{"id":28149,"date":"2011-02-24T11:08:00","date_gmt":"2011-02-24T11:08:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2020-09-25T09:49:39","modified_gmt":"2020-09-25T09:49:39","slug":"kissinger-si-limitele-diplomatiei-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/kissinger-si-limitele-diplomatiei-2\/","title":{"rendered":"Kissinger \u015fi limitele diploma\u0163iei \u201cconcertului\u201d."},"content":{"rendered":"
<\/div>
\nAscensiunea lui Kissinger pe scena politic\u0103 american\u0103 la \u00eenceputul anilor \u201970, a avut loc \u00eentr-un context interna\u0163ional deosebit de complex. Datorit\u0103 angaj\u0103rii militare \u00een Vietman, S.U.A. au sc\u0103zut \u00een credibilitate \u015fi legitimitate, permi\u0163\u00e2nd U.R.S.S., care \u00eentre timp \u00ee\u015fi lansase un ambi\u0163ios program de \u00eenarmare \u015fi de extindere a influen\u0163ei sale \u00een lume, s\u0103 ob\u0163in\u0103 paritatea strategic\u0103. \u00cendeplinind ini\u0163ial func\u0163ia de consilier \u00een problemele securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u015fi ulterior devenind secretar de stat \u00een perioada \u201873 \u2013 \u201877, H. Kissinger a ini\u0163iat un set de norme \u015fi principii geostrategice care aveau drept scop \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea climatului interna\u0163ional.<\/a><\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nIdeea central\u0103 care a stat la baza concep\u0163iei lui Kissinger era aplicarea principiilor specifice diploma\u0163iei secolului al XIX-lea, la condi\u0163iile concrete ale secolului al XX-lea16. Pornind de la realitatea pe care o constituie U.R.S.S. \u00een rela\u0163iile interna\u0163ionale, Kissinger propunea ca \u00een situa\u0163ia \u00een care aceasta accept\u0103 s\u0103 se comporte ca o putere tradi\u0163ional\u0103 s\u0103 i se recunoasc\u0103 statutul de superputere.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nCa principal instrument \u00een realizarea acestei politici era propus\u0103 diploma\u0163ia, evident adaptat\u0103 a sistemului Concertului European, specific secolului al XIX-lea, \u201cEpoca noastr\u0103 – sublinia Kissinger \u2013 trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o structur\u0103 care s\u0103 \u00eempace responsabilit\u0103\u0163ile noilor na\u0163iuni cu aspira\u0163iile lor\u201d17.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nRealizarea unei ordini interna\u0163ionale legitime era posibil\u0103 numai \u00een cazul \u00een care principiile promovate pe plan interna\u0163ional erau acceptate de c\u0103tre to\u0163i membrii comunit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nKissinger considera c\u0103 politica de destindere se poate concretiza cu adev\u0103rat numai dac\u0103 se \u0163ine cont de \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele rezultate din cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale ale secolului XX. Pentru a nu se mai repeta conciliatarismul din perioada interbelic\u0103 era necesar s\u0103 func\u0163ioneze o balan\u0163\u0103 a puterii, iar pentru a se evita situa\u0163ia conjuctural\u0103 din anul 1914, c\u00e2nd decretarea mobiliz\u0103rilor par\u0163iale \u015fi totale au dus nemijlocit la izbucnirea primului r\u0103zboi mondial, se impunea cu necesitate controlul diplomatic asupra planurilor militare. Marile puteri pe care le avea \u00een vedere Kissinger c\u00e2nd se referea la noua ordine interna\u0163ional\u0103 erau China \u015fi U.R.S.S. Dac\u0103 \u00een privin\u0163a Chinei, acesta aprecia c\u0103 se \u00eencadreaz\u0103 \u00een tradi\u0163ia clasic\u0103 a artei europene a guvern\u0103rii, nu acela\u015fi lucru se putea spune despre politica extern\u0103 sovietic\u0103, care con\u0163inea numeroase elemente ale unui oportunism lipsit de scrupule, fapt ce determina din partea S.U.A. adoptarea unei politici de \u00eengr\u0103dire atunci c\u00e2nd era necesar \u015fi de cooperare c\u00e2nd era posibil. Kissinger, asemeni lui Kennan aprecia c\u0103, explica\u0163ia politicii promovat\u0103 de Moscova pe plan interna\u0163ional, trebuie c\u0103utat\u0103 nu neap\u0103rat \u00een ideologia comunist\u0103, ci \u00een tradi\u0163iile acesteia de-a lungul timpului. Dac\u0103 U.R.S.S., adera la principiile care guvernau societatea interna\u0163ional\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ea se transforma \u00eentr-o putere legitim\u0103 \u015fi devenea astfel o component\u0103 a noii ordini interna\u0163ionale.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nPentru transformarea \u00een practic\u0103 a unui astfel de deziderat, Kissinger aprecia ca absolut necesar ca S.U.A. s\u0103 nu duc\u0103 o politic\u0103 izola\u0163ionist\u0103 sau de sorginte mesianic\u0103. Convins c\u0103 o diploma\u0163ie maleabil\u0103 impunea \u00eempletirea momentelor de confruntare cu cele de colaborare, Kissinger nota: \u201cF\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 destinderea este periculoas\u0103, dac\u0103 nu include \u015fi o strategie de \u00eengr\u0103dire. Dar \u00eengr\u0103direa nu are sens dac\u0103 nu este legat\u0103 de o no\u0163iune de pace. Solu\u0163ia nu este renun\u0163area la str\u0103dania de a defini coexisten\u0163a, ci crearea unui con\u0163inut care s\u0103 reflecte principiile noastre \u015fi obiectivele noastre\u201d19. \u00cen perspectiv\u0103, Kissinger a admis \u00eencheierea perioadei r\u0103zboiului rece, ca urmare a restructur\u0103rii sistemului sovietic, din interior. \u00cen condi\u0163iile interna\u0163ionale actuale, afirm\u0103 Kissinger, balan\u0163a puterii cap\u0103t\u0103 un caracter multidimensional. Faptul c\u0103 S.U.A. erau privilegiate \u00een balan\u0163a militar\u0103 \u00een competi\u0163ie cu U.R.S.S. \u015fi China \u015fi \u00een balan\u0163a economic\u0103 care includea rela\u0163iile cu Europa \u015fi Japonia, \u00eei permiteau s\u0103 aplice principiul conex\u0103rii, \u00een virtutea c\u0103ruia putea s\u0103 ob\u0163in\u0103 avantaje \u00een ambele direc\u0163ii. \u00cen acest sens uz\u00e2nd de echilibrul economic putea s\u0103 limiteze puterea militar\u0103 a adversarilor, iar dependen\u0163a militar\u0103 a alia\u0163ilor era folosit\u0103 pentru concesii economice.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nTr\u0103g\u00e2nd concluziile de rigoare dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial, c\u00e2nd o parte din actorii interna\u0163ionali ai perioadei au r\u0103mas \u00een afara ordinii legitime, Kisisnger considera c\u0103 esen\u0163a politicii conex\u0103rii urm\u0103re\u015fte dou\u0103 elemente, aparent contradictorii. \u00cen primul r\u00e2nd integrarea U.R.S.S. \u00een structurile economice europene, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t aceasta s\u0103 fie direct interesat\u0103 \u00een men\u0163inerea echilibrului \u00een aceast\u0103 zon\u0103 \u015fi \u00een al doilea r\u00e2nd, prin extinderea avantajelor economice s\u0103 determine U.R.S.S. la cooperare politic\u0103. Aplicarea teoriei Concertului European din secolul al XIX-lea la condi\u0163iile secolului al XX-lea a avut c\u00e2teva neajunsuri, care explic\u0103 \u00een parte insuccesul demersului lui Kissinger. Diploma\u0163ia secolului al XX-lea era datorit\u0103 existen\u0163ei concertului nuclear bipolar caracterizat\u0103 de un imobilism ce nu-i permitea s\u0103 controleze o serie de elemente noi, cum ar fi de pild\u0103 emanciparea noilor state \u015fi independen\u0163a economic\u0103 a rela\u0163iilor interna\u0163ionale. De asemenea, stimulentele economice care se doreau a fi expresia unei diploma\u0163ii flexibile specifice noului concept, s-au dovedit a fi deosebit de complicate la aplicarea \u00een practic\u0103. \u00cen momentul \u00een care Kissinger a \u00eencercat s\u0103 utilizeze acordarea clauzei na\u0163iunii cele mai favorizate U.R.S.S.-ului, pentru a determina o politic\u0103 extern\u0103 sovietic\u0103 adecvat\u0103 noilor imperative interna\u0163ionale, congresul american a condi\u0163ionat acordarea clauzei de acceptare de c\u0103tre Uniunea Sovietic\u0103 a legii emigr\u0103rii.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nPrin urmare, diploma\u0163ia concertului: nu putea avea succes, at\u00e2ta timp c\u00e2t \u2013 \u00eensu\u015fi Kissinger recuno\u015ftea \u2013 U.R.S.S. era dispus\u0103 s\u0103 accepte anumite transform\u0103ri \u00een politica extern\u0103, dar nu \u015fi \u00een cea intern\u0103. O alt\u0103 concluzie interesant\u0103 se refer\u0103 la balan\u0163a central\u0103 a superputerilor, care s-a dovedit discutabil\u0103 \u00een a domina rela\u0163iile interna\u0163ionale, dup\u0103 cum dependen\u0163a alia\u0163ilor de a superputere, nu implica \u00een mod automat autoritatea acesteia. Rela\u0163iile externe la nivelul lor nu puteau fi abordate f\u0103r\u0103 a se \u0163ine cont \u015fi de politica intern\u0103, de\u015fi poate politica extern\u0103 ar fi preferat invers.<\/span><\/div>\n