{"id":27821,"date":"2011-02-25T14:53:00","date_gmt":"2011-02-25T14:53:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2020-09-25T09:48:11","modified_gmt":"2020-09-25T09:48:11","slug":"romania-la-conferinta-de-pace-de-la-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/25\/romania-la-conferinta-de-pace-de-la-2\/","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia la Conferin\u0163a de Pace de la Paris."},"content":{"rendered":"
<\/div>
\nObiectivul fundamental al Rom\u00e2niei \u00een perioada interbelic\u0103 a fost men\u0163inerea status-quo-ului teritorial ob\u0163inut prin semnarea tratatelor de pace incluse \u00een a\u015fa-numitul sistem versaillez. La conferin\u0163a de la Paris, Rom\u00e2nia a fost inclus\u0103 \u00een r\u00e2ndul statelor cu \u201cinterese limitate\u201d, put\u00e2nd participa la dezbateri numai atunci c\u00e2nd era invitat\u0103, dreptul de decizie apar\u0163in\u00e2nd Consiliului celor patru (Marea Britanie, Franta, Italia si SUA). \u00cen timpul conferin\u0163ei delega\u0163ia rom\u00e2n\u0103 a fost \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103 condus\u0103 de Ion Br\u0103tianu care a respins semnarea tratatului. Tratativele au fost \u00eens\u0103 continuate de Alexandru Vaida-Voievod.Delega\u0163ia rom\u00e2n\u0103 a sosit la Paris la Conferin\u0163a de Pace la 15 februarie 1919. Ion Br\u0103tianu se afla acolo de vreo opt zile. Rom\u00e2nia a fost admis\u0103 <\/a>ca beligerant\u0103 \u015fi nu ca neutr\u0103, sprijinit\u0103 fiind mai ales de Andr\u00e9 Tardieu pre\u015fedintele Comisiei pentru probleme teritoriale, secondat de marea propagandist\u0103 domni\u015foara Elena V\u0103c\u0103rescu. Pe la mijlocul lui martie, delega\u0163ia rom\u00e2n\u0103 a fost citat\u0103 \u00een fa\u0163a Comisiunei teritoriale, prezidat\u0103 de Tardieu, \u00eenconjurat de vreo opt speciali\u015fti, ofi\u0163eri \u015fi geografi, \u00eentre care doi prieteni ai Rom\u00e2niei, profesorul Emmanuel de Martonne \u015fi generalul Le Rond. Am\u00e2ndoi au luptat, din r\u0103sputeri, pentru interesele Rom\u00e2niei. Delega\u0163ia rom\u00e2n\u0103 a semnat la 28 iunie 1919 tratatul <\/span>cu Germania, de\u015fi \u00eei cunoscuse con\u0163inutul doar cu cinci minute \u00eenainte, dar nerespectarea punctului de vedere \u00een leg\u0103tur\u0103 cu tratatul cu Austria determin\u0103 retragerea delega\u0163iei de la negocieri. \u00eentors \u00een \u0163ar\u0103, Ion. C.Br\u0103tianu se retrage \u015fi de la <\/span>conducerea guvernului \u00een aceea\u015fi zi \u00een care, la Saint-Germain en Laye, Puterile aliate <\/span>semnau tratatul cu Austria \u015fi amenin\u0163au Rom\u00e2nia cu retragerea dreptului de participare <\/span>la Conferin\u0163\u0103 dac\u0103 nu va reveni la masa tratativelor \u00een 8 zile: 10 septembrie 1919.De abia peste trei luni, la 10 decembrie noul guvern al \u201eBlocului parlamentar” <\/span>prezidat de Alexandru Vaida-Voievod, va semna dup\u0103 lungi tratative tratatele cu Austria, Bulgaria \u015fi Tratatul Minorit\u0103\u0163ilor. Nemul\u0163umirile delega\u0163iei rom\u00e2ne fa\u0163\u0103 de Tratatul cu Austria au fost plata unei sume cu titlul de repara\u0163ie \u00een contul teritoriilor <\/span>eliberate de sub domina\u0163ia austro-ungar\u0103, stabilirea frontierelor cu Ungaria \u015fi Iugoslavia, protec\u0163ia Marilor Puteri asupra minorit\u0103\u0163ilor, etc.Pentru urm\u0103torul tratat, delega\u0163ia rom\u00e2n\u0103 condus\u0103 la Londra de Alexandru <\/span>Vaida-Voievod a reu\u015fit s\u0103 conving\u0103 membrii consiliului suprem de drepturile Rom\u00e2niei <\/span>asupra Transilvaniei, drepturi incluse \u00een tratatul semnat de delega\u0163ia maghiar\u0103 la Trianon<\/span> la 4 iunie 1920. De aceast\u0103 dat\u0103 partea rom\u00e2n\u0103 a fost reprezentat\u0103 de Nicolae <\/span>Titulescu.Pentru o imagine c\u00e2t mai clar\u0103 asupra evenimentului de la 4 iunie 1919, se impune o \u00eencadrare a tratatului \u00een ansamblul tuturor celorlalte \u00eencheiate la Paris . Acestea au \u00eenceput la data de 28 iunie 1919, atunci c\u00e2ns s-a \u00eencheiat tratatul de pace cu Germania . Tratatul de pace cu Austria a fost unul dintre cele mai controversate, deoarece Consiliul celor patru dorea s\u0103 \u00ee\u015fi impun\u0103 punctul de vedere f\u0103r\u0103 a \u0163ine seama de p\u0103rerea Rom\u00e2niei.<\/div>\n

\nAmericanii propuser\u0103 \u00eenc\u0103 la 3 martie 1919 trasarea noii frontiere entice \u00eentre Romania \u015fi Bulgaria \u00een Dobrogea. Op\u0163iunea lor reprezenta un compromis \u00eentre frontierile stabilite prin Tratatul de la Berlin (1913). Foreign Office (Ministerul de externe englez) nu era dispus s\u0103 revizuiasc\u0103 tratatele, dar nu se \u00eempotrivea unei reviziuni de frontier\u0103 dac\u0103 Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria o doreau. Recomand\u0103rile britanice pentru Dobrogea, alc\u0103tuite la 10 februarie 1919 de Crowe, subliniau c\u0103, dup\u0103 satisfacerea dolian\u0163elor romane \u015fi la un moment considerat potrivit de Puterile Aliate, Guvernul de la Bucure\u015fti s\u0103 fie \u00een mod insistent \u00eendemnat \u00een vederea unei ajust\u0103ri a frontierilor cu Bulgaria, \u00een interesele popula\u0163iei populate. Timpul \u015fi modul \u00een care Puterile Aliate ne-ar impune aceast\u0103 cedare-ar trebui luat \u00een considera\u0163ie cu mult\u0103 grij\u0103, considera Crowe. Quaid d\u2019Orsay-ul (Curtea Regal\u0103 Francez\u0103) a fost de la \u00eenceput de acord cu propunerea americanilor, crez\u00eend c\u0103 se vor rectifica astfel unele erori vechi, dar a sf\u00eer\u015fit prin a se \u00eempotrivi solu\u0163iei care cerea unui Stat aliat s\u0103 cedeze teritoriul unui ex-inamic. Nereu\u015find sa-\u015fi impun\u0103 \u201epropunerea\u201d americanii au introdus o argumentare a pozi\u0163iei lor \u00een raportul final. Ei au recunoscut, c\u0103 \u201eComisia\u201d menit\u0103 s\u0103 rezolve chestiunea, nu era \u00eemputernicit\u0103 s\u0103 propun\u0103 cedarea c\u0103tre un Stat inamic a unui teritoriu care formeaz\u0103 o parte integrat\u0103, de facto, \u015fi de jure, a unei \u0163\u0103ri aliate. Iar dac\u0103, Romania, ar fi aprobat din propria ini\u0163iativ\u0103 posibilitatea retroced\u0103rii Dobrogei de sud, comisia, cu excep\u0163ia Fran\u0163ei, ar fi recomandat o nou\u0103 frontier\u0103 care s\u0103 asigure o linie de ap\u0103rare pentru ambele state \u015fi s\u0103 rezolve problema etniilor. \u00cen vara anului 1919, americanii au insistat ca englezii s\u0103 fac\u0103 presiuni asupra Rom\u00e2niei \u00een vedera ced\u0103rii Dobrogei de Sud Bulgariei. Nicolson afirm\u00eend c\u0103 \u201eeste nevoie s\u0103 for\u0163ezi un aliat s\u0103 cedeze teritoriul unui inamic\u201d. La 25 iulie, Nicolson (SUA) sa \u00eent\u00eelnit cu Johnson, care ia comunicat c\u0103 dac\u0103 Foreign Office-ul aprob\u0103, este foarte probabil ca americanii s\u0103 fie de acord ca Rom\u00e2nia s\u0103 ob\u0163in\u0103 Basarabia. Nicolson afirma c\u0103 Marea Britanie \u00eentotdeauna a dorit ca Dobrogea de Sud s\u0103 fie a Bulgariei, \u00eens\u0103 nu \u00eendr\u0103zne\u015fte s\u0103 \u00eendemne Romania spre un astfel de sacrificiu. Americanii, din alt\u0103 parte, au dorit ca Romania s\u0103 ob\u0163in\u0103 Basarabia. (prin principiul na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor). La 18 mai 1919 Consiliul Mini\u015ftrilor de Externe a aprobat \u00een discu\u0163iile sale fixarea frontierei romano-bulgare \u00een Dobrogea, iar 2 zile mai t\u00eerziu raportul a fost prezentat Consiliului celor Zece. \u00centre timp, diver\u015fi emisari, sus\u0163inu\u0163i de Sofia, \u00eentre\u0163ineau o vie propagand\u0103 pentru a crea fa\u0163\u0103 de Puterile Aliate \u015fi Asociate o atmosfer\u0103 favorabil\u0103 \u201easpira\u0163iilor\u201d bulgare. La 3 septembrie 1919 \u00een cadrul reuniunii, Balfour a reamintit c\u0103 forumul suprem \u201ea hot\u0103r\u00eet c\u0103 Romania, ca putere aliat\u0103, nu poate fi solicitat\u0103 s\u0103 cedeze teritoriul Bulgariei\u201d. Consiliul Suprem \u00eens\u0103 nu-\u015fi ascunde sentimentul c\u0103 Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 cedeze o por\u0163iune care era clar c\u0103 nu era rom\u00e2neasc\u0103. Rom\u00e2nia a prezentat la Conferin\u0163\u0103 dou\u0103 principii vitale: 1.<\/b>Faptul c\u0103 ea a fost semnatar\u0103 a acordului din 1916. 2.<\/b>Principiul autodetermin\u0103rii-invoc\u00eend teritoriile istorice. Americanii doreau cu tot dinadinsul ca Rom\u00e2nia s\u0103 retrocedeze teritoriul Dogrogei de Sud Bulgriei, ei nici m\u0103car nu-l puteau impune pe subsecretarul Polk s\u0103 recurg\u0103 la r\u0103zboi pentru a for\u0163a Rom\u00e2nia. E\u015fecul americanilor a fost \u00een\u0163eles atunci c\u00eend englezii, francezii \u015fi italienii au considerat c\u0103 e necesar s\u0103 respecte m\u0103car par\u0163ial toate textele tratatelor. SUA f\u0103r\u0103 s\u0103 renun\u0163e la punctul de vedere \u201ede la cedarea Dobrogei de Sud, \u00een \u00eentregime Bulgariei\u201d a ajuns la \u201ecedarea a unei p\u0103r\u0163i doar\u201d. \u00cen final proiectul tratatului de pace cu Bulgaria \u00eenaintat diplona\u0163iei de la Sofia, la 19  sept. 1919 con\u0163inea clauza restabilirii grani\u0163ei din 1913 \u00eentre Romania \u015fi Bulgaria. Dup\u0103 ce la 6 decembr. 1919 guvernul de la Bucure\u015fti a acceptat s\u0103 semneze tratatul cu Austria \u015fi cel al minorot\u0103\u0163ilor doar li se permise semnarea tratatului cu Bulgaria. Prin Tratatul de la Neuilly-sur-Seine se reconfirma frontiera rom\u00e2no \u2013bulgar\u0103, a\u015fa cum fusese ea fixat\u0103 prin tratatul de la Bucure\u015fti din 10 august 1913, prin care Romania ob\u0163inuse, \u00een urma celui de-al II r\u0103zboi balcanic \u015fi \u00een urma invad\u0103rii la 10 iulie 1913 a Sofiei, Dobrogea (Cadrilaterul) cu ora\u015fele Silistra, Turtucaia, Balcic, Bazargic, Caliacra. Rom\u00e2nia a ratificat tratatul cu bulgaria la 20 septembrie 1920.<\/p>\n

Ion I.C.Bratianu s-a n\u0103scut \u00een 1864. A absolvit \u015ecoala de Poduri \u015fi \u015eosele din Paris. \u00cen 1895 a debutat ca om politic. A fost fondator al Partidului Na\u0163ional Liberal. \u00cen 1914 devine pre\u015fedinte al Consililui de Mini\u015ftri, pronun\u0163\u00eendu-se pt neutralitatea RO. Br\u0103tianu cuno\u015ftea activitatea marilor personalit\u0103\u0163i istorice, modalit\u0103\u0163ile de rezolvare a unor situa\u0163ii de criz\u0103. El aprecia c\u0103 nu exist\u0103 pt oamenii politici mai mare \u00eendatorire dec\u00eet ap\u0103rarea intereselor permanente \u015fi a demnit\u0103\u0163ii poporului RO. A fost preg\u0103tit de t\u00een\u0103r pt cariera politic\u0103. Bratianu s-a aflat \u00een fruntea delega\u0163iei RO la trtativele desf\u0103\u015furate \u00een cadrul conferin\u0163ei dela Paris. Obiectivele pe care le-a promovat au fost urm\u0103toarele: afirmanrea independen\u0163ei \u015fi suveranit\u0103\u0163ii na\u0163ionale a Rom\u00e2niei \u015fi consolidarea Marii Uniri prin recunoa\u015fterea interna\u0163ional\u0103 a acesteia. El a contribuit direct la declan\u015farea campaniei militare rom\u00e2ne \u00eempotriva regimului comunist din Ungaria, condus de Bela Kun, care refuza s\u0103 recunoasc\u0103 unirea Transilvaniei cu RO. La conferin\u0163\u0103 a militat pt democratizarea RI, respectarea intereselor statelor mici \u015fi mai ales ale RO. Br\u0103tianu a refuzat semnarea Tratatului minorit\u0103\u0163ilor pe care marile puteri \u00eenving\u0103toare \u00eencercau s\u0103-l impun\u0103 statului RO. De asemena a respins semnarea tratatului de pace cu Austria. Intransingen\u0163a \u00een problema Banatului l-a determinat s\u0103 demit\u0103 din func\u0163ia de ministru \u015fi s\u0103 plece de la Conferin\u0163\u0103 \u00een 1919.<\/p>\n

Prin tratatul de alian\u0163\u0103, \u00een baza c\u0103ruia Rom\u00e2nia intrase \u00een r\u0103zboi, \u00eentregul Banat urma s\u0103 revin\u0103 Rom\u00e2niei. Dar la sf\u00e2r\u015fitul conflagra\u0163iei, s\u00e2rbii intervenit cu for\u0163ele sale militare ocup\u00e2nd o parte a Banatul st\u00e2rnind nemul\u0163umiri din partea rom\u00e2nilor. S\u00e2rbii spuneau ca nu puteau renun\u0163a la cei 225 000 de cona\u0163ionali, \u00een vreme ce autorit\u0103\u0163ile de la Bucure\u015fti \u00eei invocau pe cei 400 000 rom\u00e2ni, dintre care 100 000 \u00een Banat \u015fi 300 000 \u00een col\u0163ul de nord-est al vechii Serbii. In plus, Belgradul invoca \u015fi un argument de ordin strategic: Banatul acordat \u00een \u00eentregime Rom\u00e2niei l\u0103sa capitala s\u00e2rb\u0103 descoperit\u0103 – o prada u\u015foar\u0103 \u00een cazul unei invazii. Rom\u00e2nia a fost sprijinita mai ales de Andr\u00e9 Tardieu  care era pre\u015fedintele Comisiei pentru probleme teritoriale. S\u00e2rbii au cerut mult peste linia Timi\u015foara-Bazias, p\u00e2n\u0103 la Est de regiunea industriala Resita-Anina, iar Bratianu n-a cedat din cererea sa de a ob\u0163ine \u00eentreg Banatul pentru Rom\u00e2nia. La sf\u00e2r\u015fit, Vesnits a replicat ca la V\u00e2rset ar fi existat \u00eentotdeauna o Episcopie s\u00e2rbeasca. La  mijlocul lui martie, \u00een fa\u0163a Comisiei, Br\u0103tianu a sus\u0163inut din nou, teza integrit\u0103\u0163ii Banatului, cer\u00e2nd ca puterile semnatare ale Tratatului din 4\/17 august 1916 s\u0103-\u015fi onoreze semn\u0103tura, iar el este dispus s\u0103 demilitarizeze o zona \u00een fata Belgradului, fixata prin Conferin\u0163a P\u0103cii.  Dezbaterile erau destul de aprinse rom\u00e2nii amenin\u0163au c\u0103 dac\u0103 s\u00e2rbii vor pretinde la Banatul rom\u00e2nesc,  atunci rom\u00e2nii vor pretinde \u015fi vor insista la Timocul s\u00e2rbesc unde locuie\u015fte popula\u0163ie rom\u00e2n\u0103. Delega\u0163ia rom\u00e2n\u0103 accepta \u015fi dreptul minorit\u0103\u0163ilor \u00een caz c\u0103 principiile acestor garan\u0163ii vor fi adaptate de tratatele generale cu alte popoare. Rom\u00e2nia dorea rela\u0163ii bune cu Serbia, \u00eens\u0103 ob\u0163inerea Banatului era mai sus dec\u00e2t rela\u0163iile rom\u00e2no-s\u00e2rbe. Chiar \u015fi ideea de plebiscit era refuzat\u0103 categoric de c\u0103tre Br\u0103tianu. A urmat ca trupele s\u00e2rbe s\u0103 fie \u00eent\u0103rite \u00een jum\u0103tatea vestic\u0103 a Banatului c\u0103ut\u00e2nd tot o dat\u0103 s\u0103 unifice aceast\u0103 zon\u0103 la teritoriile Serbiei.  Rom\u00e2nia masa trupele sale de-a lungul Maramure\u015fului care \u00een cele din urm\u0103 forma hotarul dintre Ungaria \u015fi Banat. Conflictul a \u00eencercat s\u0103 fie solu\u0163ionat de c\u0103tre Fran\u0163a. Aceasta avertiza at\u00e2t pe s\u00e2rbi c\u00e2t \u015fi pe rom\u00e2ni s\u0103 se men\u0163in\u0103 pe pozi\u0163iile existente \u015fi s\u0103 nu mai continue mai departe expansiunea. \u00cen acest caz pozi\u0163ia Rom\u00e2niei nu era tocmai una favorabil\u0103.  SUA din start s-a pronun\u0163at ca Rom\u00e2niei s\u0103 i e acorde doar 2\/3 din Banat \u015fi nu \u00eentreaga regiune cum cerea Rom\u00e2nia. Chiar dac\u0103 celelalte 3 state Europene: Fran\u0163a, Marea Britanie \u015fi Italia p\u0103reau c\u0103 erau s\u0103 sus\u0163in\u0103 Rom\u00e2nia ele acceptau mai mult solu\u0163ia prezentat\u0103 de Wilson. La toate aceste Br\u0103tianu amenin\u0163a cu demisia \u015fi ca urmare la invazia \u0163\u0103rii sale de c\u0103tre bol\u015fevici. La 18 martie s-a ajuns la un compromis care nu satisf\u0103ceau nici Rom\u00e2nia nici Serbia. Rom\u00e2nia nu primea \u00eentreg Banatul ci primea doar 2\/3 din teritoriul s\u0103u (dup\u0103 cum propuse anterior Wilson). Pe l\u00e2ng\u0103 aceasta 2 linii de cale ferate principale au fost separate. Rom\u00e2niei nu i permitea accesul la Tisa \u015fi pierdea circa 75 de mii de rom\u00e2ni \u00een favoare Serbiei. La r\u00e2ndul s\u0103u, Serbia  era nevoit\u0103 s\u0103 piard\u0103 65 de mii de s\u00e2rbi \u00een favoarea Rom\u00e2niei. <\/p>\n

\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n