{"id":28077,"date":"2011-02-24T11:53:00","date_gmt":"2011-02-24T11:53:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2020-09-25T09:49:19","modified_gmt":"2020-09-25T09:49:19","slug":"sociologia-conflictului-caracteristici","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/sociologia-conflictului-caracteristici\/","title":{"rendered":"Sociologia conflictului Caracteristici ale conflictelor."},"content":{"rendered":"<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div><div class=\"MsoNormal\" style=\"line-height: 150%; text-align: justify;\">\n<b>\u015ecoala sociologic\u0103.<\/b>\u00cen contextul dezvolt\u0103rii \u015ftiin\u0163elor socioumaniste, respectiv al relu\u0103rii unor concepte precum <i>conflict asimetric<\/i>, <i>conflict de interese<\/i>, <i>conflict latent vs. conflict manifest<\/i>,  explica\u0163iile de ordin sociologic au c\u0103p\u0103tat tot mai mare importan\u0163\u0103.  Aceast\u0103 extindere a paradigmelor \u015fia g\u0103sit expresie mai ales \u00een  conceptul de <i>violen\u0163\u0103 structural\u0103 <\/i>dezvoltat de sociologul Johan  Galtung127. Concept a fost adoptat cu rapiditate de anali\u015fti \u015fi  speciali\u015fti adep\u0163i ai curentelor liberale, ba chiar \u015fi socialiste din  Occident care au \u00eenceput s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia asupra nevoiii de reform\u0103 a  sistemului rela\u0163iilor interna\u0163ionale contemporane. Pacea \u00een viziunea lui  Galtung este definit\u0103 ca opus al violen\u0163ei. \u00cens\u0103 de remarcat faptul c\u0103  acasta nu const\u0103 pur \u015fi simplu \u00een utilizarea controlat\u0103 a violen\u0163ei de  c\u0103tre oameni, ci este \u201etot ce \u00eempiedic\u0103 autorealizarea uman\u0103 \u015fi poate fi  evitat\u201d128. Teoria lui Johan Galtung propune pentru \u00een\u0163elegerea  conflictelor contemporane patru tipuri de violen\u0163\u0103 \u00een politica mondial\u0103.  Violen\u0163a <i>clasic\u0103 <\/i>este ceea ce \u00een literatura de specialitate definit\u0103 prin r\u0103zboi, tortur\u0103 sau pedepse inumane \u015fi <a href=\"https:\/\/www.blogger.com\/blogger.g?blogID=4202955034125599721\" name=\"more\"><\/a>degradante. Un alt tip de violen\u0163\u0103 care poate s\u0103 apar\u0103 \u00een mediul interna\u0163ional \u00een opinia lui Galtung este cea <i>generat\u0103 de s\u0103r\u0103cie<\/i>, de lips\u0103 a condi\u0163iilor materiale de via\u0163\u0103 care pot provoca la fel de mari suferin\u0163e oamenilor. Cel de-al treilea <i>represiunea<\/i>, generat\u0103 de pierderea libert\u0103\u0163ii indivizilor de a-\u015fi alege \u015fi a-\u015fi exprima propriile convingeri. \u00cen fine, Galtung trateaz\u0103 <i>alienarea <\/i>ca  form\u0103 de violen\u0163\u0103 structural\u0103 generat\u0103 de pierderea identit\u0103\u0163ii  individului \u015fi a reducerii condi\u0163iilor omului modern de a tr\u0103i \u00eentr-o  comunitate coeziv\u0103 \u015fi de a stabili rela\u0163ii cu al\u0163i semeni129. A\u015fadar  pentru a putea cunoa\u015fte tipurile de conflicte care au fost prezente \u00een  istoria secolului al XX-lea este necesar s\u0103 cunoa\u015ftem structura  violen\u0163ei din societatea modern\u0103. Galtung crede c\u0103 pentru a aparea \u00een  sistemul rela\u0163iilor interna\u0163ionale un conflict este necesar ca dou\u0103 sau  mai multe state s\u0103 aib\u0103 interese incompatibile. Face deosebire \u00eentre  conflict, atitudinea de conflictual\u0103 \u015fi comportarea de conflictual\u0103130.  Dup\u0103 tipurile de nevoi pe care omul le are \u00een societate Galtung  identific\u0103 dou\u0103 tipuri de violen\u0163\u0103: direct\u0103 care se particularizeaz\u0103 \u00een  asasinate, s\u0103r\u0103cie, sanc\u0163iuni, \u00eenstr\u0103inare, reprimare deten\u0163ie  expulzare, deportare \u015fi structural\u0103 casre se particularizeaz\u0103 \u00een  exploatare \u015fi marginalizare131. Caracterul difuz al conceptului de <i>violen\u0163\u0103 structural\u0103 <\/i>a  extins enorm domeniul de cercetare a p\u0103cii, ceea ce a \u00eensemnat c\u0103 acest  domeniu a fost suprasolicitat, cunosc\u00e2nd o cre\u015ftere aproape nelimitat\u0103  \u015fi lu\u00e2nd propor\u0163iile unei \u015ftiin\u0163e universale. \u00cen anii 70, aceast\u0103  expansiune a fost resim\u0163it\u0103 ca fiind eliberatoare, mai ales pentru c\u0103  vechile metode de abordare, aplicate unor probleme moderne precum  dezvoltarea interna\u0163ional\u0103 a societ\u0103\u0163ii umane, a sistemului ei de state  \u015fi a mediului ei ambiant, nu mai erau deloc potrivite.<\/div>\n<p><\/p>\n<div class=\"MsoNormal\" style=\"line-height: 150%; text-align: justify;\">\n\u00cen  mod tradi\u0163ional \u00een centrul studiilor clasice despre violen\u0163\u0103 este  a\u015fezat, \u00een mod indicutabil actorul predominant, pentru secolul XX,  statul pe care reputatul sociolog Max Weber \u00eel \u015fi definea prin raportare  la violen\u0163\u0103132. Michel Wievorka plec\u00eend de la constatarea pe care o  face Raymond Aaron cu privire la rolul statului dup\u0103 cel de-al doilea  r\u0103zboi mondial133 constat\u0103 c\u0103 rolul actual al statului \u00een rela\u0163iile  interna\u0163ionale a sc\u0103zut foarte mult \u015fi prin urmare nu mai are o pondere  la fel de mare \u00een apari\u0163ia violentei in rela\u0163iile interna\u0163ionale  deoarece<\/div>\n<p><\/p>\n<div class=\"MsoNormal\" style=\"line-height: 150%; text-align: justify;\">\neste  tot mai mult deposedat de monopolul violentei legitime a\u015fa cu o vedea  Max Weber. Acesta nu mai se afl\u0103 ca \u00een deceniile \u015fapte \u015fi opt surs\u0103  legitim\u0103 \u00een centrul luptei pentru eliberare na\u0163ional\u0103, social\u0103 sau c\u0103  proiecte revolu\u0163ionare.Pe dealt\u0103 parte a sc\u0103zut \u015fi num\u0103rul statelor care  promovau violen\u0163a prin existen\u0163a unor regimuri politice totaslitare sau  de dictatur\u0103. Ast\u0103zi violen\u0163a este, \u00een opinia lui Pierre Hassner, mai  mult legat\u0103 de absen\u0163a unui stat puternic \u015fi democratic \u00een interiorul  societ\u0103\u0163ii134. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 violen\u0163a se manifest\u0103 pe dou\u0103  paliere: un nivel infrapolitic care se situiaz\u0103 \u00een interiorul societ\u0103\u0163ii  \u015fi antreneaz\u0103 grup\u0103ri din cele mai diverse \u015fi unul metapolitic ce  include grup\u0103ri transna\u0163ionale legate de crima organizat\u0103 re\u0163ele  teroriste sau religioase.135 O alt\u0103 perspectiv\u0103 de a \u00een\u0163elege violen\u0163a  \u015fi conflictul este cea care defineste r\u0103zboiul drept un fenomen care \u201cse  \u00een\u00eempl\u0103 doar \u00eentre comunit\u0103\u0163i politice distincte\u201d136. Unul dintre  principalii fondatori ai teoriei sociologice, Herbert Spencer conflictul  era unprincipiu permanent \u201ecare anim\u0103 orice societate \u015fi instituie  \u00eentre aceasta \u015fi mediul s\u0103u un echilibru precar; incertitudinile  supravie\u0163uirii, precum \u015fi teama pe care acestea le provoac\u0103 dau totu\u015fi  na\u015ftere unui control religios ce se transform\u0103 \u00een putere politic\u0103  organizat\u0103 sub o form\u0103 militar\u0103; integrarea social\u0103 favorizeaz\u0103 atunci  diferen\u0163ierea func\u015fiilor \u015fi rolurilor, permi\u0163\u00eend, la cap\u0103tul acestei  evolu\u0163ii, crearea unei societ\u00ee\u0163i industriale, \u00een sf\u00eer\u015fit pacificat\u0103\u201d137.  Conflictul \u00een aceast\u0103 viziune are un caracter pa\u015fnic \u015fi deci nu produce  consecin\u0163e nedorite pentru societatea omeneasc\u0103. Al\u0163i autori au plasat  conflictul \u00een cadrul unei lupte acerbe pentru spa\u0163iu \u015fi supravietuire a  \u201eraselor superioare \u201e cu cele \u201einferioare\u201d. Arthur de Gobineau \u015fi Vacher  de Lapouge \u00een Fran\u0163a, al\u0103turi de H.S. Chamberlain sau Francis Galton \u00een  Marea Britanie, ca \u015fi Wagner \u015fi Marr \u00een Germania s-au \u00eenscris \u00een  aceast\u0103 concep\u0163ie al\u0103turi de al\u0163i teoreticieni care au fost folosi\u0163i de  propaganda \u015fi ideologia nazist\u0103 pentru a justifica genocidul \u015fi crima \u00een  anii premerg\u0103tori \u015fi in timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial.138<\/div>\n<p>\n\u00cen  g\u00eendirea rom\u00e2neasc\u0103 problema p\u0103cii \u015fi a r\u0103zboiului a fost abordat\u0103,  printre al\u0163ii, de Dimitrie Gusti prin dou\u0103 excelente studii de  sociologia r\u0103zboiului publicate \u00een perioada interbelic\u0103.139 Sociologul  rom\u00e2n vedea \u201er\u0103zboiul ca realitate social\u0103 (&#8230;) unul dintre cele mai  complexe fenomene sociale\u201d140.Viziunea lui Gusti asupra r\u0103zboiului era  una integratoare deoarece \u00een opinia sa acesta cuprindea toat\u0103 economia,  toat\u0103 cultura, toat\u0103 tehnica unui timp. Natura \u015fi modul specific de  manifestare a r\u0103zboiului erau \u00een concep\u0163ia gustian\u0103, direct influien\u0163ate  de <i>cadrul <\/i>\u00een care se desf\u0103\u015fura. Acest cadru avea patru  dimensiuni: cosmic\u0103(terenul\/geografia \u015fi clima); biologic\u0103 (dat\u0103 de ras\u0103  \u015fi selec\u0163ie); istoric\u0103( cauze) \u015fi psihologic\u0103. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103  pentru D. Gusti manifest\u0103rile r\u0103zboiului erau perceptibile la nivel  economic, spiritual (aspectul moral), politic(for\u0163a) \u015fi  juridic(dreptul). Cauzele pentru care o na\u0163iune recurge la r\u0103zboi au  character istoric \u015fi depind de contextul social \u015fi politic \u00een care  aceast\u0103 colectivitate uman\u0103 vie\u0163iuie\u015fte. Scopul r\u0103zboiului determin\u0103  pentru sociologul rom\u00e2n \u015fi tipul de r\u0103zboi la care o colectivitate uman\u0103  poate fi supus\u0103. Dup\u0103 criteriul ap\u0103rare\/cucerire el distinge dou\u0103 mari  categorii de conflicte: de eliberare (na\u0163ionale) \u015fi de  cucerire(imperiale); dup\u0103 tipul de actori implica\u0163i \u00een conflict  r\u0103zboaiele pot fi: civile, revolu\u0163ii, interstatale \u015fi ele se desf\u0103\u015foar\u0103  \u00een interiorul unui stat, \u00eentre o parte a societ\u00ee\u0163ii \u015fi stat, \u015fi \u00een fine  \u00eentre state ca entit\u0103\u0163i suverane. Fiecare colectivitate uman\u0103 in  sistemul interna\u0163ional de state, afirm\u0103 Dinitrie Gusti, se leag\u0103 de o  alta prin interese comune care pot duce la cooperare \u00eentr ele dar \u015fi la  dispute \u015fi conflicte. Prin urmare el pledeaz\u0103 pentru intemeierea unei  \u015ftiin\u0163e care s\u0103 studieze nu numai starea na\u015fiunilor ci \u015fi aspira\u0163iile  acestora pentru a se cunoa\u015fte caracteristicile mediului interna\u0163ional.  Cunoa\u015fterea acestor realit\u0103\u0163i inerna\u0163ionale ar putea conduce la sc\u0103derea  probabilit\u0103\u0163ii de r\u0103zboi. Realizarea unei bune cunoa\u015fteri \u00eentre na\u0163iuni  ar conduce \u015fi la o mai bun\u0103 conlucrare \u00eentre ele, cu alte cuvinte la  cre\u015fterea gradului de socializare. \u201eSocializarea cresc\u00eend\u0103, afirma D.  Gusti \u00eenc\u0103 din 1913, este o condi\u0163ie necesar\u0103 a transform\u0103rii r\u0103zboiului  \u00een concuren\u0163\u0103 cultural\u0103\u201d143. Ionel Nicu Sava sesizez\u0103, pe bun\u0103 dreptate  c\u0103 aceast\u0103 viziune a savantului rom\u00e2n anun\u0163at\u0103 la \u00eenceputul secolului  al XX-lea se va impune, c\u0103tre anii \u201970, ca una dintre cele mai moderne  teorii ale rela\u0163iilor interna\u0163ionale: teoria <i>cre\u015fterii interdepenten\u0163ei <\/i>\u00een mediul interna\u0163ional<\/p>\n<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u015ecoala sociologic\u0103.\u00cen contextul dezvolt\u0103rii \u015ftiin\u0163elor socioumaniste, respectiv al relu\u0103rii unor concepte precum conflict asimetric, conflict de interese, conflict latent vs. conflict manifest, explica\u0163iile de ordin sociologic au c\u0103p\u0103tat tot mai mare importan\u0163\u0103. Aceast\u0103 extindere a paradigmelor \u015fia g\u0103sit expresie mai ales \u00een conceptul de violen\u0163\u0103 structural\u0103 dezvoltat de sociologul Johan Galtung127. Concept a fost adoptat [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"yoast_head":"<!-- This site is optimized with the Yoast SEO plugin v21.1 - https:\/\/yoast.com\/wordpress\/plugins\/seo\/ -->\n<title>Sociologia conflictului Caracteristici ale conflictelor. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/sociologia-conflictului-caracteristici\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Sociologia conflictului Caracteristici ale conflictelor. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"\u015ecoala sociologic\u0103.\u00cen contextul dezvolt\u0103rii \u015ftiin\u0163elor socioumaniste, respectiv al relu\u0103rii unor concepte precum conflict asimetric, conflict de interese, conflict latent vs. conflict manifest, explica\u0163iile de ordin sociologic au c\u0103p\u0103tat tot mai mare importan\u0163\u0103. Aceast\u0103 extindere a paradigmelor \u015fia g\u0103sit expresie mai ales \u00een conceptul de violen\u0163\u0103 structural\u0103 dezvoltat de sociologul Johan Galtung127. Concept a fost adoptat [&hellip;]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/sociologia-conflictului-caracteristici\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2011-02-24T11:53:00+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2020-09-25T09:49:19+00:00\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"eurointern\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"eurointern\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"7 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/sociologia-conflictului-caracteristici\/\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/sociologia-conflictului-caracteristici\/\",\"name\":\"Sociologia conflictului Caracteristici ale conflictelor. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\"},\"datePublished\":\"2011-02-24T11:53:00+00:00\",\"dateModified\":\"2020-09-25T09:49:19+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/sociologia-conflictului-caracteristici\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/sociologia-conflictului-caracteristici\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/sociologia-conflictului-caracteristici\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Sociologia conflictului Caracteristici ale conflictelor.\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\",\"name\":\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"description\":\"Internships\/ Scholarships\/  Grants\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":\"required name=search_term_string\"}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\",\"name\":\"eurointern\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"eurointern\"},\"sameAs\":[\"http:\/\/rubyskynews.com\"],\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Sociologia conflictului Caracteristici ale conflictelor. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/sociologia-conflictului-caracteristici\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Sociologia conflictului Caracteristici ale conflictelor. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","og_description":"\u015ecoala sociologic\u0103.\u00cen contextul dezvolt\u0103rii \u015ftiin\u0163elor socioumaniste, respectiv al relu\u0103rii unor concepte precum conflict asimetric, conflict de interese, conflict latent vs. conflict manifest, explica\u0163iile de ordin sociologic au c\u0103p\u0103tat tot mai mare importan\u0163\u0103. Aceast\u0103 extindere a paradigmelor \u015fia g\u0103sit expresie mai ales \u00een conceptul de violen\u0163\u0103 structural\u0103 dezvoltat de sociologul Johan Galtung127. Concept a fost adoptat [&hellip;]","og_url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/sociologia-conflictului-caracteristici\/","og_site_name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","article_published_time":"2011-02-24T11:53:00+00:00","article_modified_time":"2020-09-25T09:49:19+00:00","author":"eurointern","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"eurointern","Est. reading time":"7 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/sociologia-conflictului-caracteristici\/","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/sociologia-conflictului-caracteristici\/","name":"Sociologia conflictului Caracteristici ale conflictelor. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","isPartOf":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website"},"datePublished":"2011-02-24T11:53:00+00:00","dateModified":"2020-09-25T09:49:19+00:00","author":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/sociologia-conflictului-caracteristici\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/sociologia-conflictului-caracteristici\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/sociologia-conflictului-caracteristici\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/rubyskynews.com\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Sociologia conflictului Caracteristici ale conflictelor."}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/","name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","description":"Internships\/ Scholarships\/  Grants","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}"},"query-input":"required name=search_term_string"}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d","name":"eurointern","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","caption":"eurointern"},"sameAs":["http:\/\/rubyskynews.com"],"url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28077"}],"collection":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28077"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28077\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28077"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28077"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28077"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}