{"id":27955,"date":"2011-02-24T14:37:00","date_gmt":"2011-02-24T14:37:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2020-09-25T09:48:49","modified_gmt":"2020-09-25T09:48:49","slug":"functia-de-informare-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/functia-de-informare-2\/","title":{"rendered":"Func\u0163ia de informare."},"content":{"rendered":"
<\/div>
\n\u00cen vorbirea curent-lejer\u0103, dar \u015fi \u00een multe c\u0103r\u0163i de jurnalism, expresii precum \u201cnevoia de informa\u0163ii\u201d ori \u201cnecesitatea de a fi informat\u201d nu par a pricinui vreun motiv de nelini\u015fte sau de \u00eendoial\u0103, dimpotriv\u0103, aceste sintagme pot fi catalogate drept cum nu se poate mai nimerite, stenice \u015fi pozitive. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t se \u00eent\u00e2lnesc, \u00een cuprinsul lor, dou\u0103 (vocabule) cuvinte care focalizeaz\u0103 puternic semnalizarea: necesitatea (nevoia) \u015fi informa\u0163ia \u00eens\u0103\u015fi. \u00cens\u0103, fiziologia n-a putut re\u0163ine printre nevoile fundamentale de supravie\u0163uire ale umanului \u015fi pe aceea legat\u0103 de informa\u0163ii. \u00cen schimb, nevoia oamenilor de a supraveghea (controla) mediul \u00eenconjur\u0103tor este real\u0103, iar supravegherea mediului poate fi realizat\u0103 cu ajutorul informa\u0163iilor primite prin mass-media. Omul c\u00e2nt\u0103re\u015fte o mare parte a evenimentelor de zi cu zi sau din viitorul existe\u0163ei sale pe baza analizelor \u015fi prognozelor realizate datorit\u0103 informa\u0163iilor economice, politice ori sociale difuzate de pres\u0103. Aici, prin receptare \u015fi prelucrare de informa\u0163ii, se realizeaz\u0103, de fapt, satisfacerea nevoii de securitate, care este cu adev\u0103rat fundamental\u0103, corespunz\u00e2ndu-i \u201cfunc\u0163ia de supraveghere a mediului \u00eenconjur\u0103tor\u201d, postulat\u0103, cum am amintit<\/a> deja, \u00een 1948, de politologul american Harold D. Lasswell.<\/div>\n

<\/p>\n

\nCele mai multe dintre mesajele pe care le primim zilnic, \u00een cadrul interac\u0163iunii continue pe care am \u201ccontractat-o\u201d cu mass-media, sunt informa\u0163ii cu caracter neutru, informa\u0163ii generale, care se adreseaz\u0103 mai pu\u0163in sensibilit\u0103\u0163ii noastre (informa\u0163ii de avertisment sau de prevenire) ori nevoilor noastre curente (informa\u0163ii utilitare). Dorin\u0163a noastr\u0103 de a fi informa\u0163i este, \u00een general, constant\u0103, c\u0103ci constante sunt preocup\u0103rile cotidiene legate de politic, economic, mediu, starea vecin\u0103t\u0103\u0163ilor noastre, s\u0103n\u0103tate, p\u0103rin\u0163i, copii, recreere, timp liber, educa\u0163ie, vreme, stabilitate bancar\u0103 \u015fi monetar\u0103 etc . <\/div>\n

<\/p>\n

\nDac\u0103 se \u00een\u0163elege acum c\u0103 func\u0163ia de informare este expresia unui \u00eentreg evantai de preocup\u0103ri, cerin\u0163e \u015fi interese de tot felul ale publicului, putem arunca o rapid\u0103 privire c\u0103tre comunicator, c\u0103tre cel care asigur\u0103 promptitudinea, s\u0103natatea informa\u0163iei \u015fi s\u0103-l urm\u0103m pe David Randall \u00eentr-o declara\u0163ie concludent\u0103: \u201cRolul unui ziar este de a afla informa\u0163ia proasp\u0103t\u0103 despre chestiuni de interes public \u015fi de a o transmite cititorilor c\u00e2t mai repede \u015fi cu c\u00e2t mai mult\u0103 acurate\u0163e posibil, \u00een mod cinstit \u015fi echilibrat. Asta-i tot\u201d. \u00cen acest at\u00e2t de simplu \u015fi de firesc asta-i tot <\/i>locuie\u015fte partea cea mai vie a jurnalisticii dintotdeauna, parte \u00een spa\u0163iul c\u0103reia din ce \u00een ce mai pu\u0163ini ajung s\u0103 se men\u0163in\u0103, oriunde \u00een lume, nu numai \u00een Rom\u00e2nia.<\/div>\n

<\/p>\n

\n\u201cActivitatea de supraveghere const\u0103 \u00een producerea de informa\u0163ii utile puterii \u015fi cet\u0103\u0163enilor (informa\u0163ii asupra evenimentelor care se produc \u00een mediu), pentru a-i preveni asupra unor pericole \u015fi pentru a contribui la dezvoltarea cultural\u0103 \u015fi a rela\u0163iilor interculturale\u201d. <\/div>\n

<\/p>\n

\nDar aceste \u201cinforma\u0163ii asupra evenimentelor care se produc \u00een mediu\u201d nu au toate aceea\u015fi valoare de \u00eentrebuin\u0163are pentru consumatorul mass-media. De aceea, am rafinat abordarea informa\u0163iilor, detect\u00e2nd (cel pu\u0163in) trei niveluri sau trei tipuri: informa\u0163iile generale<\/i> (neutre), informa\u0163iile utilitare<\/i> (de serviciu sau instrumentale) \u015fi informa\u0163iile de avertisment<\/i> sau de prevenire. Activitatea de supraveghere, \u00eens\u0103, nu este asigurat\u0103 doar prin informa\u0163ii utile pe termen scurt. \u201cContribu\u0163iile la dezvoltarea cultural\u0103 \u015fi a rela\u0163iilor interculturale\u201d nu au loc de ast\u0103zi pe m\u00e2ine, ci se realizeaz\u0103 \u00een timp, f\u0103r\u0103 a fi supuse altor \u201curgen\u0163e\u201d (sau exigen\u0163e) dec\u00e2t celor valorice sau estetice. Informa\u0163iile despre via\u0163a politic\u0103 interna\u0163ional\u0103 sau despre via\u0163a politic\u0103 intern\u0103 duc, \u00een timp, la formarea unor opinii, inclusiv a opinilor de vot. Apoi, informa\u0163iile de natur\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103, medical\u0103 ori juridic\u0103, de cele mai multe ori, nu au aplicabilitate \u00een imediat, dar ele, \u00eensumate, confer\u0103 un capital informa\u0163ional care poate s\u0103 fie util, adesea chiar \u00een situa\u0163ii concrete, imediate. <\/div>\n

<\/p>\n

\nSe poate vorbi de o democratizare cresc\u00e2nd\u0103 a spa\u0163iului informa\u0163ional sau chiar, \u00een exprimarea lui John Naisbitt, de dispari\u0163ia privilegiului informa\u0163ional<\/i>, deoarece \u201critmul schimb\u0103rii se accelereaz\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce tehnologia comunica\u0163iilor \u00eenl\u0103tur\u0103 privilegiul informa\u0163ional. Elementul vital al erei informa\u0163ionale este comunicarea. \u00cen termeni simpli, comunicarea presupune un emi\u0163\u0103tor, un receptor \u015fi un canal. Introducerea unei tehnologii informa\u0163ionale tot mai sofisticate a revolu\u0163ionat acest proces simplu. Efectul net este o mai rapid\u0103 scurgere a informa\u0163iei prin canalul informa\u0163ional, aduc\u00e2ndu-i pe emi\u0163\u0103tor \u015fi pe receptor tot mai aproape sau \u00eenl\u0103tur\u00e2nd privilegiul informa\u0163ional \u2013 cantitatea de timp \u00een care informa\u0163ia str\u0103bate canalul informa\u0163ional. (\u2026) Trecerea de la bani la electronic\u0103 este la fel de important\u0103 ca \u015fi trecerea de la schimbul \u00een natur\u0103 la bani. (\u2026) Ne \u00eenec\u0103m \u00een informa\u0163ie, dar suntem \u00eenfometa\u0163i de cunoa\u015ftere. La acest nivel al informa\u0163iei, este c\u00e2t se poate de clar c\u0103 nu mai putem opera cu mijloacele actuale. Informa\u0163ia necontrolat\u0103 \u015fi neorganizat\u0103 nu mai este o resurs\u0103 \u00eentr-o societate informa\u0163ional\u0103. Dimpotriv\u0103, ea devine inamicul lucr\u0103torului informa\u0163ional\u201d. Aceste cuvinte, scrise \u00een urm\u0103 cu 16 ani, sunt ale unui om care a sesizat multe din schimb\u0103rile pe care le-a adus cu sine democra\u0163ia informa\u0163ional\u0103<\/i>. Acum, abia, tr\u0103im \u00een epoca supra-inform\u0103rii, care creeaz\u0103 inactivism, refugii puerile din fa\u0163a vie\u0163ii, alienare. \u015ei chiar ocolirea oric\u0103rui contact cu mass-media. Dar este acest lucru posibil? Sincer, pentru noi r\u0103spunsul nu poate fi dec\u00e2t unul negativ. Pentru c\u0103, oriunde te-ai plasa, rela\u0163ia cu mediile nu poate fi evitat\u0103. Doar, eventual, se poate ocoli rela\u0163ia direct\u0103, dar nu \u015fi contactul cu ceilal\u0163i, care exprim\u0103 opinii \u015fi se comport\u0103 \u00een \u201cacord\u201d cu multele institu\u0163ii mediatice. Pe vremuri, era de neconceput s\u0103 fii un om activ \u015fi s\u0103 te dezinteresezi de pres\u0103. Acum, \u00eens\u0103, \u201c\u00een anumite regiuni, pe l\u00e2ng\u0103 o minoritate supra-informat\u0103, sunt tot mai numeroase clasele tinere care au doar contacte episodice cu informa\u0163ia scris\u0103 sau care nu mai au nici un fel de contact: presa este \u00een afara orizontului lor\u201d. Tendin\u0163a supra-inform\u0103rii de a crea pasivitate poart\u0103 numele de disfunc\u0163ia de narcotizare<\/i>. De la teoria acului hipodermic la disfunc\u0163ia de narcotizare este o cale extrem de lung\u0103, care a fost str\u0103b\u0103tut\u0103 repede, \u00een numai c\u00e2teva zeci de ani. Cum am afirmat deja, sunt dificil de \u00eenregistrat, cu preten\u0163ii de exactitate, punctele \u00een care se separ\u0103 func\u0163iile presei. Informa\u0163iile generale, multe dintre ele, pot fi tratate, cu destul\u0103 justificare, \u00een subcapitolul func\u0163iei de evaziune (divertisment) ori mai ales \u00een acela \u00een care se discut\u0103 func\u0163ia publicitar\u0103. Apoi, cu siguran\u0163\u0103, nu po\u0163i s\u0103 educi f\u0103r\u0103 s\u0103 informezi. Nu trebuie s\u0103 avem deloc, pe planeta media, preten\u0163ii de infailibilitate, c\u0103ci acestea pot bloca discu\u0163iile clarificatoare \u015fi ne pot bloca pe noi \u00een\u015fine \u00eentr-o \u00een\u0163elegere m\u0103runt\u0103, fragmentar\u0103, \u00een\u0163elegere care, din start, este, fatalmente, limitat\u0103. Din multele clasific\u0103ri pe care speciali\u015ftii le-au operat, unele citate chiar aici, nu a lipsit niciodat\u0103 func\u0163ia de informare, deoarece a fost, p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd (\u015fi \u00eenc\u0103 mai este, probabil), principala func\u0163ie a presei, cea mai cunoscut\u0103, cea mai evident\u0103 \u015fi cu cel mai important prestigiu istoric. <\/span>Informa\u0163ia este cel mai utilizat cuv\u00e2nt \u015fi pare a st\u0103p\u00e2ni un teritoriu incomensurabil. \u201cTeritoriul informa\u0163iei este aparent nelimitat, totu\u015fi, exist\u0103 o serie de limite, care sunt dictate de interesul publicului \u015fi natura demersului jurnalistic. Acest teritoriu vizeaz\u0103 aspectele superficiale ale realit\u0103\u0163ii, \u00een general, accidentalul \u015fi pitorescul. \u00cen acest sens, un ziar nu urm\u0103re\u015fte s\u0103 instruiasc\u0103, ci s\u0103 trezeasc\u0103 interesul. C\u00e2t anume satisface func\u0163ia de informa\u0163ie o nevoie real\u0103 \u015fi c\u00e2t anume reprezint\u0103 o nevoie indus\u0103 este o discu\u0163ie aproape inutil\u0103. Exist\u0103 mai multe motiva\u0163ii pentru dorin\u0163a de informare a publicului \u015fi acestea<\/i> nu trebuie puse \u00eentr-o ordine ierarhic\u0103 \u2026\u2019\u2019<\/span>.<\/div>\n

<\/p>\n

\nRela\u0163ia oamenilor cu mass-media implic\u0103, \u00een mare m\u0103sur\u0103, un angajament con\u015ftient, inten\u0163ionat, angajament care deriv\u0103 din dorin\u0163ele lor de a-\u015fi satisface diverse nevoi. Am acceptat, \u00eenc\u0103 din primul capitol, c\u0103 rela\u0163iile de comunicare sunt, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, rela\u0163ii sociale, iar existen\u0163a lor suport\u0103 un tratament motiva\u0163ional. Motiva\u0163iile nu sunt niciodat\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103toare \u015fi au printre suporturi experien\u0163ele sociale. Mass-media, asigur\u00e2nd un continuu reglaj \u00eentre individ \u015fi mediul s\u0103u, \u00eei m\u0103resc acestuia volumul experien\u0163elor sociale, chiar dac\u0103 mediate, \u00eei sporesc, pe diverse paliere, cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi \u00eei distribuie \u201clini\u015fte\u201d prin statutul aproape ubicuu al informa\u0163iei difuzate.<\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen general, atunci c\u00e2nd se vorbe\u015fte de informa\u0163ie, apare, printr-o asociere devenit\u0103 reflex, sintagma: dreptul publicului de a fi informat<\/i>, semn de \u201cnoble\u0163e\u201d democratic\u0103.<\/div>\n

<\/p>\n

\nParticiparea la via\u0163a politic\u0103, participarea plenar\u0103 la via\u0163a social\u0103 nu pot exista dec\u00e2t \u00een rela\u0163ie direct\u0103 cu no\u0163iunea de informa\u0163ie, care nu a r\u0103mas un concept oarecare, ci a ajuns, iat\u0103, s\u0103 constituie \u00eens\u0103\u015fi emblema modernit\u0103\u0163ii democratice, condi\u0163ia sine qua non<\/i> a acesteia. S-au creat o multitudine de posibilit\u0103\u0163i (ori chiar \u015fabloane) de utilizare a termenului, dintre care informa\u0163ia relevant\u0103 <\/i>s-a transformat \u00eentr-o dubl\u0103 norm\u0103 pentru mass-media: profesional\u0103 \u015fi deontologic\u0103 (etic\u0103).<\/div>\n

<\/p>\n

\nEste extrem de greu de realizat, dac\u0103 nu imposibil, un inventar al deschiderilor sociale, politice, culturale etc. pe care conceptul de informa\u0163ie \u015fi, mai ales, practica difuz\u0103rii informa\u0163iei le-au adus lumii noastre. Este sigur, \u00eens\u0103, c\u0103 puterea informa\u0163iei <\/i>(o alt\u0103 celebr\u0103 sintagm\u0103 legat\u0103 de acest concept) va fi ultima putere care va fi detronat\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 informa\u0163iile generale <\/i>(neutre), consider\u0103m necesar a eviden\u0163ia doar informa\u0163iile utilitare<\/i> (de serviciu sau instrumentale) \u015fi informa\u0163iile de avertisment<\/i> (sau de prevenire). Suntem con\u015ftien\u0163i c\u0103 se mai pot realiza \u00eenc\u0103 foarte multe posibile clasific\u0103ri, \u00eemp\u0103r\u0163iri ori eviden\u0163ieri, unele chiar savante, dar pentru scopurile noastre din aceast\u0103 lucrare cele trei categorii de informa\u0163ii ne slujesc \u00eendeajuns. <\/div>\n

<\/p>\n

\nZiarele noastre de toate zilele sunt neobosite \u00een a prezenta cu promptitudine date despre: starea vremii, cota\u0163iile bursiere, rezultatele jocurilor de bingo, loto, pronosport, pogramele filarmonicii, operei, teatrului, \u00eentreruperea apei calde \u00een diverse cartiere, programarea examenelor de capacitate, bacalaureat ori admitere la facultate, \u00eentreruperea circula\u0163iei pe diverse artere, modific\u0103ri ale transportului urban, mersul trenurilor etc. Toate acestea nu fac, de obicei, parte din imaginarul unui t\u00e2n\u0103r care aspir\u0103 s\u0103 devin\u0103 jurnalist profesionist \u015fi, totu\u015fi, sunt cele mai prezente \u015fi mai c\u0103utate rubrici ale jurnalelor. \u201cAceste rubrici ale ziarelor, privite \u00een mod obi\u015fnuit cu dispre\u0163 de c\u0103tre ziari\u015fti, constituie, \u00een fapt, o zon\u0103 prioritar\u0103 de interes public. Gra\u0163ie unor asemenea \u015ftiri, oamenii se orienteaz\u0103 \u00een \u201cjungla\u201d marilor ora\u015fe, dob\u00e2ndesc instrumentele informa\u0163ionale prin care controleaz\u0103 mediul imediat \u015fi pe baza c\u0103rora \u00ee\u015fi organizeaz\u0103 via\u0163a de zi cu zi. Informa\u0163iile de acest tip sunt numite instrumentale <\/i>(\u00een bibliografia de limba englez\u0103), de serviciu<\/i> (\u00een cea francez\u0103)\u201d.<\/div>\n

<\/p>\n

\nMai mult, informa\u0163iile \u201cde serviciu\u201d au p\u0103truns \u00een majoritatea posturilor de radio \u015fi chiar \u00een televiziuni. Acum, nu exist\u0103 post de televiziune, din Rom\u00e2nia sau de oriunde din lume, care s\u0103 nu difuzeze informa\u0163ii meteo. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea, \u00een func\u0163ie de aria de difuzare \u015fi de publicul-\u0163int\u0103, audio-vizualul caut\u0103 s\u0103-\u015fi informeze receptorii cu orice noutate care poate avea rol de ghidare \u00een via\u0163a curent\u0103. Iar acest fapt semnificativ pentru mass-media nu d\u0103 deloc semne c\u0103 ar putea s\u0103 dispar\u0103. Dimpotriv\u0103. Ziarele au, \u00eenc\u0103, avantajul rubricilor de mic\u0103 publicitate. Marshall McLuhan, cu mai bine de treizeci de ani \u00een urm\u0103, a diagnosticat cu destul\u0103 exactitate marele pericol care se poate abate asupra ziarelor: Anun\u0163urile de mic\u0103 publicitate \u015fi cota\u0163iile la burs\u0103 s\u00eent fundamentul presei. Dac\u0103 se va g\u0103si o surs\u0103 alternativ\u0103 de acces facil la o asemenea diversitate de informa\u0163ii zilnice, presa va c\u0103dea.<\/i><\/div>\n

<\/p>\n

\nInteresant aici este de subliniat, f\u0103r\u0103 s\u0103 aprofund\u0103m acum, c\u0103 sunt voci extrem de autorizate \u00een cercetarea comunic\u0103rii de mas\u0103 care afirm\u0103 c\u0103 salvarea presei tip\u0103rite nu va veni din caracterul ei ap\u0103sat populist, ci, dimpotriv\u0103, datorit\u0103 valen\u0163elor sale elitiste. Adic\u0103, populismul a impus presa tip\u0103rit\u0103 peste tot \u00een lume, iar elitismul, \u00eencurajatoare ironie, o va salva. Este perfect posibil \u015fi chiar parc\u0103 se disting semnale pozitive \u00een confirmarea acestei aser\u0163iuni. <\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cemi amintesc, relativ la informa\u0163iile instrumentale, c\u0103, \u00een presa de o singur\u0103 trist\u0103 culoare din Rom\u00e2nia de dinainte de 1990, cele mai c\u0103utate rubrici erau cele de mic\u0103 publicitate. Erau, probabil, singurele care con\u0163ineau \u015ftiri neprelucrate ideologic. Bunica era cel mai avid cititor de pres\u0103 din familie, c\u0103ut\u00e2nd rubrica decese<\/i>. \u00cen Rom\u00e2nia socialist\u0103 decese <\/i>era cea mai vie<\/i> rubric\u0103 a ziarelor, singura care con\u0163inea informa\u0163ii adev\u0103rate. Asta nu \u00eenseamn\u0103, \u00eens\u0103, c\u0103 sc\u0103pa \u015fi de ochiul at\u00e2t de vigilent al cenzurii. Nu oricui \u00eei putea ap\u0103rea numele, chiar \u015fi acolo. C\u00e2nd un fost mare activist comunist, Petru Enache, care, se credea, ajunsese \u201cla cu\u0163ite\u201d cu familia din frunte, a decedat, nu i s-a putut men\u0163iona numele printre cei disp\u0103ru\u0163i \u00een ziarul local de Ia\u015fi, mai ales c\u0103 s-a aflat o vreme \u00een fruntea acestui jude\u0163. La fel s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu un alt fost demnitar, Virgil Trofin. <\/div>\n

<\/p>\n

\nDou\u0103 greve sunt men\u0163ionate frecvent \u00een lucr\u0103rile de cercetare a fenomenelor mediatice, la acest capitol al informa\u0163iilor instrumentale: greva, de c\u00e2teva luni, din 1945, a ziari\u015ftilor din New York \u015fi greva, din 1977, a cotidianelor daneze. Ambele greve, prin sond\u0103rile care s-au efectuat asupra popula\u0163iei, au \u00eent\u0103rit ideea c\u0103 publicul caut\u0103 \u00een ziare, \u00een primul r\u00e2nd, informa\u0163ii de imediat\u0103 utilitate. \u00cen shimb, greva danez\u0103, av\u00e2nd loc \u00een plin\u0103 er\u0103 a televiziunuii, anii \u201980, au relevat (\u015fi) un ata\u015fament al cititorilor fa\u0163\u0103 de ziarul preferat, ca \u015fi preocuparea lor privitoare la amenin\u0163area libert\u0103\u0163ii de exprimare. Informa\u0163ia de avertisment sau informa\u0163ia de prevenire este o consecin\u0163\u0103 a particularit\u0103\u0163ii presei de a trata \u015fi subiecte legate de viitor, de posibilit\u0103\u0163ile pe care le are un fenomen de a se produce \u015fi cu ce eventuale consecin\u0163e pentru publicul c\u0103ruia i se adreseaz\u0103. \u00cen plus, difuzarea informa\u0163iilor privitoare la un eveniment care tocmai s-a petrecut (sau \u00eenc\u0103 se petrece) e urmat\u0103, frecvent, de informa\u0163ii care vizeaz\u0103 efectele, posibilele urm\u0103ri ori consecin\u0163e. Acestea se \u00eenscriu \u00een a\u015fa numita dimensiune anticipativ\u0103<\/i> a mass-media, fixat\u0103 pe viziunea sa prospectiv\u0103<\/i>. Informa\u0163iile de avertisment (prevenire) sunt ordonate mai mult \u00een urm\u0103toarele sfere de interes: prognoza vremii, previziuni bancare, prevenirea bolilor de sezon ori a celor legate de epidemii, anun\u0163uri de greve \u00een sectoare ale serviciilor publice, eventuale inunda\u0163ii, incendii, falimente, schimb\u0103ri guvernamentale, amenin\u0163\u0103ri militare ale propriilor teritorii sau ale teritoriilor \u00eenvecinate etc. Func\u0163ia de avertisment confirm\u0103 dispari\u0163ia privilegiului informa\u0163ional<\/i> despre care scria John Naisbitt, cultiv\u00e2nd acel sentiment de egalitate pe care-l genereaz\u0103 mass-media, difuz\u00e2nd democratic mesajele sale \u015fi abord\u00e2nd \u201csubiectele spre care oamenii se orienteaz\u0103 \u00een via\u0163a de zi cu zi, despre care simt c\u0103 merit\u0103 s\u0103 fie discutate \u015fi pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103 le administreze: sunt speran\u0163ele \u015fi temerile lor, visurile, nelini\u015ftile, vinov\u0103\u0163iile, grijile \u015f.a.m.d. \u015fi propriet\u0103\u0163ile structurale ale rela\u0163iilor \u015fi institu\u0163iilor sociale \u00een care se g\u0103sesc implica\u0163i\u201d. Naisbitt pune \u00eentreaga miz\u0103 a lumii contemporane pe informa\u0163ie: O dat\u0103 cu ivirea societ\u0103\u0163ii informa\u0163ionale, avem pentru prima oar\u0103 o economie bazat\u0103 pe o resurs\u0103 cheie care este nu numai re\u00eennoibil\u0103, dar \u015fi autogenerabil\u0103.<\/i><\/div>\n

<\/p>\n

\nFunc\u0163ia de informare, pe l\u00e2ng\u0103 cele trei tipuri de informa\u0163ii discutate aici, cunoa\u015fte \u015fi altele, cum este informa\u0163ia de documentare. Informa\u0163ia de documentare<\/i> poate fi asimilat\u0103, pe un important segment al ei, informa\u0163iilor generale, deosebindu-se totu\u015fi limpede de acestea prin specificul s\u0103u de a vulgariza (populariza) cuno\u015ftin\u0163ele \u015ftiin\u0163ifice.<\/div>\n

<\/p>\n

\n Parazitarea func\u0163iei de informare<\/b><\/div>\n

<\/p>\n

\nprin: a) mimetismul mediatic<\/i><\/b> <\/div>\n

<\/p>\n

\nDe la afacerea Clinton-Lewinski, a intrat \u00een uzul mediatic sintagma h\u0103r\u0163uire informa\u0163ional\u0103<\/i>. S-a afirmat chiar c\u0103, \u00een februarie \u015fi \u00een decembrie 1998, William Jeferson Clinton ar fi supralicitat diferendul cu Irakul doar pentru a sc\u0103pa de h\u0103r\u0163uirea informa\u0163ional\u0103 la care era supus de toate mass-media americane, fiind gata s\u0103 inventeze un r\u0103zboi. \u00cens\u0103, h\u0103r\u0163uirea informa\u0163ional\u0103 (c\u0103reia i-a c\u0103zut victim\u0103 prin\u0163esa Diana, Clinton rezist\u00e2nd, in extremis<\/i>) n-ar fi fost posibil\u0103 \u00een absen\u0163a apari\u0163iei unui parazit al func\u0163iei de informare, mimetismul mediatic<\/i>. Mimetismul mediatic este un fenomen modern (\u015fi la mod\u0103, din p\u0103cate), un efect al crizei de supraproduc\u0163ie mediatic\u0103<\/i>, numit\u0103 suprainformare. <\/i>\u201cMimetismul \u00eenseamn\u0103 acea febr\u0103 care cuprinde brusc mediile de informare (indiferent de suporturi) \u015fi care le \u00eempinge, \u00een cele mai urgente situa\u0163ii, s\u0103 se repead\u0103 s\u0103 reflecte evenimentul (oricare ar fi acesta) sub pretextul c\u0103 celelalte mijloace de informare, \u00een special cele principale, \u00eei acord\u0103 o mare importan\u0163\u0103. Imita\u0163ia aceasta delirant\u0103, dus\u0103 la exces, provoac\u0103 un efect de bulg\u0103re de z\u0103pad\u0103 \u015fi func\u0163ioneaz\u0103 ca un fel de intoxicare: cu c\u00e2t vorbesc mai mult despre un subiect, cu at\u00e2t se conving \u00een mod colectiv c\u0103 subiectul este indispensabil, central, capital \u015fi c\u0103 trebuie s\u0103-l oglindeasc\u0103 \u00eenc\u0103 \u015fi mai abitir, consacr\u00e2ndu-i mai mult timp, mai multe mijloace, mai mul\u0163i jurnali\u015fti\u201d. <\/i><\/div>\n

<\/p>\n

\nAstfel, apare \u015fi se perpetueaz\u0103 un fenomen de hipnoz\u0103, \u00een vreme ce canalele media, autostimul\u00e2ndu-se \u015fi fiin\u0163\u00e2nd cu sabia competi\u0163iei deasupra deontologiei profesionale, se dezintereseaz\u0103 \u00een esen\u0163\u0103 de datele obiective, originare ale \u201csubiectului\u201d, manevr\u00e2ndu-i doar contururile convenabile canonului mediatic proasp\u0103t inventat. A\u015fa c\u0103 mijloacele de difuzare \u201c\u00ee\u015fi \u00eenmul\u0163esc suprasolicit\u0103rile \u015fi se las\u0103 antrenate spre suprainforma\u0163ie \u00eentr-un fel de spiral\u0103 vertiginoas\u0103, \u00eemb\u0103t\u0103toare, p\u00e2n\u0103 la satura\u0163ie\u201d. Acela\u015fi mimetism a cuprins mediile occidentale \u015fi \u00een privin\u0163a difuz\u0103rii num\u0103rului enorm de victime de la Timi\u015foara, \u00een decembrie 1989. Atunci, mediile, la fel, s-au autointoxicat, imit\u00e2ndu-se cu febr\u0103 \u00een suprainforma\u0163ie: 60.000 de mor\u0163i! \u00cen 1989, declan\u015fatorul a fost televiziunea, \u00een 1997, Monicagate<\/i> a izbucnit datorit\u0103 unui amator, \u00eemp\u0103timit de Internet \u015fi de dezv\u0103luiri senza\u0163ionale. Apoi, totul a urmat de la sine, mediile \u00eentrec\u00e2ndu-se \u00een a promova scandalul. Internetul n-a intrat oricum \u00een lumea scandalurilor, ci triumfal.<\/div>\n

<\/p>\n

\nCunoscutul sociolog francez Pierre Bourdieu sesizeaz\u0103, la r\u00e2ndu-i, fenomenul imita\u0163iei, al copierii, dar accentueaz\u0103 \u015fi regret\u0103 efectul de uniformizare consecutiv: \u201cTeribil\u0103 constr\u00e2ngere, aceea impus\u0103 de c\u0103utarea cu orice pre\u0163 a scoop<\/i>-ului! Pentru a fi primii care v\u0103d \u015fi care ofer\u0103 spre vedere ceva, jurnali\u015ftii sunt gata de aproape orice \u015fi, dat fiind c\u0103 to\u0163i se copiaz\u0103 \u00eentre ei pentru a o lua \u00eenaintea celorlal\u0163i, pentru a ac\u0163iona \u00eenaintea celorlal\u0163i sau pentru a face altfel dec\u00e2t ceilal\u0163i, ei sf\u00e2r\u015fesc prin a face cu to\u0163ii acela\u015fi lucru \u2013 s\u0103 caute exclusivitatea, astfel \u00eenc\u00e2t ceea ce, \u00een alt\u0103 parte, \u00een alte c\u00e2mpuri, produce originalitate, singularitate, duce, aici, la uniformizare \u015fi banalizare\u201d. <\/div>\n

<\/p>\n

\nb) hiper-emo\u0163ia<\/i><\/b><\/div>\n

<\/p>\n

\nAlt\u0103 form\u0103 de parazitare a func\u0163iei de informare este hiper-emo\u0163ia, tot o consecin\u0163\u0103 a suprainform\u0103rii, de\u015fi, ca mod de existen\u0163\u0103, nu reprezint\u0103 o noutate. Presa demagogic\u0103 a cultivat mereu \u015focul emo\u0163ional ori senza\u0163ionalul. Presa demagogic\u0103 tip\u0103rit\u0103 a existat mereu, ca \u015fi presa riguroas\u0103, cu respect pentru informa\u0163ia verificat\u0103, netenden\u0163ioas\u0103. Televiziunea, cu importan\u0163a sa imens\u0103 printre celelalte mijloace de informare \u00een mas\u0103, cu predilec\u0163ie c\u0103tre spectacol \u015fi c\u0103tre eveniment, a resuscitat \u00eenclina\u0163iile mai vechi ale presei tip\u0103rite pentru hiper-emo\u0163ie. \u00cen Rom\u00e2nia, cea mai evident\u0103 cultivare a hiper-emo\u0163iei o sus\u0163ine emisiunea \u201cSurprize, surprize\u201d a Andreei Marin, de pe TVR1, ea prelu\u00e2nd \u00eens\u0103 formule deja consacrate de mult\u0103 vreme, \u00een special \u00een \u0163\u0103rile latine (mai ales \u00een Spania, al c\u0103rei model a \u015fi fost \u201ctransplantat\u201d). Numai c\u0103 fenomenul a fost \u201ctransplantat\u201d \u015fi \u00een jurnalele TV, cu urm\u0103rile de rigoare. \u201c\u00cen fascina\u0163ia sa pentru \u201dspectacolul evenimentului\u201d, jurnalul tv a deconceptualizat informa\u0163ia \u015fi, \u00eencet, a aruncat-o \u00een mla\u015ftina pateticului. A stabilit \u00een mod insidios un fel de ecua\u0163ie informa\u0163ional\u0103 nou\u0103 care ar putea fi formulat\u0103 astfel: \u201cdac\u0103 emo\u0163ia pe care o resim\u0163i c\u00e2nd prive\u015fti jurnalul tv este autentic\u0103, informa\u0163ia este adev\u0103rat\u0103\u201d. \u00cen felul acesta a fost acreditat\u0103 ideea c\u0103 informa\u0163ia \u2013 oricare informa\u0163ie \u2013 poate fi totdeauna simplificat\u0103, redus\u0103, convertit\u0103 \u00een spectacol de mas\u0103 \u015fi descompus\u0103 \u00eentr-un anumit num\u0103r de segmente-emo\u0163ii, \u00eentemeindu-se pe ideea, foarte la mod\u0103, c\u0103 ar exista o \u201cinteligen\u0163\u0103 emo\u0163ional\u0103\u201d. Existen\u0163a acestei \u201cinteligen\u0163e emo\u0163ionale\u201d, \u00een viziunea promotorilor s\u0103i, ar justifica orice trunchiere, orice schematizare a realit\u0103\u0163ii. Informa\u0163ia documentat\u0103, analiza \u015fi dezbaterea sunt considerate \u201cfactori de monotonie\u201d \u015fi, firesc, neagreate.<\/div>\n

<\/p>\n

\nSigur c\u0103 mimetismul mediatic \u015fi hiper-emo\u0163ia nu sunt singurii perturbatori ai informa\u0163iei \u00een drumul ei de la surs\u0103 (eveniment) p\u00e2n\u0103 la destinatar (public). \u00cens\u0103 i-am amintit aici, \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103, pentru c\u0103 sunt exponen\u0163i ai suprainform\u0103rii, deci ai ultimei modernit\u0103\u0163i \u015fi pentru c\u0103, din punct de vedere didactic, este util s\u0103 exemplific\u0103m, atunci c\u00e2nd se ive\u015fte prilejul. Informa\u0163ia a fost \u015fi va mai fi mult\u0103 vreme \u201cv\u00e2nat\u0103\u201d de pericole care vin din toate direc\u0163iile, va fi, deci, distorsionat\u0103.<\/div>\n

<\/p>\n

\nUn prim nivel de \u201cvirusare\u201d se g\u0103se\u015fte la nivelul tehnologiei. Problemele care \u0163in de echipamente, de canale, de prelucrare tehnic\u0103, transport la distan\u0163\u0103, codare, decodare \u015fi recep\u0163ie le vom aborda \u00een capitolele dedicate fiec\u0103rui mijloc \u00een parte.<\/div>\n

<\/p>\n

\nUn alt nivel, nu mai pu\u0163in important, al distorsion\u0103rii informa\u0163iei se afl\u0103 chiar \u00een exercitarea profesiei de jurnalist, al practicii jurnalistice: \u00een documentare, \u00een alegerea \u015fi folosirea surselor, \u00een dob\u00e2ndirea competen\u0163elor jurnalistice, \u00een alegerea genului proxim de exprimare a mesajului \u015fi, \u00een final, \u00een conceperea \u015fi construirea textului jurnalistic, pe care le vom aborda cu alt prilej, \u00eentr-un capitol destinat normelor jurnalistice. Al treilea set de disfunc\u0163ii \u00een \u201cvia\u0163a\u201d informa\u0163iei rezid\u0103 \u00een \u201cs\u0103n\u0103tatea\u201d redac\u0163ional\u0103, \u00een moralismul \u015fi puritanismul actan\u0163ilor mediatici.<\/div>\n
<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen vorbirea curent-lejer\u0103, dar \u015fi \u00een multe c\u0103r\u0163i de jurnalism, expresii precum \u201cnevoia de informa\u0163ii\u201d ori \u201cnecesitatea de a fi informat\u201d nu par a pricinui vreun motiv de nelini\u015fte sau de \u00eendoial\u0103, dimpotriv\u0103, aceste sintagme pot fi catalogate drept cum nu se poate mai nimerite, stenice \u015fi pozitive. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t se […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"yoast_head":"\nFunc\u0163ia de informare. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/functia-de-informare-2\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Func\u0163ia de informare. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"\u00cen vorbirea curent-lejer\u0103, dar \u015fi \u00een multe c\u0103r\u0163i de jurnalism, expresii precum \u201cnevoia de informa\u0163ii\u201d ori \u201cnecesitatea de a fi informat\u201d nu par a pricinui vreun motiv de nelini\u015fte sau de \u00eendoial\u0103, dimpotriv\u0103, aceste sintagme pot fi catalogate drept cum nu se poate mai nimerite, stenice \u015fi pozitive. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t se […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/functia-de-informare-2\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2011-02-24T14:37:00+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2020-09-25T09:48:49+00:00\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"eurointern\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"eurointern\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"19 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/functia-de-informare-2\/\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/functia-de-informare-2\/\",\"name\":\"Func\u0163ia de informare. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\"},\"datePublished\":\"2011-02-24T14:37:00+00:00\",\"dateModified\":\"2020-09-25T09:48:49+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/functia-de-informare-2\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/functia-de-informare-2\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/functia-de-informare-2\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Func\u0163ia de informare.\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\",\"name\":\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"description\":\"Internships\/ Scholarships\/ Grants\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":\"required name=search_term_string\"}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\",\"name\":\"eurointern\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"eurointern\"},\"sameAs\":[\"http:\/\/rubyskynews.com\"],\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Func\u0163ia de informare. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/functia-de-informare-2\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Func\u0163ia de informare. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","og_description":"\u00cen vorbirea curent-lejer\u0103, dar \u015fi \u00een multe c\u0103r\u0163i de jurnalism, expresii precum \u201cnevoia de informa\u0163ii\u201d ori \u201cnecesitatea de a fi informat\u201d nu par a pricinui vreun motiv de nelini\u015fte sau de \u00eendoial\u0103, dimpotriv\u0103, aceste sintagme pot fi catalogate drept cum nu se poate mai nimerite, stenice \u015fi pozitive. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t se […]","og_url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/functia-de-informare-2\/","og_site_name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","article_published_time":"2011-02-24T14:37:00+00:00","article_modified_time":"2020-09-25T09:48:49+00:00","author":"eurointern","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"eurointern","Est. reading time":"19 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/functia-de-informare-2\/","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/functia-de-informare-2\/","name":"Func\u0163ia de informare. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","isPartOf":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website"},"datePublished":"2011-02-24T14:37:00+00:00","dateModified":"2020-09-25T09:48:49+00:00","author":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/functia-de-informare-2\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/functia-de-informare-2\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/24\/functia-de-informare-2\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/rubyskynews.com\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Func\u0163ia de informare."}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/","name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","description":"Internships\/ Scholarships\/ Grants","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}"},"query-input":"required name=search_term_string"}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d","name":"eurointern","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","caption":"eurointern"},"sameAs":["http:\/\/rubyskynews.com"],"url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27955"}],"collection":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27955"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27955\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27955"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27955"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27955"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}