{"id":28153,"date":"2011-02-24T11:07:00","date_gmt":"2011-02-24T11:07:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2020-09-25T09:49:39","modified_gmt":"2020-09-25T09:49:39","slug":"contextul-istoric-in-care-aparut-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/contextul-istoric-in-care-aparut-2\/","title":{"rendered":"Contextul istoric \u00een care a ap\u0103rut idealismul \u015fi principalele idei promovate."},"content":{"rendered":"
<\/div>
\nConform Dic\u0163ionarului de Rela\u0163ii Interna\u0163ionale idealismul este un concept care se refer\u0103 la o abordare a rela\u0163iilor interna\u0163ionale din perspectiva valorilor morale, a normelor legale, a interna\u0163ionalismului \u015fi a armoniei de interese, ca linii directoare pentru factorii de decizie din politica extern\u0103 \u015fi mai pu\u0163in considera\u0163iile referitoare la interesul na\u0163ional, putere \u015fi supravie\u0163uirea statului independent \u00een cadrul unui sistem multistatal descentralizat. Idealismul s-a impus \u00een g\u00e2ndirea politic\u0103 dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial \u015fi este considerat cel care a inaugurat domeniul rela\u0163iilor interna\u0163ionale, ca disciplin\u0103 academic\u0103 aparte. Consecin\u0163ele dezastruoase ale primului r\u0103zboi mondial<\/a> au determinat falimentul concertului european, care avea la baz\u0103 o politic\u0103 a balan\u0163ei de putere, condus\u0103 de o diploma\u0163ie aristocratic\u0103. Noul model de abordare a rela\u0163iilor interna\u0163ionale a fost ini\u0163iat \u015fi sus\u0163inut de pre\u015fedintele american Woodrow Wilson \u015fi era o confirmare a pozi\u0163iei pe care S.U.A. o c\u00e2\u015ftigase pe plan interna\u0163ional \u00een urma r\u0103zboiului. Cre\u015fterea rolului S.U.A. pe plan mondial, a avut loc \u00een condi\u0163iile \u00een care Europa, puternic afectat\u0103 de r\u0103zboi, nu mai era \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103-\u015fi gestioneze \u00een mod corespunz\u0103tor problemele securit\u0103\u0163ii. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nCa domeniu distinct de cercetare academic\u0103, diferit de Teoria Politic\u0103, Istoria Diplomatic\u0103 \u015fi Dreptul Interna\u0163ional, rela\u0163iile interna\u0163ionale au fost percepute odat\u0103 cu \u00eenfiin\u0163area Universit\u0103\u0163ii din \u0162ara Galilor, \u00een anul 1919 . Av\u00e2nd \u00een vedere situa\u0163ia generat\u0103 de prima mare conflagra\u0163ie mondial\u0103, preocuparea principal\u0103 a noii discipline era studierea fenomenelor p\u0103cii \u015fi r\u0103zboiului, stabilirea cauzelor care determin\u0103 conflictele \u00een general \u015fi r\u0103zboaiele \u00een special, precum \u015fi a modalit\u0103\u0163ilor de a realiza un climat interna\u0163ional ca s\u0103 previn\u0103 asemenea disfunc\u0163ii pe plan interna\u0163ional. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nUna din ideile de baz\u0103 ale idealismului pleca de la afirma\u0163ia c\u0103 natura uman\u0103 nu se reduce la motiva\u0163ii egoiste, c\u0103 aceasta presupune o serie de scopuri specifice \u015fi \u00een acest context trebuie analizat modul cum idealurile influen\u0163eaz\u0103 aceste scopuri. Plec\u00e2nd de la faptul c\u0103 idealurile determin\u0103 \u0163elurile umane \u015fi deci implicit comportamentul uman, se aprecia c\u0103 interesele indivizilor, ale statelor \u015fi ale \u00eentregii comunit\u0103\u0163i mondiale se afl\u0103 \u00eentr-o poten\u0163ial\u0103 armonie. Altfel spus, idealismul sus\u0163inea c\u0103 este posibil cu ajutorul ra\u0163iunii ca principiile universale s\u0103 fie transformate \u00een norme \u015fi legi comportamentale ale indivizilor \u015fi autorit\u0103\u0163ilor care s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 starea de natur\u0103 existent\u0103 \u00een rela\u0163iile \u00eentre state .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen consecin\u0163\u0103, idealismul propunea dou\u0103 solu\u0163ii interesante pentru realizarea acestui deziderat, \u00een primul r\u00e2nd educarea cet\u0103\u0163enilor, pentru ca ace\u015ftia s\u0103-\u015fi \u00een\u0163\u0103leag\u0103 propriile interese \u015fi \u00een al doilea r\u00e2nd democratizarea zonei politice.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen abordarea idealist\u0103 r\u0103zboiul era considerat ca o \u00eentrerupere a comunic\u0103rii ra\u0163ionale iar principala responsabilitate pentru declan\u015farea acestuia revenea guvernelor \u015fi nu sistemului. De aici, concluzia c\u0103 acele guverne care folosesc r\u0103zboiul sunt nedemocratice deoarece ac\u0163ioneaz\u0103 \u00eempotriva intereselor propriilor cet\u0103\u0163eni.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nO cauz\u0103 de ordin subiectiv era vechea diploma\u0163ie, care luase decizii f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 cont de op\u0163iunile poporului pe care \u00eel reprezenta. Acest lucru era posibil deoarece diploma\u0163ia \u00ee\u015fi rezerva primatul informa\u0163iei \u00een domeniul politicii externe \u015fi nu admitea o dezbatere ra\u0163ional\u0103 \u00eentre diver\u015fi factori abilita\u0163i, pentru ca solu\u0163ia cea mai adecvat\u0103 momentului s\u0103 prevaleze. \u00cen acest sens se aminte\u015fte situa\u0163ia premerg\u0103toare declan\u015f\u0103rii primului r\u0103zboi mondial, c\u00e2nd lipsa de informa\u0163ii \u015fi de comunicare \u00eentre principalii actori interna\u0163ionali a condus la precipitarea evenimentelor \u015fi la transformarea incidentului dintre Serbia \u015fi Austro-Ungaria \u00eentr-un r\u0103zboi mondial. Idealismul condamna vechea diploma\u0163ie \u015fi pentru c\u0103 promova arogan\u0163a \u015fi egoismul marilor puteri, care foloseau arena interna\u0163ional\u0103 ca pe un teren de joc, r\u0103zboiul fiind perceput ca un mijloc pentru a-\u015fi satisface anumite interese \u015fi capricii de moment . <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nO preocupare de baz\u0103 a idealismului a fost introducerea de noi principii \u015fi practici \u00een politica interna\u0163ional\u0103, care \u00een esen\u0163\u0103 se inspirau din principiile politicii interne de sorginte liberal-democratic\u0103. \u0162in\u00e2nd cont de rolul major pe care l-au avut marile imperii multina\u0163ionale \u00een declan\u015farea primului r\u0103zboi mondial, se accentua pe dreptul popoarelor la autodeterminare. Politica alian\u0163elor cu efectele sale de multe ori destabilizatoare, trebuia s\u0103 fie \u00eenlocuit\u0103 cu un alt model, al securit\u0103\u0163ii colective, a c\u0103rei ra\u0163iune de a fi era g\u0103sirea instrumentelor necesare pentru ca \u00een ansamblul s\u0103u, comunitatea interna\u0163ional\u0103 s\u0103 \u00eempiedice folosirea for\u0163ei. Mijlocul pentru a realiza un asemenea obiectiv s-a considerat a fi Liga Na\u0163iunilor. Se spera c\u0103 prin \u00eenl\u0103turarea cauzelor de ordin na\u0163ional al conflictelor interna\u0163ionale s\u0103 se poat\u0103 realiza un sistem de securitate interna\u0163ional\u0103 \u00een care s\u0103 fie dep\u0103\u015fite acele interese care amenin\u0163au pacea. Pentru ca sistemul interna\u0163ional s\u0103 fie durabil se pleca de la necesitatea ca toate statele participante s\u0103 fie cu un statut egal, iar implementarea deciziilor luate s\u0103 fie urmarea unor dezbateri publice \u00een care s\u0103 se impun\u0103 acele norme \u015fi principii unanim acceptate \u015fi care s\u0103 permit\u0103 sistemului interna\u0163ional s\u0103 func\u0163ioneze. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nCu toate aceste mesaje generoase idealismul a e\u015fuat, deoarece, a\u015fa cum preciza principalul s\u0103u critic Edward Carr: principiile idealismului, a\u015fa-zis absolute \u015fi universale nu erau deloc principii, ci reflec\u0163ii incon\u015ftiente ale politicii na\u0163ionale, bazate pe o anumit\u0103 interpretare a intereselor na\u0163ionale \u00eentr-un anumit moment de timp .<\/span><\/div>\n