{"id":27837,"date":"2011-02-25T14:44:00","date_gmt":"2011-02-25T14:44:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2020-09-25T09:48:16","modified_gmt":"2020-09-25T09:48:16","slug":"diplomatia-romaneasca-la-inceputul-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/25\/diplomatia-romaneasca-la-inceputul-2\/","title":{"rendered":"Diploma\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 la \u00eenceputul R\u0103zboiului Rece."},"content":{"rendered":"
<\/div>
\nLa finalul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, Rom\u00e2nia se afla \u00eentr-o situa\u0163ie suficient de complex\u0103 care oferea, deopotriv\u0103, at\u00e2t speran\u0163e, c\u00e2t \u015fi \u00eengrijor\u0103ri pentru perioada postbelic\u0103. De\u015fi suferiser\u0103 mari pierderi umane \u015fi materiale iar trupele sovietice se instalaser\u0103 pe teritoriul na\u0163ional, rom\u00e2nii primeau \u015fi semnale optimiste. Revenirea Ardealului de Nord sub administrarea Bucure\u015ftiului, reactivarea sistemului partidelor politice \u015fi finalul r\u0103zboiului care g\u0103sise Rom\u00e2nia al\u0103turi de tab\u0103ra \u00eenving\u0103toare, generau speran\u0163e de normalizare politic\u0103 dup\u0103 cei patru ani de conflict.<\/a><\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00centr-un asemenea climat, diploma\u0163ia trecea printr-o etap\u0103 de regenerare. Pe l\u00e2ng\u0103 obiectivul schimb\u0103rilor de personal, care c\u0103uta s\u0103 se alinieze ideii de marginalizare a celor ce au cooperat cu regimul Antonescu, exista \u015fi o tendin\u0163\u0103 de retrasare a strategiilor noastre externe. \u00cenainte ca diploma\u0163ia rom\u00e2n\u0103 s\u0103-\u015fi pun\u0103 problema integr\u0103rii \u00een jocul unuia dintre cele dou\u0103 mari blocuri politice ce se conturau dup\u0103 1945, eforturile sale s-au concentrat asupra Conferin\u0163ei de Pace de la Paris \u015fi a ob\u0163inerii unor clauze c\u00e2t mai favorabile \u00een tratatul \u00eencheiat cu \u00eenving\u0103torii. La finalul lui octombrie 1946, textul tratatului se finalizase \u00een cea mai mare parte, cu satisfac\u0163iile \u015fi deziluziile sale, astfel \u00eenc\u00e2t Ministerul Afacerilor Str\u0103ine de la Bucure\u015fti putea reveni la ac\u0163iunile de rutin\u0103, purtate pentru reorganizarea misiunilor diplomatice rom\u00e2ne\u015fti afectate at\u00e2t de mult de anii r\u0103zboiului.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen acest context, rela\u0163iile diplomatice dintre Rom\u00e2nia \u015fi Statele Unite s-au \u00eencadrat, totu\u015fi, \u00eentr-o situa\u0163ie mai special\u0103. De\u015fi \u00een anii 1945-1946 se constata o reactivare accelerat\u0103 a reprezentan\u0163elor politice rom\u00e2ne\u015fti din Europa \u015fi o ac\u0163iune masiv\u0103 de transformare a lor \u00een ambasade \u015fi lega\u0163ii, raporturile dintre Washington \u015fi Bucure\u015fti r\u0103m\u00e2neau tensionate. Hot\u0103r\u00e2rea Administra\u0163iei Truman de a nu recunoa\u015fte guvernul Petru Groza, impus de sovietici \u00een beneficiul Partidului Comunist Rom\u00e2n, precum \u015fi repetatele note de protest \u00eenaintate de reprezentan\u0163ii politici americani la Bucure\u015fti (Roy Melbourne, Burton Berry) \u00een leg\u0103tur\u0103 cu evenimentele stranii ale vie\u0163ii politice din Rom\u00e2nia, au permanentizat o stare de \u00eencordare. 1. \u00cen urma Conferin\u0163ei Mini\u015ftrilor Afacerilor Externe ai URSS, SUA \u015fi Marii Britanii, de la Moscova (dec. 1945), SUA \u015fi Marea Britanie au recunoscut guvernul Petru Groza iar \u00een Februarie 1946, Burton Berry \u015fi John Helier Le Rougetel au remis Ministerului Afacerilor Str\u0103ine note similare prin care transmiteau c\u0103 guvernele de la Washington \u015fi Londra doreau s\u0103 stabileasc\u0103 cu guvernul rom\u00e2n rela\u0163ii diplomatice la nivel de lega\u0163ie. 2. Numit ca ministru al Rom\u00e2niei \u00een SUA, Mihail Ralea a fost inclus \u00een delega\u0163ia ce reprezenta Bucure\u015ftiul la Conferin\u0163a de Pace de la Paris \u015fi doar dup\u0103 finalul conferin\u0163ei (octombrie 1946) el \u00eencepea reorganizarea activit\u0103\u0163ilor diplomatice la Washington \u015fi \u00eencadrarea unui nou personal.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nConform unui raport \u00eentocmit la \u00eenceputul anului 1948 de consilierul de lega\u0163ie Vlad M\u0103rd\u0103rescu, Lega\u0163ia Rom\u00e2niei din Washington a primit func\u0163ionari \u00een trei valuri importante: 14 septembrie 1946, 12 octombrie 1946 \u015fi 15 decembrie 1946. 3. Apoi, \u00een anii urm\u0103tori, s-a \u00eenregistrat o fluctua\u0163ie permanent\u0103 a personalului, Bucure\u015ftiul numind \u015fi retr\u0103g\u00e2nd haotic membri ai lega\u0163iei sau \u00eenregistr\u00e2nd demisii, majoritatea motivate politic sau financiar.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nSe pare c\u0103 data oficial\u0103 a redeschiderii reprezentan\u0163ei diplomatice a Rom\u00e2niei la Washington a fost plasat\u0103 la 14 septembrie – 1 octombrie 1946, c\u00e2nd s-a produs preluarea atribu\u0163iilor de la Lega\u0163ia Suediei. \u00cen vechile imobile a fost g\u0103sit urm\u0103torul personal: Francesca Rogers (n\u0103scut\u0103 Andreescu) \u2013 translator interpret \u015fef (func\u0163ion\u00e2nd din 1939), Tascu T\u0103n\u0103sescu \u2013 arhivar \u015fef (func\u0163ion\u00e2nd din 1920), Pierre Marcaria \u2013 intendent (angajat din 1926), Maria Rus \u2013 femeie de serviciu (angajat\u0103 din 1923) \u015fi Earl Brown \u2013 om de serviciu (angajat \u00een 1940). Acest personal a avut \u00een p\u0103strare arhiva \u015fi propriet\u0103\u0163ile Lega\u0163iei \u015fi Consulatelor, \u00eengrijindu-se \u015fi de lucr\u0103rile curente. 4. \u00cen scurt timp, \u00eens\u0103, lega\u0163ia a c\u0103p\u0103tat o \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare nou\u0103, a\u015fezat\u0103 dup\u0103 o ierarhie diplomatic\u0103 standard: un ministru plenipoten\u0163iar, consilieri de lega\u0163ie, secretari de lega\u0163ie, consilier financiar, consilieri de pres\u0103, ata\u015fat comercial, consul \u015fi viceconsul pentru New York, traduc\u0103tori \u015fi interpre\u0163i.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nLega\u0163iile rom\u00e2ne\u015fti \u2013 focare de propagand\u0103 anticomunist\u0103<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen 1946, guvernul rom\u00e2n con\u015ftientiza pe deplin rolul pe care urma s\u0103 \u00eel aib\u0103 personalul diplomatic trimis \u00een SUA, acela de a ini\u0163ia contacte cu cea mai influent\u0103 putere a lumii, apoi cu organismele recent \u00eenfiin\u0163atei Organiza\u0163ii a Na\u0163iunilor Unite \u015fi de a supraveghea cea mai mare colonie de etnici rom\u00e2ni emigra\u0163i \u00een Vest. De aceea, la \u00eenceput, au fost puse la dispozi\u0163ie sume comsiderabile \u015fi membrii lega\u0163iei (diploma\u0163i \u015fi personal de \u00eentre\u0163inere) au crescut p\u00e2n\u0103 la cifra de 30.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nTotu\u015fi, \u00eenc\u0103 de la finalul anului 1946, activitatea Lega\u0163iei Rom\u00e2niei nu s-a ar\u0103tat a fi una u\u015foar\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, o importan\u0163\u0103 decisiv\u0103 o avea lipsa de coeziune a personalului \u015fi suspiciunea permanent\u0103 existent\u0103 \u00eentre grupurile cu interese divergente. Teoretic, s-a avut \u00een vedere ca la Washington s\u0103 ajung\u0103 diploma\u0163i care respectau guvernul Groza \u015fi, \u00een plus, Mihail Ralea a reu\u015fit, prin influen\u0163e personale, sa-\u015fi construiasc\u0103 o echip\u0103 alc\u0103tuit\u0103, pe baz\u0103 de favoruri, din cuno\u015ftin\u0163e apropiate. Astfel, Vlad M\u0103rd\u0103rescu \u2013 al doilea consilier de lega\u0163ie \u015fi Ion St\u0103nescu, consul general la New York, erau vechii prieteni ai lui Ralea, Olivia Mete\u015f \u015fi Remus Lula \u2013 nepo\u0163i ai lui Petru Groza, Radu Stoichi\u0163\u0103 \u2013 secretar clasa a III-a \u2013 bun prieten al familiei Groza iar Marcela Simionescu, numit\u0103 \u00een protocol ata\u015fat cultural, era amanta ministrului nostru la Washington. 5.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nInterven\u0163iile lui Mihai Ralea \u00een alc\u0103tuirea schemei de personal a lega\u0163iei nu au reu\u015fit totu\u015fi s\u0103 \u00eenl\u0103ture impresia de mixaj politic. Diploma\u0163ii no\u015ftri proveneau din diverse partide rom\u00e2ne\u015fti \u015fi \u00een\u0163elegeau s\u0103 perpetueze \u015fi peste ocean disputele existente \u00een \u0163ar\u0103. Mul\u0163i nu erau \u00eenregimenta\u0163i politic dar aveau simpatii care mergeau de la Carol al II-lea, p\u00e2n\u0103 spre Maniu sau comuni\u015fti. To\u0163i membrii PCR erau numi\u0163i \u00een rapoartele diplomatice TOVAR\u0102\u015eI (Mircea Mete\u015f, Ion \u015fi Elena Crivelescu \u015fi presupu\u015fii comuni\u015fti \u2013 Radu Stoichi\u0163\u0103 \u015fi Violeta Zubcov) spre a fi deosebi\u0163i de membrii altor partide \u015fi pentru a fi recunoscu\u0163i drept oameni de n\u0103dejde. Al\u0163ii erau membri PSD (Alfons Vogel) sau PNL \u2013 T\u0103t\u0103rescu (Mircea Vasiliu).6.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAtmosfera \u00een interiorul Lega\u0163iei noastre reflecta tensiunile politice din \u0163ar\u0103 dintre guvern \u015fi opozi\u0163ie. Astfel, primul consilier Ripo\u015fanu \u015fi consilierul financiar Jacob Rosenthal se vedeau frecvent cu oamenii lui Auschnit \u015fi Franasovici sau cu cercurile “rezisten\u0163ei” rom\u00e2ne\u015fti din SUA, \u00een special cu fo\u015ftii diploma\u0163i.7. Consilierul de pres\u0103 Alfons Vogel era apropiat de oamenii lui Carol al II-lea \u015fi prin ac\u0163iunile sale lasa impresia c\u0103 o parte a lega\u0163iei reprezenta opozi\u0163ia \u0163\u0103r\u0103nis\u0103 \u015fi mai pu\u0163in guvernul Groza. 8. Mai mult, se pare c\u0103 ei aduceau deservicii grave autorit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne dac\u0103 \u00een rapoartele celui care p\u0103rea a fi ofi\u0163erul de informa\u0163ii \u00eens\u0103rcinat cu supravegherea colegilor (Alexandru L\u0103z\u0103reanu), erau inserate opinii care insistau pe lipsa de siguran\u0163\u0103 a codului de cifru al telegramelor expediate \u00eentre minister \u015fi lega\u0163ie. Astfel, consilierul de pres\u0103 A. L\u0103z\u0103reanu, constata c\u0103 cercurile opozi\u0163iei rom\u00e2ne din America dar \u015fi Partidul Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nesc cuno\u015fteau textul telegramelor cifrate doar la c\u00e2teva zile dup\u0103 expedierea lor. 9. Nu e de mirare c\u0103 \u00een asemenea condi\u0163ii, un raport din 1947 c\u0103tre minister, semnat Al. Buican, specifica: “\u00cen general se poate spune c\u0103 lega\u0163iile noastre sunt focare de propagand\u0103 \u015fi ac\u0163iune antiguvernamental\u0103 unde du\u015fmanii regimului au fost din nou promova\u0163i \u00een func\u0163ii importante.” 10. A\u015fadar, se instaura ideea diviz\u0103rii \u00een grupuri distincte a personalului lega\u0163iei: patrio\u0163ii \u015fi tr\u0103d\u0103torii, evaluatorul av\u00e2nd tendin\u0163a de a mic\u015fora permanent num\u0103rul celor fideli guvernului Groza.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Boala b\u0103nuielii \u015fi a s\u0103p\u0103turilor<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAnimozit\u0103\u0163ile interne erau \u00eens\u0103 construite nu doar politic, ci \u015fi personal. Astfel, primul consilier Pamfil Ripo\u015fanu, dorind func\u0163ia lui Ralea, \u00ee\u015fi def\u0103ima ministrul \u015fi \u00eencerca s\u0103 atrag\u0103 de partea sa pe unii din membrii lega\u0163iei (Remus Lula, Radu Stoichi\u0163\u0103, Alfons Vogel), \u00eenscen\u00e2nd \u015fi intrigi amoroase \u00eentre amanta lui Ralea \u015fi primul secretar Mete\u015f. 11. Consilierul de pres\u0103 Alfons Vogel se afla \u00een concuren\u0163\u0103 profesional\u0103 cu Jacob Rosenthal care trebuia s\u0103 prezinte dezbaterile ONU \u015fi cu cel\u0103lalt consilier de pres\u0103, Alexandru L\u0103z\u0103reanu. 12. Mihail Ralea \u00eensu\u015fi avea frecvente conflicte cu Pamfil Ripo\u015fanu, Mircea Mete\u015f \u015fi Remus Lula, neav\u00e2nd \u00eencredere \u00een mul\u0163i dintre subordona\u0163ii s\u0103i \u015fi adesea trat\u00e2ndu-i de o manier\u0103 lipsit\u0103 de polite\u0163e. 13.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nCu acest personal, Lega\u0163ia Rom\u00e2niei trebuia s\u0103 acopere sarcini foarte diverse. Deficitul de \u00eencredere reciproc\u0103 \u015fi atmosfera de suspiciune \u015fi ostilitate au sc\u0103zut eficien\u0163a diploma\u0163ilor no\u015ftri. Activitatea era cu at\u00e2t mai dificil\u0103 cu c\u00e2t Rom\u00e2nia nu avea o imagine tocmai bun\u0103 \u00een America. Fost inamic de r\u0103zboi iar din 1945 aliat neoficial al URSS, \u0163ara noastr\u0103 era privit\u0103 cu precau\u0163ie sporit\u0103 de c\u0103tre oficialit\u0103\u0163ile de la Washington.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00centr-o scrisoare din aprilie 1947, adresat\u0103 de c\u0103tre Mihail Ralea lui Gheorghiu Dej, a fost surprins\u0103 extrem de precis natura raporturilor rom\u00e2no-americane la \u00eenceputul R\u0103zboiului Rece: “C\u00e2nd am venit aici acum patru luni \u2013 spunea Ralea \u2013 atitudinea Americii fa\u0163\u0103 de noi oscila \u00eentre ostilitate \u015fi ignorare. Toate u\u015file erau \u00eenchise. O rea voin\u0163\u0103 se manifesta peste tot. Eram considera\u0163i ca o sucursal\u0103 sovietic\u0103 c\u0103reia nu trebuia s\u0103 i se dea nici un concurs. La Ministerul Comer\u0163ului exista o list\u0103 \u00een care Rom\u00e2nia era trecut\u0103 ca o \u0163ar\u0103 \u00abinamic\u0103\u00bb c\u0103reia nu trebuia s\u0103 i se dea nici un ajutor.” 14. Impresia general\u0103 se materializa \u015fi \u00een ac\u0163iuni concrete care priveau direct reprezentan\u0163a politic\u0103 a Rom\u00e2niei. Astfel, Consilierul de pres\u0103 Alexandru L\u0103z\u0103reanu, posibilul agent al serviciilor speciale rom\u00e2ne\u015fti, indica Bucure\u015ftiului c\u0103 lega\u0163ia lucra \u00een condi\u0163ii din cele mai grele, “supravegheat\u0103 pas cu pas de zeci de agen\u0163i ai serviciului secret american, av\u00e2nd tr\u0103d\u0103tori chiar \u00een s\u00e2nul ei.” 15. Cu un personal dezbinat, f\u0103r\u0103 a exista o fidelitate total\u0103 fa\u0163\u0103 de partidul dominant de la Bucure\u015fti (PCR), lega\u0163ia noastr\u0103 \u00eencerca s\u0103 rezolve problemele ridicate de centrala Ministerului Afacerilor Str\u0103ine \u015fi de conducerea guvernului. At\u00e2t timp c\u00e2t ministru de externe a r\u0103mas Gheorghe T\u0103t\u0103rescu, comuni\u015ftii nu au putut s\u0103 exclud\u0103 dintre membrii oficiului nostru diplomatic pe cei care nu agreau guvernul Groza, iar ideologicul nu avea \u00eenc\u0103 o influen\u0163\u0103 decisiv\u0103 \u00een r\u00e2ndul diploma\u0163ilor.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00centr-un raport \u00eentocmit de consilierul de pres\u0103 Alexandru L\u0103z\u0103reanu, \u00een februarie 1947, \u015fi trimis Bucure\u015ftiului, descoperim o savuroas\u0103 caracterizare a tuturor membrilor Lega\u0163iei. Se pare c\u0103 cei care coordonau din \u0163ar\u0103 destinele diploma\u0163iei noastre au \u0163inut s\u0103 aib\u0103 un tablou detaliat al capacit\u0103\u0163ilor \u015fi abilit\u0103\u0163ilor profesionale dar \u015fi al viciilor sau sl\u0103biciunilor personale care caracterizau pe reprezentan\u0163ii Rom\u00e2niei la Washington. Astfel, fiec\u0103rui membru i se f\u0103cea o radiografie special\u0103 \u015fi minu\u0163ioas\u0103: ce opinii \u015fi simpatii politice avea, cum ar\u0103ta trecutul s\u0103u, capacit\u0103\u0163ile profesionale, ambi\u0163ii \u015fi idealuri, familie \u015fi prieteni, etc… Totul mergea p\u00e2n\u0103 la am\u0103nunte deosebit de picante, vicii personale \u015fi pasiuni lume\u015fti, detalii prin care puteau fi ataca\u0163i sau \u015fantaja\u0163i\u2026 Evaluatorul, Alexandru L\u0103z\u0103reanu, p\u0103rea c\u0103 alc\u0103tuie\u015fte acel text din perspectiva unei doctrine de st\u00e2nga, antioccidentale, folosind ca reper \u015fi gradul de fidelitate fa\u0163\u0103 de guvernul Petru Groza.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n Dela\u0163iuni pline de detalii picante<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAstfel, ministrul Rom\u00e2niei la Washington, Mihai Ralea, “merge complet pe linia noastr\u0103”, “nu are ambi\u0163ia s\u0103 r\u00e2m\u00e2n\u0103 \u00een Statele Unite” dar “vrea ca postul pe care-l de\u0163ine s\u0103-i slujeasc\u0103 drept trambulin\u0103 pentru a ob\u0163ine un post de mai mare r\u0103spundere \u00een \u0163ar\u0103”. 16. Conform observa\u0163iilor lui L\u0103z\u0103reanu, Ralea era suficient de eficient pentru func\u0163ia respectiv\u0103 deoarece “e foarte inteligent, cult \u015fi subtil… \u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103 lesne simpatia celui cu care st\u0103 de vorb\u0103.” 17. Sl\u0103biciunile erau trecute \u015fi ele cu meticulozitate: “\u00een primul r\u00e2nd e foarte ipohondru, se crede bolnav” \u015fi devine nervos \u015fi impulsiv, “\u00eei place teribil s\u0103 b\u00e2rfeasc\u0103” iar c\u00e2nd e lipsit de serviciile amantei sale “nu mai e \u00een stare de nimic”. 18. “\u00cens\u0103 cea mai mare lips\u0103 este r\u0103m\u0103\u015fi\u0163a ciocoioas\u0103 \u00een criteriul de selec\u0163ie al colaboratorilor s\u0103i. Astfel, a adus \u00een Lega\u0163ie o serie de oameni pentru simplul motiv c\u0103-i sunt prieteni sau oameni devota\u0163i…” 19.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAl doilea \u00een ierarhia lega\u0163iei era Pamfil Ripo\u015fanu \u2013 prim consilier \u015fi \u00een lipsa ministrului, \u00eens\u0103rcinat cu afaceri. Poate \u015fi din cauz\u0103 c\u0103 nu-i simpatiza pe comuni\u015fti, Ripo\u015fanu avea parte de o fi\u015f\u0103 personal\u0103 sumbr\u0103. “E nem\u0103rginit de ambi\u0163ios… vrea cu orice pre\u0163 s\u0103 ajung\u0103 ministru \u00een locul lui Ralea… \u015fi din cauz\u0103 c\u0103 \u00eel sap\u0103 pe Ralea… \u00eentre el \u015fi Marcela Simionescu (amanta ministrului) a izbucnit o du\u015fm\u0103nie de fa\u0163\u0103…” 20. Ripo\u015fanu ar fi “caracterizat printr-o \u00eeng\u00e2mfare, l\u0103ud\u0103ro\u015fenie \u015fi incultur\u0103 rar\u0103. Se crede un om politic, un Adonis \u015fi un Don Juan, toate la superlativ.” 21. “Nu e inteligent, dar are o doz\u0103 de \u015firetenie rustic\u0103… P\u0103rerile lui politice sunt reac\u0163ionare \u015fi antisovietice iar \u00een tinere\u0163e ar fi fost pe\u015fte…” 22. Datorit\u0103 acestor tr\u0103s\u0103turi, primul consilier era v\u0103zut ca \u00eent\u00e2iul factor destabilizator \u00een lega\u0163ie, un permanent pericol pentru interesele comuni\u015ftilor rom\u00e2ni \u015fi un posibil tr\u0103d\u0103tor.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAl treilea om \u00een ierarhia reprezentan\u0163ei noastre diplomatice era Vlad M\u0103rd\u0103rescu \u2013 ce de\u0163inea func\u0163ia de consilier doi. Era fiul generalului M\u0103rd\u0103rescu, un vechi prieten al lui Ralea. Totu\u015fi, ministrul nostru de la Washington “nu are o p\u0103rere str\u0103lucit\u0103 despre capacit\u0103\u0163ile intelectuale ale lui M\u0103rd\u0103rescu care… nu vrea \u015fi nu poate s\u0103 lucreze mai mult…” 23.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen schimb, un comunist aflat \u00een corpul diplomatic \u2013 tovar\u0103\u015ful Mircea Mete\u015f, prim secretar de lega\u0163ie, “e foarte muncitor \u015fi cinstit \u015fi doar c\u00e2nd intr\u0103 \u00een conflict cu Ralea “are sc\u0103deri serioase datorit\u0103 unei st\u0103ri de continu\u0103 nervozitate.” 24. Radu Stoichi\u0163\u0103, secretar clasa a III-a, era “un t\u00e2n\u0103r pu\u0163in z\u0103p\u0103cit \u015fi nu tocmai serios” care “cu greu duce vreun lucru la bun sf\u00e2r\u015fit.” 25. Era foarte naiv \u015fi era \u00eendr\u0103gostit nebune\u015fte de so\u0163ia lui, fat\u0103 de general. Un alt secretar clasa a III-a, Mircea Vasiliu, \u015feful protocolului, “e t\u00e2n\u0103r, inteligent, cult, cu \u00eenclina\u0163ii artistice \u015fi foarte snob.” 26. Jacob Rosenthal, fost director al ziarelor \u201eAdev\u0103rul” \u015fi \u201eDiminea\u0163a”, ocupa postul de consilier financiar al lega\u0163iei de\u015fi avea mai mult atribu\u0163ii de pres\u0103. Se pare \u00eens\u0103 c\u0103 el nu prea era agreat \u00een lega\u0163ie deoarece l\u0103sa mult de dorit \u00een chestiunile profesionale, concluzia lui L\u0103z\u0103reanu fiind una dur\u0103: “Practic nu avem de la el absolut nici un aport… N-a f\u0103cut absolut nimic.” 27.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nUn alt personaj interesant pare a fi cel\u0103lalt consilier de pres\u0103, Alfons Vogel, \u00eentr-un fel contraconcurentul lui L\u0103z\u0103reanu. Fi\u015fa sa se deschidea cu o remarc\u0103 cinic\u0103: “a venit \u00een Statele Unite cu trei g\u00e2nduri: s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een America cu orice pre\u0163, s\u0103 fac\u0103 carier\u0103 \u00een diploma\u0163ie \u015fi s\u0103 fac\u0103 ceva afaceri.” 28. Op\u0163iunea de stabilire \u00een SUA putea fi legat\u0103 \u015fi de faptul c\u0103 el avea un b\u0103iat de 12 ani care suferea de o boal\u0103 nervoas\u0103 ce nu putea fi tratat\u0103 \u00een \u0163ar\u0103. Conform caracteriz\u0103rii lui L\u0103z\u0103reanu, Vogel “are o mare putere de munc\u0103 \u015fi caut\u0103 s\u0103 se disting\u0103. \u015f\u2026\u0163 este extrem de lingu\u015fitor \u015fi caut\u0103 s\u0103 se v\u00e2re \u00een sufletul celor care i-ar putea fi de folos…” 29. \u00cen plus, se mai spunea despre Vogel c\u0103 era necinstit, invidios, “iar lipsa de discern\u0103m\u00e2nt politic \u00eel f\u0103cea s\u0103 comit\u0103 gre\u015feli grave”, \u00een special cele legate de \u00eentre\u0163inerea unor rela\u0163ii cu emigra\u0163ia rom\u00e2n\u0103 din America. 30.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAta\u015fatul comercial, Remus Lula, de\u015fi nepot al lui Groza, un inginer “foarte serios \u015fi foarte muncitor”, care s-a implicat mult \u00een chestiuni comerciale ce interesau direct statul rom\u00e2n, nu c\u00e2\u015ftigase \u00eencrederea lui Ralea \u015fi se afla \u00een rela\u0163ii tensionate cu acesta. 31.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nUn om important era Ion St\u0103nescu, consul general la New York, “deschis, simpatic… prieten cu Ralea…” dar care “a realizat o avere uria\u015f\u0103 prin specula\u0163ii de devize \u015fi pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u015fi-o m\u0103reasc\u0103 \u00een acela\u015fi fel.” 31. Tot la New York se aflau tovar\u0103\u015ful Ion Crivelescu \u2013 vice-consul \u015fi so\u0163ia sa Elena – “doi tovar\u0103\u015fi \u00een care sunt convins c\u0103 se poate avea absolut\u0103 \u00eencredere.” 32.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nPersonalul m\u0103runt, oferea \u015fi el suficiente motive de \u00eengrijorare lui L\u0103z\u0103reanu. Astfel, Violeta Zubcov, dactilograf\u0103, era fiica unui rus alb care tr\u0103ia la Paris, vorbea de r\u0103u regimul \u015fi guvernul din Rom\u00e2nia \u015fi putea compromite PCR pentru c\u0103 afirma c\u0103 era membr\u0103 de partid \u015fi, \u00een plus, p\u0103rea s\u0103 se afle \u00een foarte bune rela\u0163ii cu Lucre\u0163iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu. 33. Cristina Ghe\u0163u, o alt\u0103 interpret\u0103 \u015fi dactilograf\u0103, era v\u0103zut\u0103 drept “o teribil\u0103 z\u0103p\u0103cit\u0103… obiectul b\u0103t\u0103ii de joc al tuturor celor din lega\u0163ie.” 34. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nOameni importan\u0163i \u00een jocul de putere din interiorul lega\u0163iei erau \u015foferii: tovar\u0103\u015ful Steric\u0103 \u2013 \u015foferul lui Ralea \u015fi devotat PCR \u015fi Costic\u0103 Negoi\u0163\u0103, \u015foferul lui Ripo\u015fanu, “un reac\u0163ionar feroce, pereche potrivit\u0103 a \u015fefului s\u0103u.” 35. De asemenea, un personaj ciudat era Luca, curier de lega\u0163ie, fost agent, care \u00een mod repetat era prins “scotocind prin co\u015furi de h\u00e2rtii… \u015fi ascult\u00e2nd la u\u015fi” dar care \u00eent\u00e2rzia mereu cu expedierea po\u015ftei, sarcina sa principal\u0103. 36.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nDac\u0103 aceste caracteriz\u0103ri au o evident\u0103 tent\u0103 negativ\u0103, for\u0163\u00e2ndu-ne s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m care era eficien\u0163a unor diploma\u0163i cu asemenea tr\u0103s\u0103turi, cu totul altfel st\u0103tea situa\u0163ia c\u00e2nd era vorba de femeile din lega\u0163ie. Una singur\u0103, Olivia Mete\u015f, nepoata lui Groza, so\u0163ia prim-secretarului de lega\u0163ie \u015fi sora ata\u015fatului comercial, primea o aur\u0103 negativ\u0103 fiind prezentat\u0103 drept “incult\u0103 \u015fi pu\u0163in inteligent\u0103”. \u00cen rest, toate celelalte so\u0163ii de diploma\u0163i, se pare c\u0103 dublau randamentul profesional prin impresia pe care o l\u0103sau \u00een societatea american\u0103 \u015fi prin simpatiile pe care le str\u00e2ngeau \u00een r\u00e2ndul oficialit\u0103\u0163ilor de la Washington. Astfel, doamna Ralea era “o femeie inteligent\u0103 \u015fi cult\u0103, cu mult bun sim\u0163”, so\u0163ia consilierului doi \u2013 M\u0103rd\u0103rescu \u2013 “o femeie frumoas\u0103 \u015fi elegant\u0103, care f\u0103cea o figur\u0103 bun\u0103 la recep\u0163ii \u015fi reuniuni mondene” iar alte so\u0163ii impresionau prin dr\u0103g\u0103l\u0103\u015fenie \u015fi cultur\u0103. 37. Marcela Simionescu, ata\u015fata cultural\u0103 \u015fi partenera de via\u0163\u0103 a lui Ralea, ” e inteligent\u0103, spiritual\u0103 dar pu\u0163in actri\u0163\u0103 \u00een via\u0163a pe care o duce”. 39. Putem afirma, a\u015fadar, c\u0103 rom\u00e2ncele care gravitau \u00een jurul diploma\u0163ilor no\u015ftri influen\u0163au decisiv at\u00e2t eficien\u0163a profesional\u0103 c\u00e2t \u015fi via\u0163a cotidian\u0103 a micii comunit\u0103\u0163i diplomatice a lega\u0163iei.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nOstilitate \u015fi austeritate<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nActivitatea echipei lui Mihail Ralea a fost dificil\u0103 de la \u00eenceputuri. Confrunt\u00e2ndu-se cu acea \u00eentrerupere datorat\u0103 r\u00e2zboiului, Lega\u0163ia Rom\u00e2niei revenea entuziast \u00een tabloul politic american dar \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu un prestigiu simbolic de dou\u0103 ori negativ, prin alian\u0163a cu Germania \u015fi mai apoi cu Uniunea Sovietic\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 refacerea unor contacte cu autorit\u0103\u0163ile SUA \u015fi cu diploma\u0163i europeni stabili\u0163i la Washington, trimi\u015fii guvernului rom\u00e2n trebuiau s\u0103 mai supravegheze recenta emigra\u0163ie ostil\u0103 PCR, dar \u015fi o colonie rom\u00e2neasc\u0103 de 140.000 de persoane r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een c\u00e2teva ora\u015fe mari. Toate acestea, vom vedea, cu un personal redus, cu un buget de austeritate \u015fi f\u0103r\u0103 a dispune de o minte limpede \u00een coordonare.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nLa doar c\u00e2teva luni de la instalare, diploma\u0163ii no\u015ftri prezentau un raport de activitate prin care insistau pe anumite succese profesionale. Astfel, fuseser\u0103 ini\u0163iate contacte \u015fi leg\u0103turi \u00een lumea politic\u0103, diplomatic\u0103 \u015fi financiar\u0103 din America, care, se spera, au ajutat la o schimbare de imagine, “f\u0103c\u00e2nd cunoscut\u0103 Rom\u00e2nia ca o \u0163ar\u0103 independent\u0103 \u015fi democratic\u0103”. 40. Datorit\u0103 acestor conexiuni, s-au putut ob\u0163ine \u00eemprumuturi importante de la b\u0103nci americane, cu ajutorul c\u0103rora au fost cump\u0103rate cereale absolut necesare \u00een condi\u0163iile crizei alimentare din Rom\u00e2nia.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nPropaganda ini\u0163iat\u0103 de Lega\u0163ie pentru a determina schimb\u0103ri \u00een opinia public\u0103, referitoare la Rom\u00e2nia, se limita la inserarea unor articole favorabile noului regim \u00een ziare influente (Washington Post,New York Times, Detroit News) \u015fi la editarea unui buletin de pres\u0103, de c\u0103tre Alfons Vogel, pus la dispozi\u0163ia diverselor institu\u0163ii. O amploare deosebit\u0103 o aveau campaniile duse \u00een interiorul rom\u00e2nilor americani, “\u00eempotriva reac\u0163iunii”, care criticau cercurile din jurul lui Carol al II-lea, Nicolae R\u0103descu, a preo\u0163ilor care nu se supuneau Patriarhiei Rom\u00e2ne sau a grupului diploma\u0163ilor. Ca schimbare de strategie fa\u0163\u0103 de vechea diploma\u0163ie, “care evita contactul cu masele rom\u00e2ne\u015fti”, era prezentat exemplul \u00eent\u0103ririi pozi\u0163iilor grupurilor de st\u00e2nga prin “leg\u0103turi cu mul\u0163i rom\u00e2ni americani, f\u0103r\u0103 deosebire de clas\u0103 \u015fi condi\u0163ie social\u0103, d\u00e2nd pild\u0103 de purtare cu adev\u0103rat democrat\u0103”. 41.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cencerc\u0103rile de compromitere a rezisten\u0163ei anticomuniste<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nPe l\u00e2ng\u0103 rapoartele extrem de detaliate despre colonia rom\u00e2neasc\u0103 din America, \u00een care se precizau organiza\u0163iile \u015fi ziarele controlate de informatori ai lega\u0163iei, un mare efort era depus \u00een direc\u0163ia supravegherii \u015fi compromiterii nucleului de rezisten\u0163\u0103 rom\u00e2nesc care dorea s\u0103 ob\u0163in\u0103 de la pre\u015fedintele Truman promisiunea unei interven\u0163ii eliberatoare \u00een Rom\u00e2nia. 42. De asemenea, abundau analizele vie\u0163ii politice, economice \u015fi sociale din America, diploma\u0163ii no\u015ftri \u00eencerc\u00e2nd predic\u0163ii referitoare la viitorii pre\u015fedin\u0163i, la raporturile dintre republicani \u015fi democra\u0163i, sau la situa\u0163ia muncitorimii nemul\u0163umite din marile centre industriale. \u00cen general, acestea se realizau pe baza informa\u0163iilor ob\u0163inute din pres\u0103, zilnic fiind citite 10-12 ziare mai importante sau 30-40 reviste s\u0103pt\u0103m\u00e2nale \u015fi lunare. O chestiune sensibil\u0103 erau noile rela\u0163ii care trebuiau stabilite cu diferitele grup\u0103ri americane de st\u00e2nga. De la senatori \u015fi congresmani democra\u0163i (Wallace, Pepper, Taylor, Marcantonio) p\u00e2n\u0103 la avoca\u0163i \u015fi ziari\u015fti, oameni de cultur\u0103 ori sindicate muncitore\u015fti, lega\u0163ia noastr\u0103 construise o re\u0163ea demn\u0103 de luat \u00een seam\u0103 de puncte de sprijin \u015fi informare. 43.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nCa un am\u0103nunt picant, trebuie spus c\u0103 nu de pu\u0163ine ori diploma\u0163ii rom\u00e2ni primeau \u015fi comenzi stranii din partea elitei conduc\u0103toare de la Bucure\u015fti. Ace\u015ftia cereau s\u0103 le fie trimise \u00een \u0163ar\u0103 literatur\u0103 politic\u0103 sau beletristic\u0103, medicamente pentru rude, discuri cu muzic\u0103, automobile americane, filme sau diverse produse industriale. A\u015fadar, munca diploma\u0163ilor presupunea o specializare din ce \u00een ce mai sofisticat\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nA\u015fa cum dezv\u0103luie documentele reprezentan\u0163ei noastre de la Washington, cele mai importante obiective pentru perioada 1947-1948 au fost : extinderea contactelor politice cu oficialit\u0103\u0163ile americane \u015fi diploma\u0163ii str\u0103ini acredita\u0163i \u00een capitala Statelor Unite, ofensiva diplomatic\u0103 pentru admiterea Rom\u00e2niei \u00een ONU, campaniile de compromitere a reprezentan\u0163ilor emigra\u0163iei sau a partidelor politice rom\u00e2ne\u015fti – \u00een special PN\u0162 \u015fi PNL, criticile aduse fo\u015ftilor suverani Carol al II-lea \u015fi Mihai I, extinderea re\u0163elei de informatori \u015fi \u00eencercarea de a impune ideile de st\u00e2nga coloniei rom\u00e2ne\u015fti din America.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nChair dac\u0103 multe din aceste obiective nu au fost atinse, eforturile diploma\u0163ilor rom\u00e2ni au fost remarcabile \u015fi au existat efecte de durat\u0103 \u00een urma acestor ac\u0163iuni. Cum erau \u00eens\u0103 recompensa\u0163i diploma\u0163ii pentru activitatea lor? \u00cen acest sens, g\u0103sim o apreciere \u00een raportul lui L\u0103z\u0103reanu din februarie 1947: “Salariile membrilor Lega\u0163iei sunt prea reduse pentru nivelul de trai, din mediul diplomatic, \u00een Statele Unite. \u00censu\u015fi Ralea are ca salariu \u015fi cheltuieli de reprezentare cam jum\u0103tate din ceea ce are Franasovici la Londra de\u015fi obliga\u0163iile lui sunt mult mai mari \u015fi via\u0163a e mai scump\u0103.” 44. \u00cen vara lui 1947 personalul lega\u0163iei a primit 14164 $, detaliat \u00een ordinea urm\u0103toare: pentru luna iulie 1947, Mihai Ralea 3035$ inclusiv reprezentarea 1332$, Pamfil Ripo\u015fanu 2070$ pentru Iunie \u015fi Iulie, M\u0103rd\u0103rescu \u2013 1271$, Mete\u015f \u2013 1020$, Stoichi\u0163\u0103 \u2013 663$, Vasiliu \u2013 535$, dactilografele Ghe\u0163u \u015fi Zubcov c\u00e2te 400$, \u015foferul Negoi\u0163\u0103 416$, oamenii de serviciu Iliescu \u015fi Popa c\u00e2te 140$, respectiv 130$, consulul St\u0103nescu 1300$, viceconsulul Crivelescu 555$, ata\u015fatul cultural Marcela Simionescu 445$. <\/span>45. (va urma)<\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nDiploma\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 la \u00eenceputul R\u0103zboiului Rece (II)<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nStudiu de caz: Personalul Lega\u0163iei Rom\u00e2niei la Washington<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nInsensibil la aten\u0163ion\u0103rile lega\u0163iei, care argumenta c\u0103 salariile erau prea mici pentru diploma\u0163i \u015fi aproape c\u0103 nu permiteau supravie\u0163uirea, Ministerul Afacerilor Str\u0103ine decidea chiar reduceri cu aproape 1\/3 \u00eencep\u00e2nd cu octombrie 1947. Mai mult, consilierii de pres\u0103, pl\u0103ti\u0163i de Ministerul Informa\u0163iilor \u015fi ata\u015fa\u0163ii comerciali, pl\u0103ti\u0163i de Ministerul Economiei, nu au primit nimic timp de un an din partea ministerelor respective, ob\u0163in\u00e2nd doar bani cu titlul de \u00eemprumut din fondurile speciale ale lega\u0163iei. 46. \u00cen urma acestor reduceri generale, salariile au sc\u0103zut dup\u0103 cum urmeaz\u0103: pentru Mihail Ralea \u2013 3035$ \u00een octombrie 1947, 2433$ \u00een decembrie 1947 \u015fi 2256$ \u00een februarie 1948; pentru M\u0103rd\u0103rescu \u2013 1271$ \u00een octombrie 1947, 933$ \u00een decembrie 1947 \u015fi 797$ \u00een februarie 1948 iar pentru omul de serviciu Dumitru Iliescu \u2013 140$ \u00een octombrie 1947, 103$ \u00een decembrie 1947 \u015fi 88$ \u00een februarie 1948. 47. Aceast\u0103 politic\u0103 salarial\u0103 a Bucure\u015ftiului va declan\u015fa o nemul\u0163umire \u00een mas\u0103 \u015fi o \u201cdezertare\u201d general\u0103 de la posturi. Chiar \u015fi membri PCR ori simpatizan\u0163ii guvernului Groza aleg\u00eend, din acest motiv, fie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een SUA fie s\u0103 \u00eenainteze cereri de rechemare \u00een \u0163ar\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nNeajunsurile precump\u0103neau asupra succeselor<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nProblemele cu care s-a confruntat comunitatea noastr\u0103 diplomatic\u0103 au dep\u0103\u015fit succesele, iar chestiunile financiare \u015fi de organizare au impulsionat un dialog efervescent, aproape permanent, \u00eentre un corp diplomatic, care soma rezolvarea neregulilor, \u015fi un minister bucure\u015ftean, care se dovedea insensibil la propunerile venite de peste ocean. La doar c\u00e2teva luni de la instalarea personalului lega\u0163iei, un raport semnala expres: \u201cp\u0103r\u0163i negative, lipsuri \u015fi sl\u0103biciuni\u201d. Pe pozi\u0163ia \u00eent\u00e2i era trecut\u0103 \u201clipsa unei atmosfere de siguran\u0163\u0103 \u00een lega\u0163ie\u201d datorat\u0103 leg\u0103turilor pe care diploma\u0163ii cu opinii anticomuniste le aveau cu emigra\u0163ia rom\u00e2m\u0103 \u015fi cu serviciile secrete americane. 48. Apoi, urma o \u00eengrijorare la adresa contactelor slabe cu \u0163ara. Aceast\u0103 temere se reflecta \u00een nesiguran\u0163a codului diplomatic folosit, lipsa ziarelor din Rom\u00e2nia, lipsa fotografiilor \u015fi a filmelor de propagand\u0103. 49. Urma pl\u00e2ngerea referitoare la salarii \u015fi constatarea c\u0103 Ralea nu reu\u015fea s\u0103 organizeze bine activitatea subalternilor. Astfel, \u201cnu exist\u0103 un plan de munc\u0103\u201d, \u201cfiecare face aproape numai ce-l taie capul\u201d \u015fi \u201cactivitatea diferitelor sectoare… nu e coordonat\u0103.\u201d 50. Necru\u0163\u0103tor, raportul punea la baza majorit\u0103\u0163ii insucceselor favorurile \u015fi nepotismele care existaser\u0103 la completarea schemei lega\u0163iei: \u201cO bun\u0103 parte dintre membri \u015fi func\u0163ionari nu corespund postului \u015fi au fost ale\u015fi numai pe criteriul leg\u0103turilor personale cu vreun membru al comisiei de selec\u0163ie.\u201d 51.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00centr-un val de telegrame c\u0103tre Ministerul Afacerilor Str\u0103ine, Mihail Ralea argumenta permanent misiunile dificile \u00eencredin\u0163ate de guvernul Groza Lega\u0163iei de la Washington, volumul de munc\u0103 uria\u015f \u015fi imposibilitatea de a administra trei imobile cu trei etaje, cu bani pu\u0163ini \u015fi numai cu doi servitori. 52. Cuvintele sale erau cu adev\u0103rat disperate: \u201cm\u0103 g\u0103sesc \u00eentr-o situa\u0163iune \u00eentr-adev\u0103r penibil\u0103 trebuind a protesta la fiecare dou\u0103 luni asupra suprim\u0103rii de func\u0163ionari sau reducerii de salarii…\u201d 53. Ralea constata c\u0103 oamenii de serviciu umblau cu haine rupte, c\u0103 diploma\u0163ii cereau rechemarea \u00een \u0163ar\u0103, deoarece nu puteau tr\u0103i \u00een America cu salariul respectiv \u015fi c\u0103 lega\u0163ia se g\u0103sea \u00een situa\u0163ia \u00eenjositoare de a \u00eenchide cl\u0103direa principal\u0103 \u015fi a o transforma \u00een cantin\u0103 \u015fi dormitoare. De asemenea, nu se primiser\u0103 fonduri pentru misiuni speciale, \u00een octombrie 1947, de 6 luni de zile. Disperat, ministrul nostru cerea ca raportul s\u0103u s\u0103 ajung\u0103 p\u00e2n\u0103 la Gheorghiu Dej \u015fi Maurer, \u00een speran\u0163a c\u0103 lega\u0163ia rom\u00e2n\u0103 va atinge o situa\u0163ie de normalitate comparabil\u0103 cu cea a altor lega\u0163ii europene. 54. Din nefericire, solu\u0163ia g\u0103sit\u0103 de liderii comuni\u015fti din \u0163ar\u0103 \u2013 reducerea cu 1\/3 a personalului \u2013 nu era de natur\u0103 s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 eficien\u0163a diploma\u0163iei noastre \u00een America, \u00een schimb se alinia la cerin\u0163ele marelui aliat din Est: diluarea la minimum a contactelor cu blocul capitalist, izolarea Rom\u00e2niei fa\u0163\u0103 de un Occident considerat amenin\u0163\u0103tor.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nTotu\u015fi, cea mai mare problem\u0103 a Lega\u0163iei Rom\u00e2niei de la Washington nu a fost legat\u0103 de partea financiar\u0103, ori de capacit\u0103\u0163ile profesionale ale personalului, ci avea \u00een vedere lipsa \u00eencrederii politice la nivelul diploma\u0163ilor no\u015ftri, reflect\u00e2nd cu acurate\u0163e schimbarea tensionat\u0103 de regim care avea loc \u00een Rom\u00e2nia anului 1947. Astfel, cei mai mul\u0163i dintre membrii lega\u0163iei erau suspecta\u0163i c\u0103 ofer\u0103 informa\u0163ii opozi\u0163iei \u0163\u0103r\u0103niste, c\u0103 \u00eentre\u0163in leg\u0103turi cu serviciile secrete americane ori cu emigra\u0163ia rom\u00e2n\u0103 \u015fi c\u0103 se manifest\u0103 frecvent \u00een calitate de veritabili du\u015fmani ai Uniunii Sovietice. Aceast\u0103 atmosfer\u0103 de nesiguran\u0163\u0103 \u015fi suspiciune a minat, din interior, orice posibil\u0103 coeziune \u00een numele eficien\u0163ei diplomatice. Era clar c\u0103, \u00een vremurile dificile de atunci, reprezentan\u0163ilor oficiali ai Rom\u00e2niei li se p\u0103rea mai important viitorul lor \u015fi al \u0163\u0103rii, ca entitate politic\u0103, dec\u00e2t o munc\u0103 de rutin\u0103, adeseori perceput\u0103 a fi \u00een defavoarea adev\u0103ratelor interese na\u0163ionale.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nAstfel, foarte pu\u0163ini dintre membrii lega\u0163iei erau plasa\u0163i deasupra oric\u0103ror b\u0103nuieli: Ralea \u2013 deoarece se considera c\u0103 dore\u015fte un post mai important \u00een \u0163ar\u0103, M\u0103rd\u0103rescu \u2013 al doilea consilier al lega\u0163iei \u2013 deoarece nu era prea dotat intelectual, L\u0103z\u0103reanu \u2013 posibil ofi\u0163er al serviciilor speciale rom\u00e2ne, tovar\u0103\u015ful Steric\u0103 \u2013 fost \u015fofer al Anei Panker \u015fi tovar\u0103\u015fii Ion \u015fi Elena Crivelescu de la consulatul din New York. \u00cen rest, to\u0163i ceilal\u0163i ori erau deja \u00een rela\u0163ii ciudate cu americanii sau cu rezisten\u0163a rom\u00e2n\u0103 din America ori \u00een situa\u0163ia de a defecta la inamic \u00een orice moment.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u201eCentrul intrigilor\u201d contra guvernului Groza<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nPrim consilierul Pamfil Ripo\u015fanu, al doilea om al lega\u0163iei, p\u0103rea centrul intrigilor \u00eempotriva intereselor guvernului Groza, av\u00eend idei reac\u0163ionare \u015fi anti-sovietice \u015fi p\u0103str\u00e2nd leg\u0103turi ciudate cu Auschnit, Franasovici \u015fi cu cercurile opozi\u0163iei. Mai mult, \u00een mod repetat, se vedea cu reprezentan\u0163i ai Departamentului de Stat \u015fi ai serviciilor secrete americane, purt\u00e2nd discu\u0163ii care nu se mai \u00eencadrau \u00een atribu\u0163iile sale de serviciu. 55. \u00cen plus, conform analizei lui L\u0103z\u0103reanu, prim-consilierul de lega\u0163ie \u00eencerca s\u0103 fac\u0103 alia\u0163i \u015fi prozeli\u0163i \u00een interiorul cercului diplomatic, de la consilierul de pres\u0103 p\u00e2n\u0103 la ata\u015fatul comercial Lula. Alfons Vogel era \u015fi el v\u0103zut ca un infidel al regimului, \u00eentre\u0163in\u00e2nd leg\u0103turi cu cercurile carliste din America \u015fi \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 conexiuni pentru o eventual\u0103 stabilire peste ocean. 56. Consilierul financiar, Jacob Rosenthal, \u201ca fost foarte activ \u00een ceea ce prive\u015fte intrigile\u201d, cultiv\u00e2nd rela\u0163ia cu Franasovici \u015fi cu fostul diplomat Davilla care-i reprezenta \u00een SUA pe Vi\u015foianu \u015fi Cretzianu. \u201cDin surs\u0103 sigur\u0103… prime\u015fte la el acas\u0103 agen\u0163i ai serviciului secret american \u015fi oameni din rezisten\u0163\u0103.\u201d 57. Mircea Vasiliu, secretar clasa a III-a, care prin func\u0163ia lui era obligat s\u0103 fac\u0103 zilnic vizite la Departamentul de Stat \u015fi \u00een diverse cercuri americane, \u00eentrunea toate motivele s\u0103 devin\u0103 \u015fi el un suspect. 58. Aceea\u015fi b\u0103nuial\u0103, \u00een cazul Violetei Zubcov, dactilografa care ar fi dorit s\u0103 se m\u0103rite cu un american. Chiar \u015fi \u00een direc\u0163ia prim secretarului de lega\u0163ie, comunistul Mircea Mete\u015f, exista o ne\u00eencredere principial\u0103: \u201cn-ar fi exclus ca mai t\u00e2rziu s\u0103 cad\u0103 sub influen\u0163a vreunui spion…\u201d 59. Aceast\u0103 ne\u00eencredere generalizat\u0103 a Bucure\u015ftiului \u00een personalul lega\u0163iei explic\u0103, m\u0103car \u00een parte, op\u0163iunea pentru reducerea num\u0103rului de membri a reprezentan\u0163ei noastre americane. Cu cei mai mul\u0163i dintre diploma\u0163i \u00een pozi\u0163ia de presupu\u015fi infideli, guvernul Groza prefera diluarea semnificativ\u0103 a contactelor cu oficialit\u0103\u0163ile Statelor Unite.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nDe\u015fi au existat numeroase propuneri de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a situa\u0163iei \u00een interiorul lega\u0163iei, propuneri ce priveau modific\u0103ri de personal, alocarea de noi fonduri ori un management mai eficient, trecerea lunilor nu a f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 conduc\u0103 la dezintegrarea micii comunit\u0103\u0163i diplomatice rom\u00e2ne\u015fti. La \u00eenceput, Ralea, M\u0103rd\u0103rescu sau L\u0103z\u0103reanu au c\u0103utat s\u0103 indice ministerului de la Bucure\u015fti posibile solu\u0163ii pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea situa\u0163iei: un cifru sigur pentru telegrame, o fluen\u0163\u0103 a transportului ziarelor \u015fi a materialelor de propagand\u0103 din \u0163ar\u0103, angajarea de personal calificat \u00een num\u0103r suficient, eliberarea din func\u0163ii a celor care nu prezentau siguran\u0163a politic\u0103, fonduri suplimentare pentru salarii, propagand\u0103 \u015fi misiuni speciale. 60. Se pare \u00eens\u0103 c\u0103 Ralea nu primea nici m\u0103car r\u0103spunsuri la aceste apeluri disperate \u015fi ajunsese, \u00een octombrie 1947, s\u0103 nu mai aib\u0103 nici bani pentru trimiterea \u00een \u0163ar\u0103 a celor care erau rechema\u0163i de la posturi. 61. Acest dezinteres al Ministerului Afacerilor Str\u0103ine fa\u0163\u0103 de situa\u0163ia lega\u0163iei noastre a condus la demisii \u00een mas\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nDezert\u0103ri \u015fi concedieri<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cencep\u00e2nd din septembrie 1947, potrivit hot\u0103r\u00e2rii Comisiei ministeriale de redresare economic\u0103 \u015fi stabilizare monetar\u0103, Ministerul Afacerilor Str\u0103ine trebuia s\u0103 treac\u0103 la comprim\u0103ri de personal \u015fi mari economii. Astfel, lega\u0163ia a fost anun\u0163at\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 renun\u0163e la cinci dintre membrii s\u0103i \u015fi s\u0103 reduc\u0103 salariile cu 28% – 30%. 62. \u00cen noiembrie 1947, se revenea asupra rechem\u0103rilor \u00een \u0163ar\u0103, dar erau f\u0103cute alte propuneri de mic\u015forare a personalului. \u00cen martie 1948, lega\u0163ia pierduse deja 10 oameni, f\u0103r\u0103 ca ei s\u0103 fie \u00eenlocui\u0163i cu al\u0163ii. Astfel, demisionaser\u0103 \u015fi r\u0103m\u0103seser\u0103 \u00een America: primul consilier Pamfil Ripo\u015fanu \u015fi consulul de la New York \u2013 Ion St\u0103nescu, fuseser\u0103 chema\u0163i \u00een \u0163ar\u0103: secretarul III \u2013 Radu Stoichi\u0163\u0103, \u015foferul Constantin Negoi\u0163\u0103 \u015fi interpreta Cristina Ghe\u0163u. Oamenii de serviciu Maria Sterian, Constantin Ionescu \u015fi Earl Brown au fost concedia\u0163i iar Violeta Zubcov \u2013 dactilograf \u015fi Gheorghe Luca \u2013 curier, de\u015fi rechema\u0163i au preferat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pe cont propriu, \u00een Statele Unite. 63.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen vara anului 1947, lega\u0163ia primea \u00een r\u00e2ndurile ei o persoan\u0103 cu \u00eens\u0103rcin\u0103ri speciale : domnul V.V. Pella, ministru plenipoten\u0163ial clasa I. Acesta era \u00eens\u0103rcianat s\u0103 \u201curm\u0103reasc\u0103 activitatea \u015fi s\u0103 \u0163in\u0103 contact cu serviciile ONU, precum \u015fi cu toate institu\u0163iile interna\u0163ionale aflate \u00een SUA\u201d, care desf\u0103\u015furau activit\u0103\u0163i convergente cu aceea a Na\u0163iunilor Unite. 64. C\u0103tre finalul lunii august 1947, Ministrul Afacerilor Str\u0103ine, Gheorghe T\u0103t\u0103rescu, adresa o telegram\u0103 lui Pella \u00een care ruga s\u0103 se insiste \u00een ac\u0163iunile diplomatice de la New York, Washington \u015fi Paris, deoarece guvernul rom\u00e2n persevera \u00een ideea c\u0103 admiterea Rom\u00e2niei \u00een ONU s\u0103 se produc\u0103 \u00een acea sesiune \u015fi nu mai t\u00e2rziu. 65. Pella a colaborat bine cu Ralea \u015fi folosind rela\u0163ii personale a sensibilizat mul\u0163i diploma\u0163i occidentali pentru cauza Rom\u00e2niei. Totu\u015fi, dup\u0103 ce Pella a fost utilizat pentru prestigiul s\u0103u simbolic interna\u0163ional, \u00eencep\u00e2nd cu 1948 el a devenit deranjant pentru autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne \u015fi \u00een octombrie 1948 consilierul de pres\u0103 Grigore Preoteasa \u00eentreba Bucure\u015ftiul dac\u0103 nu era mai nimerit ca Pella s\u0103 fie \u201cdesc\u0103rcat oficial de atribu\u0163iuni\u201d. 66.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nDintre demisionarii din Lega\u0163ia Rom\u00e2niei de la Washington, Pamfil Ripo\u015fanu \u015fi Alfons Vogel au creat reale probleme colegilor r\u0103ma\u015fi s\u0103 apere interesele statului comunist. Dup\u0103 ce fostul prim-consilier Ripo\u015fanu a demisionat, cer\u00e2nd \u015fi azil politic \u00een SUA, informatorii lega\u0163iei \u00eel d\u0103deau drept \u201cangajat direct al Serviciului de Poli\u0163ie\u201d american, deoarece fusese surprins de mai multe ori \u0163in\u00e2nd sub observa\u0163ie sediul lega\u0163iei, singur sau cu al\u0163i agen\u0163i. 67. \u00cen plus, prin interviuri date unor diverse reviste, Ripo\u015fanu a indicat ziarele sau organiza\u0163iile rom\u00e2nilor americani care erau sponsorizate \u00een secret de guvernul Groza. Mai mult, declarase c\u00e2t se poate de clar c\u0103 \u201cLega\u0163iunea Rom\u00e2niei este condus\u0103 de Lega\u0163iunea URSS\u201d. 68.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen iulie 1948, un alt membru important al grupului diplomatic rom\u00e2nesc, consilierul de pres\u0103 Alfons Vogel, \u015fi-a prezentat demisia. De\u015fi adunase importante servicii externe regimului comunist, reu\u015find s\u0103 infiltreze informatori \u00een diferite comunit\u0103\u0163i emigrate \u00een SUA, el a preferat s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103, \u00een cele din urm\u0103, lega\u0163ia. Principalele ziare americane au preluat pe prima pagin\u0103 declara\u0163iile lui Vogel care s-a autoconsiderat refugiat politic, critic\u00e2nd orientarea comunist\u0103 a noului stat rom\u00e2n. 69. Pentru a contracara aceste ie\u015firi publice ale fo\u015ftilor colegi, diploma\u0163ii r\u0103ma\u015fi fideli guvernului de la Bucure\u015fti au f\u0103cut mari eforturi propagandistice r\u0103mase \u00eenc\u0103 f\u0103r\u0103 efect \u00eentr-o Americ\u0103 ce \u00een\u0163elegea din ce \u00een ce mai clar schimb\u0103rile reale din Europa de Est.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n\u00cen fine, \u00een septembrie 1948, chiar \u015fi un comunist, Mircea Mete\u015f, prim secretar de lega\u0163ie, \u015fi-a \u00eenaintat demisia, prefer\u00e2nd totu\u015fi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een \u0163ar\u0103. 70. La fel va proceda \u00een decembrie 1948 referentul Alexandru Stoianovici. 71. Se pare c\u0103 cei care optau pentru revenirea \u00een Rom\u00e2nia aveau drept unic\u0103 motiva\u0163ie a p\u0103r\u0103sirii Washington-ului doar nivelul prea sc\u0103zut al salariz\u0103rii.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\n <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\nLa finalul anului 1948, rela\u0163iile rom\u00e2no-americane intrau \u00eens\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 faz\u0103. Dup\u0103 enormele presiuni f\u0103cute de comuni\u015ftii rom\u00e2ni asupra reprezentan\u0163ilor americani de la Bucure\u015fti, o tensiune critic\u0103 s-a instaurat \u015fi \u00een diploma\u0163ie. Chiar de la sf\u00e2r\u015fitul lui 1948 \u00eencepeau expulz\u0103rile reciproce de diploma\u0163i, care vor continua c\u00e2\u0163iva ani buni, ca semn al declan\u015f\u0103rii R\u0103zboiului Rece, \u00een miniatur\u0103, pe direc\u0163ia Bucure\u015fti \u2013 Washington. La 13 decembrie 1948, Vlad M\u0103rd\u0103rescu, devenit \u00cens\u0103rcinat cu Afaceri ad interim, primea dou\u0103 note din partea Departamentului de Stat prin care se aducea la cuno\u015ftin\u0163\u0103 c\u0103 domnii Alexandru L\u0103z\u0103reanu \u015fi Grigore Preoteasa, oficial \u2013 consilieri de pres\u0103 dar foarte posibil agen\u0163i ai serviciilor secrete rom\u00e2ne, deveneau PERSONA NON GRATA \u015fi erau ruga\u0163i s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 teritoriul Statelor Unite. 72. Gestul americanilor era un r\u0103spuns la expulzarea de c\u0103tre Rom\u00e2nia a ata\u015fatului militar J. Lovell \u015fi a consilierului de lega\u0163ie H. Leverich. A\u015fadar, aici se \u00eencheia perioada de minim\u0103 normalitate diplomatic\u0103 dintre Rom\u00e2nia \u015fi SUA de dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial \u015fi \u00eencepeau rela\u0163iile subsumate principiilor oficiale ale R\u0103zboiului Rece.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n