{"id":27789,"date":"2011-02-25T15:11:00","date_gmt":"2011-02-25T15:11:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2020-09-25T09:48:05","modified_gmt":"2020-09-25T09:48:05","slug":"rolul-nato-in-cadrul-evolutiei-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/25\/rolul-nato-in-cadrul-evolutiei-2\/","title":{"rendered":"Rolul NATO \u00een cadrul evolu\u0163iei construc\u0163iei de securitate europene la \u00eenceputul secolului XXI ."},"content":{"rendered":"
<\/div>
\u00cen prezent, construc\u0163ia european\u0103 de securitate reflect\u0103 tr\u0103s\u0103turile esen\u0163iale ale mediului geopolitic \u00een care se deruleaz\u0103: tranzi\u0163ia c\u0103tre sistemul interna\u0163ional multipolar, competi\u0163ia \u00eentre puteri \u00een spa\u0163iul euroatlantic pentru redistribuirea rolurilor; ad\u00e2ncimea integr\u0103rii \u00een U.E. <\/span>Tentativele Federa\u0163iei Ruse de a men\u0163ine statutul de mare putere pe arena mondial\u0103 \u015fi de a ocupa pozi\u0163ii cheie \u00een structurile europene de securitate. <\/span>Pentru a crea un tablou complet al rolului NATO \u00een cadrul evolu\u0163iei construc\u0163iei de securitate europene la \u00eenceputul secolului XXI va trebui s\u0103 analiz\u0103m rela\u0163ia UE-NATO \u015fi \u00een mod obligatoriu rela\u0163iile NATO cu Rusia \u015fi mai nou Ucraina, 2 mari actori cu un cuv\u00e2nt greu de spus \u00een sistemul de securitate european.<\/a><\/span>Pentru a face o radiografie a evolu\u0163iilor sistemului de securitate european \u00een secolul XXI, trebuie s\u0103 analiz\u0103m rela\u0163iile NATO-UE, precum \u015fi cele cu Rusia \u015fi Ucraina ce sunt doi actori importan\u0163i \u00een cadrul securit\u0103\u0163ii europene. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

<\/span>I. Unul din pilonii de baz\u0103 a NATO este constituit de \u0163\u0103rile care sunt \u015fi membre a UE.<\/span>\u201eUniunea European\u0103 are cel pu\u0163in la fel de mult de oferit NATO pe c\u00e2t are NATO de oferit Uniunii Europene. De aceea, a venit timpul s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m nu ce poate face NATO pentru Uniunea European\u0103, ci ce poate face Uniunea European\u0103 pentru NATO\u201d <\/span>Pentru a aplica unul din principiile fundamentale ale UE \u015fi anume principiul subsidiarit\u0103\u0163ii, este necesar luarea \u00een calcul a unui sistem de securitate multietajat: UE, OSCE, NATO \u015fi ONU. Necesitatea unei corel\u0103ri, a optimiz\u0103rii cooper\u0103rii \u00eentre diferitele institu\u0163ii de securitate devine mai evident\u0103 ca oric\u00e2nd. Evolu\u0163iile destul de imprevizibile \u00een UE, rivalitatea dintre UE \u015fi NATO, apari\u0163ia unor dezechilibre majore \u00eentre statele UE, posibilitatea ca interesele na\u0163ionale s\u0103 prevaleze fa\u0163\u0103 de cele comune sunt principalii factori care influen\u0163eaz\u0103 edificarea unui sistem eficient \u00een domeniul securit\u0103\u0163ii europene. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Unul din elementele esen\u0163iale ale Conceptului strategic al Alian\u0163ei (NATO) adoptat la Washington \u00een 1999 este \u201eDezvoltarea Identit\u0103\u0163ii Europene de Securitate \u015fi Ap\u0103rare \u00een cadrul Alian\u0163ei\u201d . Conceptul Strategic confirm\u0103 faptul c\u0103 Identitatea European\u0103 de Securitate \u015fi Ap\u0103rare va continua s\u0103 fie dezvoltat\u0103 \u00een cadrul Alian\u0163ei.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Conceptul Identit\u0103\u0163ii Europene de Securitate \u015fi Ap\u0103rare s-a dezvoltat \u00een str\u00e2ns\u0103 coresponden\u0163\u0103 cu alte dou\u0103 concepte, dezvoltate ulterior. Este vorba, \u00een primul r\u00e2nd, de Politica Extern\u0103 \u015fi de Securitate Comun\u0103\u2013 PESC (Common Foreign and Security Policy\u2013 CFSP), ce denume\u015fte un capitol distinct (Titlul V) al Tratatului de la Maastricht \u015fi care reprezint\u0103 unul din cei trei piloni ai construc\u0163iei europene. \u00cen al doilea r\u00e2nd, este vorba de Politica European\u0103 de Securitate \u015fi Ap\u0103rare \u2013 PESA (European Security and Defence Policy, ESDP) sau, respectiv, Politica European\u0103 de Securitate \u015fi Ap\u0103rare Comun\u0103 \u2013 PESAC (Common European Security and Defence Policy, CESDP) concept care a dob\u00e2ndit \u00een ultimii ani tot mai mult\u0103 substan\u0163\u0103 \u015fi care este parte component\u0103 intrinsec\u0103 a PESC.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Construc\u0163ia IESA (Identitatea European\u0103 de Securitate \u015fi Ap\u0103rare) este un proces ireversibil ce va realizat prin dezvoltarea rela\u0163iei existente \u00eentre NATO \u015fi UE, \u00een acela\u015fi timp cu dezvoltarea politicii comune de securitate \u015fi ap\u0103rare. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Obiectivul principal al UE \u00een cadrul PESA este capacitatea statelor membre de a mobiliza \u015fi desf\u0103\u015fura \u00een termen de 60 de zile \u015fi a sus\u0163ine cel pu\u0163in un an, for\u0163e militare ce pot atinge nivelul a 50.000-60.000 oameni care s\u0103 efectueze \u00eentreaga gam\u0103 de a\u015fa-numite \u201eactivit\u0103\u0163i Petersburg\u201d , stabilite prin Tratatul de la Amsterdam, din 1997. Rolul acestora ar fi acela de a efectua opera\u0163iunile militare sub conducerea UE, ca r\u0103spuns la crizele interna\u0163ionale, \u015fi circumstan\u0163e \u00een care NATO, \u015fi \u00eentregul s\u0103u, nu este angajat\u0103 din punct de vedere militar.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Aceste ini\u0163iative au dus la temerea c\u0103 o alian\u0163\u0103 pur european\u0103 ar putea duce la discriminarea statelor europene care sunt membre ale NATO dar nu \u015fi ale UE precum \u015fi la o dublare a asum\u0103rii sarcinilor \u015fi aloc\u0103rii resurselor de c\u0103tre NATO \u015fi UE cu toate c\u0103 toate statele membre NATO au fost de acord cu necesitatea unei for\u0163e militare independente de contribu\u0163ia SUA pentru realizarea PESC. Aceste temeri au fost \u00eenl\u0103turate \u00een urma Consiliului Nord-Atlantic de la Berlin din 1996 care a enun\u0163at principiul cre\u0103rii unei for\u0163e europene \u201eseparabile, dar nu separate\u201d. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen esen\u0163\u0103, PESA presupune dezvoltarea unei capacit\u0103\u0163i de decizie autonome \u015fi, \u00een cazul \u00een care Alian\u0163a Nord-Atlantic\u0103 ca \u00eentreg nu este angajat\u0103, lansarea \u015fi coordonarea unor opera\u0163iuni militare sub autoritatea UE, ca r\u0103spuns la situa\u0163ii de criz\u0103, angajarea resurselor de c\u0103tre statele membre la astfel de opera\u0163iuni baz\u00e2ndu-se pe decizii suverane. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen Constitu\u0163ia European\u0103 noul concept Politic\u0103 de Securitate \u015fi Ap\u0103rare Comun\u0103 \u2013 PSAC (Common Security and Defence Policy, CSDP) \u00eenlocuie\u015fte, deopotriv\u0103 vechiul concept Politic\u0103 European\u0103 de Securitate \u015fi Ap\u0103rare \u2013 PESA, c\u00e2t \u015fi varianta sa \u201edesf\u0103\u015furat\u0103\u201d, Politica European\u0103 de Securitate \u015fi Ap\u0103rare Comun\u0103 \u2013 PESAC. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Sunt prev\u0103zute dou\u0103 principii ce vor guverna PSAC:<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

ac\u0163iunile externe trebuie s\u0103 se bazeze pe principiile care au guvernat crearea, dezvoltarea \u015fi l\u0103rgirea Uniunii Europene;<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

ac\u0163iunile externe trebuie s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 maximizarea cooper\u0103rii statelor membre \u00een toate domeniile rela\u0163iilor interna\u0163ionale.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Constitu\u0163ia European\u0103 men\u0163ioneaz\u0103, \u00eens\u0103, c\u0103 politica comun\u0103 de securitate \u015fi ap\u0103rare nu va aduce atingere obliga\u0163iilor statelor membre care au ales s\u0103 \u00ee\u015fi asigure securitatea \u00een cadrul N.A.T.O. \u00cen contextul stabilirii, \u00een viitor, a unei politici de ap\u0103rare comune, ceea ar putea presupune, practic, o alian\u0163\u0103 militar\u0103, va fi necesar s\u0103 se analizeze \u00een mod aprofundat rela\u0163ia dintre o astfel de structur\u0103 \u015fi N.A.T.O., \u00een vederea evit\u0103rii dubl\u0103rii de competen\u0163e sau a sl\u0103birii leg\u0103turii transatlantice, care prezint\u0103 importan\u0163\u0103 pentru state precum Rom\u00e2nia. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Astfel, s-ar putea imagina men\u0163inerea leg\u0103turii transatlantice, prin crearea unui sistem de ap\u0103rare U.E. integrat sistemului N.A.T.O. Totodat\u0103, \u00een contextul \u00een care U.E. dob\u00e2nde\u015fte personalitate juridic\u0103 , s-ar putea imagina, \u00eentr-o anumit\u0103 formul\u0103, angajarea Uniunii \u00eense\u015fi \u00een sistemul N.A.T.O. (cu acomodarea pozi\u0163iei de neutralitate a unor membri UE).<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen cadrul conceptului strategiei de ap\u0103rare prezentate la Salonic la 20 iunie 2003 de \u00cenaltul Reprezentant UE pentru PESC \u015fi secretar general al UEO Javier Solana, se sublinia c\u0103 \u201eprima linie a ap\u0103r\u0103rii\u201d va fi adesea \u00een afara ariei UE \u015fi c\u0103 europenii \u201etrebuie s\u0103 fi e gata de a ac\u0163iona \u00eenainte de producerea unei crize\u201d \u2013 formul\u0103ri ce \u00eenscriu conceptul strategic european \u00een logica abord\u0103rii preventive enun\u0163at\u0103, de noua Strategie Na\u0163ional\u0103 de Securitate a SUA, chiar dac\u0103 nu se men\u0163ioneaz\u0103 explicit posibilitatea atacului preventiv, ca \u00een cazul documentului american.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Acest concept de abordare preventiv\u0103 a fost adoptat \u015fi \u00een Strategia na\u0163ional\u0103 de securitate \u00een care se prevede c\u0103 \u201eRom\u00e2nia are o strategie pro-activa\u201d.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Asupra acestui concept sunt \u015fi critici care afirm\u0103 c\u0103 \u201eteza recurgerii la for\u0163\u0103 \u00een scopuri preventive este ne\u00eentemeiat\u0103 teoretic \u015fi periculoas\u0103 sub aspect practic\u201d fiind contrar\u0103 prevederilor dreptului interna\u0163ional \u015fi Cartei Na\u0163iunilor Unite . Germenii acestui concept au ap\u0103rut \u00eentr-un moment important al implic\u0103rii NATO \u00een fosta Iugoslavie \u00een 1991, \u015fi anume, atunci c\u00e2nd a deschis ostilit\u0103\u0163ile militare f\u0103r\u0103 s\u0103 fie autorizat\u0103 \u00een acest sens de Consiliul de Securitate chiar dac\u0103 ulterior printr-o rezolu\u0163ie a fost legitimat\u0103 oarecum aceast\u0103 agresiune.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

NATO are un rol important \u00een ap\u0103rarea B\u0103tr\u00e2nului continent, dar UE poate la r\u00e2ndul s\u0103u s\u0103 construiasc\u0103 un instrument de ap\u0103rare adaptat \u015fi credibil. UE poate avea o contribu\u0163ie pe care NATO o neglijeaz\u0103. Iar asta pentru c\u0103 Uniunea nu este interesat\u0103 doar de aspectele militare, ci \u00eencearc\u0103 mai degrab\u0103 o abordare global\u0103 \u00een gestionarea crizelor .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u201eUniunea European\u0103 are nevoie de NATO, iar NATO are nevoie de Uniunea European\u0103. Uniunea European\u0103 nu va putea fi niciodat\u0103 puternic\u0103 f\u0103r\u0103 un NATO puternic, iar NATO nu va putea fi niciodat\u0103 puternic f\u0103r\u0103 o Uniune European\u0103 puternic\u0103\u201d.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

II. \u00cen mod constant, NATO a acordat o aten\u0163ie maxim\u0103 rela\u0163iilor cu Rusia dup\u0103 c\u0103derea cortinei de fier fiind evident c\u0103 nu se putea realiza o construc\u0163ie solid\u0103 de securitate european\u0103 f\u0103r\u0103 participarea Rusiei. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen anul 1994, Rusia a optat pentru a intra \u00een cadrul programului Parteneriatului pentru Pace deschiz\u00e2nd noi oportunit\u0103\u0163i de cooperare \u00eentre cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i care s-au concretizat cu participarea Rusiei la implementarea acordului de pace \u00een Bosnia-Her\u0163egovina unde pentru prima dat\u0103, fo\u015ftii adversari, contingentele Aliate \u015fi ruse\u015fti au participat \u00eempreun\u0103 la o opera\u0163iune militar\u0103 multina\u0163ional\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Cadrul rela\u0163iilor dintre NATO \u015fi Rusia a fost institu\u0163ionalizat prin semnarea Actului fondator NATO-Rusia asupra Rela\u0163iilor mutuale, cooper\u0103rii \u015fi securit\u0103\u0163ii, \u00een mai 1997, prin care a fost creat Consiliul permanent reunit NATO-Rusia (PJC) . <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

De asemenea, Rusia a fost de acord s\u0103 contribuie cu un num\u0103r semnificativ de trupe la For\u0163ele din Kosovo de sub comanda NATO (KFOR), conform stipul\u0103rilor din Rezolu\u0163ia 1244 a Consiliului de Securitate al ONU.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

La o \u00eentrunire la nivel de Mini\u015ftri ai ap\u0103r\u0103rii, din iunie 2000, ministrul rus al ap\u0103r\u0103rii, Sergheiev, sus\u0163in\u00e2nd opinia \u0163\u0103rilor NATO, a declarat c\u0103 nu exist\u0103 nici o alt\u0103 alternativ\u0103 la cooperarea NATO-Rusia. Declara\u0163ia f\u0103cut\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul \u00eentrunirii a recunoscut, de asemenea, rolul important al parteneriatului \u00een stabilitatea \u015fi securitatea zonei Euro-Atlantice .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au reprezentat un moment de cotitur\u0103 al rela\u0163iilor NATO-Rusia. Nevoia de a combina eforturile devenea acut\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Elaborarea anual\u0103 a unui plan privind terorismul convenit\u0103 la \u00eent\u00e2lnirea NRC de la Summit-ul de la Istambul din iunie 2004, a marcat un moment important \u00een dezvoltarea cooper\u0103rii NATO-Rusia \u00eempotriva terorismului. Drept urmare, mini\u015ftrii de externe ai NRC au aprobat \u00een decembrie 2004 un Plan de Ac\u0163iune NATO-Rusia \u00eempotriva Terorismului comprehensiv, care ofer\u0103 o strategie coerent\u0103 pentru prevenirea terorismului, combaterea activit\u0103\u0163ilor teroriste \u015fi gestionarea consecin\u0163elor actelor teroriste.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Ca urmare a acestui plan Rusia va participa la ac\u0163iunile comune ale NATO privind combaterea terorismului \u00een Marea Mediteran\u0103. Opera\u0163ia Active Endeavour este un exemplu de succes \u00een acest sens const\u00e2nd \u00een patrularea estului M\u0103rii Mediterane \u015fi \u00eenso\u0163irea navelor \u00een Str\u00e2mtoarea Gibraltar ulterior fiind extins\u0103 la \u00eentreg spa\u0163iul M\u0103rii Mediterane.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

S-a \u00eencercat extinderea acestei cooper\u0103ri \u015fi \u00een Marea Neagr\u0103 dar at\u00e2t Rusia, c\u00e2t \u015fi Turcia au avut pozi\u0163ii de respingere a acestei ini\u0163iative chiar dac\u0103 motiva\u0163iile fiec\u0103rei \u0163\u0103ri erau altele. Turcia se temea de modificarea statutului str\u00e2mtorii Dardanelelor reglementat actual prin Conven\u0163ia de la Montreau iar Rusia avea argumente de ordin geopolitic. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Sunt \u015fi multe alte probleme asupra c\u0103rora Rusia \u015fi NATO au divergen\u0163e. \u00cen cadrul celei de-a 42 Conferin\u0163e de la Munchen dedicat\u0103 securit\u0103\u0163ii mondiale, Rusia \u015fi-a afirmat dorin\u0163a pentru dezvoltarea colabor\u0103rii dar \u00eempotriva extinderii NATO c\u0103tre est \u00een realizarea strategiei sale de ap\u0103rare avansat\u0103. \u00cen eventualitatea extinderii spre est ca organiza\u0163ie militar\u0103, NATO va deveni \u00een acest caz o amenin\u0163are pentru Moscova . Rusia pronun\u0163\u00e2ndu-se anterior prin oficialii s\u0103i \u00eempotriva ader\u0103rii la NATO a Ucrainei motiv\u00e2nd c\u0103 aceasta ar putea d\u0103una intereselor ei. \u00cen acest sens, exist\u00e2nd \u201eprobabilitatea unor mi\u015fc\u0103ri politice nedorite \u00een Rusia, dac\u0103 Ucraina devine membru NATO\u201d.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen cadrul \u00cent\u00e2lnirii NATO-Rusia din Sicilia ce avut loc \u00een februarie 2006, s-au eviden\u0163iat din nou pozi\u0163ii diferite \u00een ce prive\u015fte problema contactelor interna\u0163ionale cu mi\u015fcarea islamic\u0103 Hamas , c\u00e2\u015ftig\u0103toarea alegerilor palestiniene. Secretarul general NATO a spus c\u0103 alian\u0163a nu \u00eentrevede contacte cu Hamas, dar ministrul rus al ap\u0103r\u0103rii Serghei Ivanov a ap\u0103rat decizia pre\u015fedintelui Vladimir Putin de a-i invita pe liderii Hamas la Moscova . <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Interese contrare exist\u0103 \u015fi asupra modului de solu\u0163ionare a conflictului din Transnistria, proces \u00een care sunt implicate al\u0103turi de Rusia, NATO, Ucraina, UE.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

De remarcat c\u0103 pozi\u0163iile opuse ale Rusiei \u015fi reprezentan\u0163ilor NATO sau a unor \u0163\u0103ri importante membre NATO s-au \u00eenmul\u0163it culmin\u00e2nd cu declara\u0163iile \u015fi pozi\u0163iile formulate de c\u0103tre vicepre\u015fedintele american Dick Cheney, la summitul de la Vilnius din acest an \u00een care acuza Rusia pe un ton foarte dur, de ac\u0163iuni de intimidare, \u015fantaj \u015fi subminare a integrit\u0103\u0163ii teritoriale a vecinilor s\u0103i, dar \u015fi de neadoptarea unor reforme democratice. Unii anali\u015fti au catalogat summitul de la Vilnius ca fiind o noua Ialta, unde \u00een 1945, precum se \u015ftie, s-a desenat harta Europei postbelice. Al\u0163ii au comparat discursul lui Dick Cheney cu cel al lui William Churchill de la Fulton prin care s-a semnalat, de fapt, dezl\u0103n\u0163uirea unui r\u0103zboi rece intre Est \u015fi Vest.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Cheney a afirmat c\u0103 Polonia, Rom\u00e2nia, Bulgaria, \u0163\u0103rile baltice, Ucraina, Georgia \u015fi Moldova trebuie sa construiasc\u0103 un zid de ap\u0103rare a democra\u0163iei. Evident c\u0103 acest zid trebuie s\u0103 ne apere de ru\u015fi. El a mai l\u0103sat s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 c\u0103, \u00een fond, cel de-al doilea r\u0103zboi rece este deja \u00een plin\u0103 desf\u0103\u015furare, cu toate c\u0103, mult\u0103 lume nu a remarcat \u00eenc\u0103 acest lucru. At\u00e2ta doar c\u0103 linia frontului este acum alta. Noua cortin\u0103 de fier a fost stabilit\u0103 \u00eentre Rusia \u015fi fo\u015ftii s\u0103i sateli\u0163i din blocul comunist. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Este pentru prima dat\u0103 de la pr\u0103bu\u015firea URSS c\u00e2nd Washingtonul spune foarte clar c\u0103 Moscova nu-i mai este nici m\u0103car partener pe plan global nicidecum aliat. Rusia are de ales, a zis Cheney, din doua una: \u201esau se \u00eentoarce la democra\u0163ie, sau devine iar inamicul Occidentului.\u201d <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

De cealalt\u0103 parte, pre\u015fedintele Putin \u00een recentul Discurs despre starea na\u0163iunii afirma c\u0103 \u201eStatele Unite sunt un lup care nu ascult\u0103 de nimeni\u201d \u015fi singurul lucru pe care Rusia \u00eel mai poate face \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie este s\u0103 \u00ee\u015fi construiasc\u0103 \u201eo cas\u0103 solid\u0103\u201d. Acesta a mai afirmat c\u0103 \u201eEste prematur sa vorbim de sf\u00e2r\u015fitul cursei \u00eenarm\u0103rilor. Aceasta se accelereaz\u0103 \u015fi a atins cu adev\u0103rat un nou nivel tehnologic\u201d.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Parc\u0103 venind s\u0103 tempereze aceast\u0103 escaladare a declara\u0163iilor Putin a afirmat c\u0103 \u201eRusia va fi r\u0103bd\u0103toare \u00een dezvoltarea rela\u0163iilor cu Occidentul \u015fi nu are nici cea mic\u0103 inten\u0163ie s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la tensiunea erei R\u0103zboiului Rece\u201d <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Men\u0163ion\u0103m c\u0103 aceste tensiuni sunt observate momentan doar \u00eentre SUA \u015fi Rusia dar acestea nu pot fi neglijate \u00een planul rela\u0163iilor NATO-Rusia av\u00e2nd \u00een vedere pozi\u0163ia SUA \u00een cadrul NATO.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

III. \u00cen ce prive\u015fte Ucraina, rela\u0163iile bilaterale au luat av\u00e2nt dup\u0103 revolu\u0163ia portocalie din aceast\u0103 \u0163ar\u0103 exist\u00e2nd \u015fi un cadru institu\u0163ional de colaborare prin semnarea Cartei asupra Parteneriatului distinctiv dintre NATO \u015fi Ucraina, la Madrid \u00een iulie 1997.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Carta urmeaz\u0103 strategia declarat\u0103 a Ucrainei de a-\u015fi accelera integrarea \u00een structurile europene \u015fi transatlantice. Aceasta reprezint\u0103 baza pe care NATO \u015fi Ucraina sunt de acord s\u0103 se consulte \u00een contextul securit\u0103\u0163ii \u015fi stabilit\u0103\u0163ii Euro-Atlantice \u015fi \u00een domenii precum prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor, sus\u0163inerea p\u0103cii \u015fi opera\u00ac\u0163iunile umanitare . At\u00e2t Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u015fi Polonia sunt interesate \u00een primirea Ucrainei \u00een r\u00e2ndul Alian\u0163ei \u00een vederea asigur\u0103rii unui climat de securitate \u015fi stabilitate la frontierele sale. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Lech Kaczynski, pre\u015fedintele Poloniei declara \u201ePolonia e foarte interesata ca Ucraina sa adere la NATO.\u201d <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u201eTraseul natural al Ucrainei e s\u0103 fie un candidat pentru admiterea \u00een NATO \u015fi UE. Nimeni nu crede \u00eens\u0103 c\u0103 asta se va \u00eent\u00e2mpla cur\u00e2nd, dar face parte din logica sf\u00e2r\u015fitului Uniunii Sovietice \u015fi cre\u0103rii unui spa\u0163iu european \u015fi euro-atlantic unic.\u201d <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Parteneriatul pentru Pace permite Ucrainei s\u0103 \u00ee\u015fi compare institu\u0163ia ap\u0103r\u0103rii cu cele ale vecinilor s\u0103i europeni \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi defineasc\u0103 mai bine rolul pe care \u00eel joac\u0103 \u00een securitatea european\u0103. Participarea Ucrainei la Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC) \u00ee\u015fi aduce, de asemenea, contribu\u0163ia la acest proces.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen logica celor prezentate asupra ultimelor evolu\u0163ii ale rela\u0163iilor Rusiei cu SUA \u015fi implicit NATO, Ucraina va fi o c\u0103r\u0103mid\u0103 important\u0103 \u00een acest zid de ap\u0103rare \u00een fa\u0163a vecinilor de la r\u0103s\u0103rit.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Dezvoltarea caracterului politic al Alian\u0163ei este una dintre solu\u0163iile prezentate pentru reformarea NATO necesar\u0103 \u00een fa\u0163a noilor provoc\u0103ri aduse de secolul XXI. Dac\u0103 Alian\u0163a dore\u015fte s\u0103-\u015fi men\u0163in\u0103 rolul de principal cadru pentru coordonarea trans-atlantic\u0103 \u015fi ac\u0163iunile comune, atunci aceasta trebuie s\u0103 dubleze transformarea militar\u0103 cu o ac\u0163iune decisiv\u0103 care s\u0103 faciliteze dezbateri politice mai frecvente \u015fi deschise. Cu alte cuvinte, NATO trebuie s\u0103 devin\u0103 mai politic \u2013 un obiectiv care se afl\u0103 pe o pozi\u0163ie \u00eenalt\u0103 pe agenda secretarului general NATO Jaap de Hoop Scheffer. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen cadrul reuniunii anuale de la M\u00fcnchen (2006) s-a cerut continuarea procesului de reformare a NATO, pentru extinderea misiunii politice a Alian\u0163ei, \u00een sensul de a coordona strategia Europei \u015fi Statelor Unite \u00een afara zonei NATO. S-a cerut \u2013 primind \u015fi sprijinul secretarului general al Alian\u0163ei, Jaap de Hoop Scheffer \u2013 o dezbatere ampl\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 2009, care s\u0103 defineasc\u0103 noile sarcini ale Alian\u0163ei Atlantice, dar \u015fi limitele competen\u0163elor NATO . S-a sus\u0163inut necesitatea de a se conferi NATO \u201eun rol cu adev\u0103rat global, la nivel planetar\u201d. Aceasta, deoarece exist\u0103 anumite \u201eamenin\u0163\u0103ri de anvergur\u0103 global\u0103\u201d, cum este cazul terorismului.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Ca \u015fi \u00een trecut nu trebuie s\u0103 credem c\u0103 NATO va fi peste tot \u015fi c\u0103 va avea solu\u0163iile potrivite pentru toate crizele. Alian\u0163a va r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare un instrument la dispozi\u0163ia SUA \u015fi a Europei pentru a r\u0103spunde sfid\u0103rilor afect\u00e2nd securitatea comun\u0103 \u015fi comunitatea euro-atlantic\u0103. Contribu\u0163ia sa va fi \u00een continuare extrem de important\u0103, \u00een special \u00een planul luptei cu terorismul . <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Ajung\u00e2nd la 26 de membri \u00een 2006, NATO colaboreaz\u0103 str\u00e2ns prin re\u0163elele Parteneriatului pentru Pace \u015fi Cooper\u0103rii Atlantice, cu alte 27 de \u0163\u0103ri dintre care 5 neutre (Austria, Finlanda, Irlanda, Suedia \u015fi Elve\u0163ia), toate cele 15 republici post-sovietice \u015fi alte \u0163\u0103ri din Europa de Est \u015fi Sud-Est. Alian\u0163a a sponsorizat \u00een ultimii 11 ani opera\u0163ii de men\u0163inere a p\u0103cii \u015fi interven\u0163ii civile urgente. <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Prin dimensiunile \u015fi conexiunile sale, NATO r\u0103m\u00e2ne cea mai important\u0103 rela\u0163ie diplomatic\u0103 din lume. SUA \u015fi Europa controleaz\u0103 70% din comer\u0163ul mondial. Cooperarea lor \u00een domeniile democra\u0163iei \u015fi drepturilor omului, economiei \u015fi cercet\u0103rii, telecomunica\u0163iilor \u015fi luptei antiteroriste este vital\u0103 pentru omenire. Schimb\u0103rile \u00eenregistrate, mai ales cre\u015fterea for\u0163ei militare a SUA \u015fi a integr\u0103rii UE, sunt de natur\u0103 s\u0103 stimuleze egocentrismele, dar ele vor fi dep\u0103\u015fite.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n