipul\u0103rile monetare, venirea la putere a regimurilor dictatoriale \u015fi belicoase), printr-un liberalism organizat combin\u00e2nd, cu ajutorul statelor, respectul fa\u0163\u0103 de disciplinele precise cu o cooperare interna\u0163ional\u0103 puternic\u0103, \u00een scopul de a le ajuta pe cele care se afl\u0103 \u00een dificultate.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen acest scop , Fondul Monetar Interna\u0163ional, institu\u0163ie specializat\u0103 a O.N.U. , supravegheaz\u0103 buna func\u0163ionare a sistemului. Statele membre \u00eei pl\u0103tesc Fondului Monetar Interna\u0163ional , \u00een func\u0163ie de anvergura lor economic\u0103, o sum\u0103 total\u0103 \u00een aur, devize \u015fi moned\u0103 na\u0163ional\u0103. Aceste v\u0103rs\u0103minte le fixeaz\u0103 cota-parte ce determin\u0103 num\u0103rul de voturi \u00een deliber\u0103rile Fondului, ca \u015fi importan\u0163a tragerilor la care pot participa \u00een cadrul institu\u0163iei . Accesul la aceste trageri atrage, pentru respectivul stat, m\u0103suri de supraveghere \u015fi control din partea Fondului Monetar Interna\u0163ional6.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen 1995 Fondul Monetar Interna\u0163ional a ajuns la 179 membri, cu 6 mai pu\u0163in dec\u00e2t O.N.U. \u2013 chiar Elve\u0163ia se g\u0103se\u015fte \u00een cadrul s\u0103u din 1992, \u00een timp ce nu face parte din a doua organiza\u0163ie. \u00cen anii \u201980 \u015fi \u201990 aproape 40 de \u0163\u0103ri (printre care \u015fi cele ce provin din lumea comunist\u0103) au aderat la Fondul Monetar Interna\u0163ional.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nOrganiza\u0163ii regionale pe continentul american<\/span><\/b> :<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nOrganiza\u0163ia statelor americane (O.S.A.) , a c\u0103rei cart\u0103 este semnat\u0103 la 2 mai 1848, este dispozitivul creat sub direc\u0163ia SUA \u00een scopul protej\u0103rii continentului american \u00eempotriva oric\u0103rei agresiuni exterioare. Adunarea General\u0103 este organul suprem \u015fi plenar ce fixeaz\u0103 politica general\u0103 a O.S.A. Ea este asistat\u0103 de trei consilii : Consiliul permanent, Consiliul economic \u015fi social interamerican \u015fi Consiliul interamerican de educa\u0163ie, \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi cultur\u0103. Exist\u0103 \u015fi un comitet juridic interamerican, \u015fi un secretar general care, de la reforma OSA din 1985 , a dob\u00e2ndit o dimensiune politic\u0103. \u00cen 1996, OSA cuprindea 35 de membri reprezent\u00e2nd toate statele americane cu excep\u0163ia Cubei (exclus\u0103 la cererea SUA, \u00een 1962). Canada s-a al\u0103turat organiza\u0163iei \u00een 1990.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen anii \u201990, ca \u015fi pe alte continente, \u015fi \u00een America s-au dezvoltat organiza\u0163ii economice regionale sau subregionale. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, eforturi \u00een general e\u015fuate sau pu\u0163in riguroase, sunt \u00eentreprinse \u00eenc\u0103 din anii \u201960 : \u00een 1960, Pia\u0163a Comun\u0103 a Americii Centrale (M.C.C.A.);\u00een 1973 Comunitatea Caraibelor (CARICOM) , renumind 12 \u0163\u0103ri ale Caraibelor plus Bahamas; \u00een 1976, Sistemul Economic Latino-American (SELA), asociind 25 de \u0163\u0103ri latino-americane.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nDe la 1 ianuarie 1994 ALENA (Acordul de Liber Schimb Nord-American)sau NAFTA (North American Free Trade Agreement) regrupeaz\u0103 SUA, Canada \u015fi Mexic.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nMERCOSUR (Pia\u0163a Comun\u0103 a Conului Sud), conceput \u00een 1991 \u015fi intrat \u00een vigoare de la 1 ianuarie 1995, asociaz\u0103 Brazilia, Argentina, Paraguay \u015fi Uruguay.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nO ultim\u0103 organiza\u0163ie sud-american\u0103 este grupul ANDIN format \u00een 1969, care regrupeaz\u0103 Bolivia , Chile, Columbia, Ecuador, Peru \u015fi Venezuiela (din 1973). \u00cen 1976, statul Chile al lui Pinochet, angaj\u00e2ndu-se \u00een domeniul economic pe cale ultraliberal\u0103, s-a retras din grup.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nOrganiza\u0163ii regionale pe continentul african : <\/span><\/b><\/div>\n

<\/p>\n

\nOrganiza\u0163ia Unit\u0103\u0163ii Africane (O.U.A.) a luat fiin\u0163\u0103 \u00een urma semn\u0103rii cartei la 25 mai 1963. Structurile acesteia sunt : Conferin\u0163a \u015fefilor de stat \u015fi de guvern, \u0163in\u00e2nd un \u201csummit\u201d anual la \u00eenalt nivel; Consiliul de mini\u015ftri ai afacerilor externe, care preg\u0103te\u015fte \u00eent\u00e2lnirile la nivel \u00eenalt \u015fi execut\u0103 hot\u0103r\u00e2rile; Secretarul general desemnat pe o perioad\u0103 de patru ani, de \u015fefii de stat \u015fi de guvern. O.U.A. este \u00eenconjurat\u0103 de o constela\u0163ie de institu\u0163ii specializate, de la Uniunea African\u0103 a C\u0103ilor Ferate p\u00e2n\u0103 la Agen\u0163ia Panafrican\u0103 de informa\u0163ie.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nComunitatea Economic\u0103 a Statelor Africane de Vest (CESAV) este creat\u0103 \u00een mai 1975. Ea regrupeaz\u0103 \u00een jurul colosului nigerian Benin-ul, Burkina, Insulele Capului Verde, Coasta de Azur , Gambia, Ghana, Guineea, Guineea-Bissau, Liberia, Mali, Mauritania, Nigeria, Senegal, Sierra Leone \u015fi Togo. Scopul acestei comunit\u0103\u0163i este de a crea \u00eentre statele participante un spa\u0163iu economic integrat, comparabil cu Comunitatea European\u0103 (circula\u0163ia liber\u0103 a m\u0103rfurilor, a serviciilor, a capitalurilor \u015fi a persoanelor; politici comune).<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nComunitatea Economic\u0103 a Statelor Africane Centrale (CESAC) este creat\u0103 la 19 octombrie 1983. Ea regrupeaz\u0103 Burundi, Camerun, Africa Central\u0103, Congo, Gabon, Guineea Ecuatorial\u0103, Rwanda, Ciad \u015fi Zair. La fel ca \u015fi CESAV, CESAC are ambi\u0163ia de a forma \u00eentre statele participante un spa\u0163iu analog celui al Comunit\u0103\u0163ii Europene (liberalizarea schimburilor pe o perioad\u0103 de 12 ani, apoi circula\u0163ia liber\u0103 a serviciilor \u015fi a persoanelor).<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen 1979 mai multe state ale Africii Australe, stabilite la linia de front (fiind confruntate cu for\u0163a de atrac\u0163ie economic\u0103 a colosului sud-african, dominat atunci de apartheid) \u2013 Angola, Botswana, Lesotho, Malawi, Mozambic, Swaziland, Tanzania \u015fi Zambia reunite la Zimbabwe \u015fi Namibia, instituie \u00eentre ele SADCC (Southern African Development Coordination Conference), destinat\u0103 s\u0103 promoveze o dezvoltare economic\u0103 \u00een comun. La r\u00e2ndul s\u0103u , \u00een august 1994 , Africa de Sud intr\u0103 \u015fi ea \u00een aceast\u0103 structur\u0103 devenit\u0103 SADC (Southern African Development Community).<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nOrganiza\u0163ii ale \u0163\u0103rilor islamice :<\/span><\/b><\/div>\n

<\/p>\n

\nLiga Statelor Arabe a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 pe 22 martie 1945 \u00een urma unei ini\u0163iative egiptene, pentru a fi o unitate a popoarelor arabe grup\u00e2nd ini\u0163ial Arabia Saudit\u0103, Egipt, Irak, Iordania (atunci Transiordania), Liban, Siria, Yemen (de Nord- Yemen de Sud, Aden, fiind atunci sub control britanic). Acestor state li s-au al\u0103turat \u0163\u0103rile arabe ajunse la independen\u0163\u0103 (Libia, Sudan, Maroc, Tunisia, Algeria), statele Peninsulei Arabice (Kuweit, Yemenul de Sud, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Oman \u015fi Qatar), patru state africane (Mauritania, Somalia, Djibouti \u015fi Comore), \u00een sf\u00e2r\u015fit, Organiza\u0163ia de Eliberare a Palestinei (O.E.P. care are din 1965 un statut de observator \u015fi devine membru plin \u00een 1975).<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nOrganul politic suprem al organiza\u0163iei este Consiliul Ligii, compus din reprezentan\u0163i ai statelor membre; el poate exista \u015fi la nivel de \u015fefi de stat, regi \u015fi pre\u015fedin\u0163i (\u00eent\u00e2lniri la nivel \u00eenalt).<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nLiga dispune de un secretariat general \u015fi este \u00eenconjurat\u0103 de foarte multe structuri : consilii (Consiliul de Ap\u0103rare Comun\u0103 cu un comandament arab unificat chiar di 1964, Consiliul Economic), comisii permanente; agen\u0163ii specializate (mai ales Organiza\u0163ia Arab\u0103 pentru Educa\u0163ie, \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Cultur\u0103); mecanisme de cooperare economic\u0103 (\u00een 1973 Fondul Arab pentru Dezvoltare Economic\u0103 \u015fi Social\u0103 – FADES ; \u00een 1977, Fondul Monetar Arab \u2013 F.M.A.)<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nLa 25 mai 1981 statele din Peninsula Arabic\u0103 (Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Qatar, Oman) constituie Consiliul de Cooperare din Golf (C.C.G.) sub direc\u0163ia Arabiei Saudite .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nLa 17 februarie 1989 Algeria, Libia, Maroc, Mautitania \u015fi Tunisia formeaz\u0103 Uniunea Maghreb-ului Arab (U.M.A.).<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nLa 22 septembrie 1969 la Rabat se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Organiza\u0163ia Conferin\u0163ei Islamice (O.C.I.). La aceasta poate adera orice stat cu popula\u0163ie musulman\u0103 \u00een propor\u0163ie de cel pu\u0163in 20%. \u00cen 1995 OCI cuprindea 51 de membri, adic\u0103 toate \u0163\u0103rile arabe plus 20 de \u0163\u0103ri africane \u015fi din Asia de Sud-Est (Brunei, Indonezia, Malayezia) \u015fi , \u00een sf\u00e2r\u015fit, republicile musulmane din fosta U.R.S.S.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nLa 14 septembrie 1960 este creat\u0103 la Bagdad Organiza\u0163ia \u0162\u0103rilor Exportatoare de Petrol (O.P.E.P.) . Aceasta asociaz\u0103 mai ales statele arabe, mari v\u00e2nz\u0103toare de petrol : Arabia Saudit\u0103, Irak, Kuweit, Quatar, Libia, Emiratele Arabe Unite, Iran \u015fi Algeria, dar nu este o organiza\u0163ie arab\u0103, av\u00e2nd \u00een componen\u0163a sa \u015fi Venezuiela, Indonezia, Nigeria, Ecuador \u015fi Gabon. OPEP este de fapt un cartel al \u0163\u0103rilor exportatoare de petrol, asociate pentru a controla pia\u0163a \u015fi a cunoscut apogeul gloriei cu ocazia \u015focurilor petroliere din anii \u201970.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nOrganiza\u0163ii regionale din Asia \u2013 Pacific <\/span><\/b><\/div>\n

<\/p>\n

\nAsocia\u0163ia Sud-Asiatic\u0103 Pentru Cooperare Regional\u0103 (ASACR sau dup\u0103 sigla sa anglo \u2013 american\u0103 SAARC) a fost creat\u0103 \u00een 1985 la ini\u0163iativa Bangladesh-ului, regrup\u00e2nd statele din subcontinentul indian (\u00een plus Bangladesh, Bhutan, India, Maldive, Nepal, Pakistan, Sri-Lanka).<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAsocia\u0163ia Na\u0163iunilor Asiei de Sud-Est (ANASE sau dup\u0103 sigla sa anglo \u2013 american\u0103 ASEAN ) a fost creat\u0103 la Bangkok (Thailanda) la 8 august 1967, regrup\u00e2nd : Indonezia, Malaysia, Filipine, Singapore \u015fi Thailanda. \u00cen 1984 la ASEAN ader\u0103 Brunel, iar \u00een 1995 du\u015fmanul comunist al anilor \u201960 \u2013 \u201970 , Vietnamul.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nLa 5 august 1971 a fost \u00eenfiin\u0163at Forumul Pacificului de Sud regrup\u00e2nd statele insulare din zon\u0103 : Australia, Noua Zeeland\u0103 , Insulele Fidji, Kiribati, Micronezia, Nauru. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nCooperarea Economic\u0103 a \u0163\u0103rilor din Asia \u015fi Pacific ( CEAP cunoscut\u0103 sub sigla sa anglo-american\u0103 APEC ) a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 la Seul \u00een 1989 . Acesta este un forum foarte vast ce regrupeaz\u0103 18 entit\u0103\u0163i : cei trei membri ai Asocia\u0163iei de Liber \u2013 Schimb Nord-American (SUA, Canada, Mexic) \u015fi Chile; cele trei Chine (China, Hong Kong , Taiwan); statele din ASEAN; Japonia, Coreea de Sud, Australia, Noua Zeeland\u0103 \u015fi Papua Noua Guinee, reprezent\u00e2nd actualmente o jum\u0103tate din produsul mondial brut \u015fi 40 % din comer\u0163ul mondial.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nGrupul celor 7 (G7) este o structur\u0103 informal\u0103, pornit\u0103 de la G5 \u015fi ulterior ajuns\u0103 la G7+1. Definitivat \u00een 1975 (prima \u00eent\u00e2lnire la Rambouillet de la 15 la 17 noiembrie 1975), la ini\u0163iativa pre\u015fedintelui francez Valery Giscard d\u2019Estaing \u015fi a cancelarului vest-german Helmut Schmidt, grupul reune\u015fte cele cinci \u015fi apoi cele \u015fapte principale democra\u0163ii industriale : S.U.A. , Japonia, R.E.G., Fran\u0163a Marea Britanie, Canada \u015fi Italia. G7, c\u0103ruia i se al\u0103tura din 1977 pre\u015fedintele Comisiei Uniunii Europene, vizeaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i o coordonare mai bun\u0103 a politicilor economice na\u0163ionale. Pu\u0163in c\u00e2te pu\u0163in , c\u00e2mpul discu\u0163iilor se extinde \u00een domeniul politic \u015fi social. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen timp , summit-urile se transform\u0103 \u00een ceremonii mediatice. \u00cen anii \u201990 , G7 este \u00eenc\u0103 o structur\u0103 reprezentativ\u0103, neasociindu-se \u00een cadrul s\u0103u dec\u00e2t statele occidentale \u015fi r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eenchis pentru colo\u015fii asiatici \u00een plin\u0103 dezvoltare (cu excep\u0163ia Japoniei).<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen 1996 Germania \u015fi Fran\u0163a propun ca Rusia s\u0103 devin\u0103 membru plin al G7, care se va transforma \u00een G8.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nOrganiza\u0163ia European\u0103 de Cooperare Economic\u0103 (O.E.C.E.) a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 la 16 aprilie 1948 \u00eentre statele Europei de Vest : Austria, Belgia, Danemarca, Fran\u0163a, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxembourg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Suedia, Elve\u0163ia, Turcia, Marea Britanie, ca \u015fi Germania de Vest, reprezentat\u0103 \u00een 1948 de comandamentele aflate \u00een func\u0163ia celor trei zone de ocupa\u0163ie.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen 1960 Europa Occidental\u0103 era reconstruit\u0103 OECE \u00eendeplinindu-\u015fi misiunea, trebuia s\u0103 dispar\u0103 sau s\u0103 se readapteze \u015fi astfel \u00een acela\u015fi an este \u00eenlocuit\u0103 cu Organiza\u0163ia pentru Cooperare \u015fi Dezvoltare Economic\u0103 (O.C.D.E.) , cuprinz\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 membrii OECE, SUA, Canada, Japnia, Australia \u015fi Noua Zeeland\u0103. \u00cen 1994, Mexicul este acceptat \u00een OCDE, urmat de Republica Ceh\u0103 , iar Coreea de Sud, Ungaria, Polonia \u015fi Slovacia au \u00eenceput procedurile necesare pentru a deveni membre.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nOrganiza\u0163ii interna\u0163ionale politico-militare <\/span><\/b><\/div>\n

<\/p>\n

\n Organiza\u0163ia Tratatului Atlanticului de Nord (N.A.T.O.) La 11 iunie 1948 senatul SUA a votat rezolu\u0163ia Vandenberg \u2013 veritabil\u0103 rezolu\u0163ie pentru tradi\u0163ia de izolare a acestei \u0163\u0103ri \u015fi o autorizeaz\u0103 s\u0103 avizeze \u00eenc\u0103 din timpul p\u0103cii alian\u0163ei din afara continentului american, care semneaz\u0103 la 4 aprilie 1949 la Washington, Alian\u0163a Atlantic\u0103 grup\u00e2nd \u00een afar\u0103 de SUA \u015fi Canada, Marea Britanie, Fran\u0163a, Belgia, Olanda, Luxembourg, Danemarca, Norvegia, Islanda, Portugalia \u015fi Italia. Ulterior la organiza\u0163ie mai ader\u0103 \u015fi Grecia \u015fi Turcia \u00een 1952, RFG \u00een 1955 \u015fi Spania \u00een 1982.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n NATO cuprinde dou\u0103 tipuri de structuri : <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u2022 structuri civile. Consiliul Atlanticului de Nord, reunind fie reprezentan\u0163ii permanen\u0163i , fie (\u00een general, de dou\u0103 ori pe an) mini\u015ftrii afacerilor externe ai statelor membre, reprezint\u0103 instan\u0163a politic\u0103 suprem\u0103. Coordonarea comitetelor \u015fi grupurilor este asigurat\u0103 de un Secretariat general. Mai exist\u0103 Comitetul planurilor de ap\u0103rare (DPC, 1963) \u015fi Grupul planurilor nucleare (NPG,1966). Fran\u0163a, care \u00een numele independen\u0163ei doctrinei sale de ap\u0103rare s-a retras din structurile NATO \u00een 1966, nu particip\u0103 la aceste dou\u0103 organiza\u0163ii;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u2022 structuri militare. Comitetul militar, aflat sub autoritatea Consiliului \u015fi Comitetului planurilor de ap\u0103rare, face recomand\u0103ri pentru ap\u0103rarea comun\u0103. \u00cen decembrie 1995, Fran\u0163a a reintrat \u00een acest comitet din care se retr\u0103sese \u00een 1966 . Comitetul dispune de un organ executiv, Statul major interna\u0163ional , NATO dispune mai ales de comandamente opera\u0163ionale : Comandamentul Aliat din Europa (ACE) , \u00eens\u0103rcinat cu securitatea Europei (din Norvegia \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een Turcia), sprijinindu-se pe trei comandamente geografice (nord-vestul Europei \u2013 AFNORTHWEST \u2013 \u00een centrul Europei \u2013 AFCENT \u2013 \u015fi sudul Europei – AFSOUTH ); Comandamentul aliat al Atlanticului responsabil cu securitatea Oceanului Atlantic.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen septembrie 1951 , la San Francisco, s-a \u00eencheiat Tratatul politico-militar \u00eentre SUA, Australia \u015fi Noua Zeeland\u0103 cunoscut sub denumirea de A.N.Z.U.S.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nOrganiza\u0163ia Tratatului Asiei de Sud-Est (S.E.A.T.O.) a fost creat\u0103 la ini\u0163iativa SUA, grup\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 aceasta \u015fi Anglia, Fran\u0163a , Australia, Noua Zeeland\u0103, Filipine, Thailanda \u015fi Pakistan .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nPactul de la Bagdad a fost creat \u00een 1955 \u00eentre Anglia, Turcia, Irak, Iran \u015fi Pakistan. Dup\u0103 retragerea Irakului \u00een 1959, el \u015fi-a schimbat denumirea \u00een Organiza\u0163ia Pactului Central (C.E.N.T.O.)<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nPactul de la Var\u015fovia, omologul comunist al NATO, s-a \u00eenfiin\u0163at la 14 mai 1955 regrup\u00e2nd Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R.D.G., Polonia, Rom\u00e2nia, Ungaria \u015fi U.R.S.S. Pactul a fost caracterizat printr-o influen\u0163\u0103 cov\u00e2r\u015fitoare a U.R.S.S.-ului ce de\u0163inea controlul poten\u0163ialului militar.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nConsiliul de asisten\u0163\u0103 economic\u0103 reciproc\u0103 (C.A.E.R. sau dup\u0103 sigla sa anglo-american\u0103 C.O.M.E.C.O.N.) a fost creat anterior Pactului de la Var\u015fovia, la 29 ianuarie 1949, grup\u00e2nd acelea\u015fi opt state comuniste, ca o replic\u0103 la O.E.C.E.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen urma pr\u0103bu\u015firii regimurilor comuniste din r\u0103s\u0103ritul Europei, CAER a fost dizolvat la 28 iunie 1991, iar Pactul de la Var\u015fovia la 1 iulie 1991.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nLa 21 decembrie 1992 , Ungaria, Polonia \u015fi Cehoslovacia (aceasta s-a divizat la 1 ianuarie 1993 \u00een Republica Ceh\u0103 \u015fi Slovacia) au format Grupul de la Visegrad, \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-se asupra unui Acord de Liber-Schimb Central European (A.L.S.C.E.) <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nLa 25 iunie 1992, la Istanbul, Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, Rom\u00e2nia, Rusia, Turcia \u015fi Ucraina au adoptat o declara\u0163ie instituind o Zon\u0103 de Cooperare Economic\u0103 a M\u0103rii Negre (Z.C.E.M.N.)<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nConferin\u0163a pentru Securitate \u015fi Cooperare \u00een Europa (C.S.C.E.) a luat fiin\u0163\u0103 la Helsinki, la 3 iulie 1973. Pe parcursul perioadei 1973 – 1990, CSCE reune\u015fte 35 de participan\u0163i : toate statele Europene (cu excep\u0163ia Albaniei) plus SUA \u015fi Canada. Conferin\u0163a se va reuni la intervale mai mult sau mai pu\u0163in egale : la Belgrad (octombrie 1977- martie 1978), Madrid (noiembrie 1980 \u2013 septembrie 1983), Viena (noiembrie 1986 \u2013 ianuarie 1989). \u00cen plus sunt organizate \u00eent\u00e2lniri specializate : cooperare \u015ftiin\u0163ific\u0103, drepturi ale omului, cooperare cultural\u0103 e.t.c.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00centre 1990 \u015fi 1995, num\u0103rul statelor participante la CSCE ajunge de la 34 (\u00een urma reunific\u0103rii Germaniei) la 53 : \u00een iunie 1991 se al\u0103tur\u0103 Albania; \u00een septembrie 1991, Letonia, Lituania \u015fi Estonia; \u00een ianuarie 1992, 10 din cele 12 republici din fosta URSS; \u00een martie Georgia, Slovenia \u015fi Croa\u0163ia; \u00een aprilie Bosnia-Her\u0163egovina. \u00cen iulie 1992, Republica Federal\u0103 Iugoslavi\u0103 (Serbia \u015fi Muntenegru) este suspendat\u0103 pentru violarea Cartei (C.S.C.E.).<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen decembrie 1994, la summit-ul de la Budapesta CSCE se transform\u0103 \u00een Organiza\u0163ia pentru Securitate \u015fi Cooperate \u00een Europa (O.S.C.E.)<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nLa 5 mai 1949 se semneaz\u0103 statutul Consiliuli Europei de c\u0103tre Belgia, Danemarca, Fran\u0163a, Irlanda, Italia, Luxembourg, Olanda, Norvegia, Suedia \u015fi Regatul Unit al Marii Britanii.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nConsiliul Europei este \u00eenainte de toate un club al \u0163\u0103rilor ata\u015fate democra\u0163iei liberale \u015fi pluralismului politic17. La acesta ader\u0103 : Grecia \u015fi Turcia, \u00een 1949; Islanda \u015fi R.F.G. , \u00een 1950; Australia, \u00een 1958; Cipru, \u00een 1961; Elve\u0163ia, \u00een 1962; Malta, \u00een 1965; Portugalia, \u00een 1976; Spania, \u00een 1977; Liechtenstein, \u00een 1978 \u015fi San Marrino, \u00een 1988.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00centre 1990 \u015fi 1995 Consiliul Europei I se al\u0103tur\u0103 \u015fi Andorra , Estonia, Lituania, Polonia, Republica Ceh\u0103, Rom\u00e2nia, Slovacia \u015fi Slovenia. \u00cen 1996 este admis\u0103 \u015fi Rusia , iar Albania, Bielorusia, Bosnia-Her\u0163egovina, Croa\u0163ia, Letonia, Macedonia,Moldova \u015fi Ucraina au primit statutul de invitat special viz\u00e2nd preg\u0103tirea unei adeziuni integrale .<\/span><\/div>\n
<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O organiza\u0163ie interna\u0163ional\u0103 este, conform defini\u0163iei date de sir Gerald Fitzmaurioe, \u201co asocia\u0163ie de state constituit\u0103 printr-un tratat, dotat\u0103 cu o constitu\u0163ie \u015fi cu organe comune, av\u00e2nd o personalitate juridic\u0103 distinct\u0103 de aceea a statelor membre\u201d. Organiza\u0163iile interna\u0163ionale interguvernamentale sunt create de un instrument juridic care stabile\u015fte acordul statelor implicate. Este vorba de fapt despre […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"yoast_head":"\nOrganiza\u0163iile Interna\u0163ionale. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/organizatiile-internationale\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Organiza\u0163iile Interna\u0163ionale. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"O organiza\u0163ie interna\u0163ional\u0103 este, conform defini\u0163iei date de sir Gerald Fitzmaurioe, \u201co asocia\u0163ie de state constituit\u0103 printr-un tratat, dotat\u0103 cu o constitu\u0163ie \u015fi cu organe comune, av\u00e2nd o personalitate juridic\u0103 distinct\u0103 de aceea a statelor membre\u201d. Organiza\u0163iile interna\u0163ionale interguvernamentale sunt create de un instrument juridic care stabile\u015fte acordul statelor implicate. Este vorba de fapt despre […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/organizatiile-internationale\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2011-02-23T12:39:00+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2020-09-25T09:49:45+00:00\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"eurointern\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"eurointern\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"21 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/organizatiile-internationale\/\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/organizatiile-internationale\/\",\"name\":\"Organiza\u0163iile Interna\u0163ionale. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\"},\"datePublished\":\"2011-02-23T12:39:00+00:00\",\"dateModified\":\"2020-09-25T09:49:45+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/organizatiile-internationale\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/organizatiile-internationale\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/organizatiile-internationale\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Organiza\u0163iile Interna\u0163ionale.\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\",\"name\":\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"description\":\"Internships\/ Scholarships\/ Grants\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":\"required name=search_term_string\"}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\",\"name\":\"eurointern\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"eurointern\"},\"sameAs\":[\"http:\/\/rubyskynews.com\"],\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Organiza\u0163iile Interna\u0163ionale. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/organizatiile-internationale\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Organiza\u0163iile Interna\u0163ionale. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","og_description":"O organiza\u0163ie interna\u0163ional\u0103 este, conform defini\u0163iei date de sir Gerald Fitzmaurioe, \u201co asocia\u0163ie de state constituit\u0103 printr-un tratat, dotat\u0103 cu o constitu\u0163ie \u015fi cu organe comune, av\u00e2nd o personalitate juridic\u0103 distinct\u0103 de aceea a statelor membre\u201d. Organiza\u0163iile interna\u0163ionale interguvernamentale sunt create de un instrument juridic care stabile\u015fte acordul statelor implicate. Este vorba de fapt despre […]","og_url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/organizatiile-internationale\/","og_site_name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","article_published_time":"2011-02-23T12:39:00+00:00","article_modified_time":"2020-09-25T09:49:45+00:00","author":"eurointern","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"eurointern","Est. reading time":"21 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/organizatiile-internationale\/","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/organizatiile-internationale\/","name":"Organiza\u0163iile Interna\u0163ionale. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","isPartOf":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website"},"datePublished":"2011-02-23T12:39:00+00:00","dateModified":"2020-09-25T09:49:45+00:00","author":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/organizatiile-internationale\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/organizatiile-internationale\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/23\/organizatiile-internationale\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/rubyskynews.com\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Organiza\u0163iile Interna\u0163ionale."}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/","name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","description":"Internships\/ Scholarships\/ Grants","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}"},"query-input":"required name=search_term_string"}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d","name":"eurointern","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","caption":"eurointern"},"sameAs":["http:\/\/rubyskynews.com"],"url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28179"}],"collection":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28179"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28179\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28179"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28179"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28179"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}