{"id":27787,"date":"2011-02-25T15:13:00","date_gmt":"2011-02-25T15:13:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2020-09-25T09:48:05","modified_gmt":"2020-09-25T09:48:05","slug":"manfred-worner-un-vizionar-nato-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/25\/manfred-worner-un-vizionar-nato-2\/","title":{"rendered":"Manfred W\u00f6rner: Un vizionar NATO ."},"content":{"rendered":"
<\/div>
Manfred  W\u00f6rner a fost cel de la \u015faptelea secretar general al NATO \u00eencep\u00e2nd de la 1 iulie 1988 \u015fi p\u00e2n\u0103 la moartea sa prematur\u0103 cauzat\u0103 de cancer la 13 august 1994. El a fost primul \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent singurul german care a condus Alian\u0163a \u00een aceast\u0103 func\u0163ie \u015fi este singurul secretar general NATO care a decedat \u00een timp ce exercita aceast\u0103 func\u0163ie. Comemorarea mor\u0163ii celui amintit \u015fi privit de contemporanii s\u0103i ca unul dintre cei mai influen\u0163i secretari generali ofer\u0103 ocazia unei analize a evolu\u0163iei NATO dup\u0103 trecerea acestuia \u00een nefiin\u0163\u0103, inclusiv \u00een ceea ce prive\u015fte viziunea sa asupra modului \u00een care Alian\u0163a ar fi trebuit s\u0103 se transforme \u00een era post-r\u0103zboi rece. <\/span>Av\u00e2nd \u00een vedere stima de care se bucur\u0103 \u00een prezent W\u00f6rner, ar fi probabil o ironie s\u0103 reamintim scepticismul<\/a> manifestat la numirea sa \u00een func\u0163ia de secretar general, pe care el a reu\u015fit s\u0103-l \u00eenl\u0103ture \u00eenc\u0103 din primele zile de activitate. \u00cen timp ce nu exista nici un dubiu asupra capacit\u0103\u0163ii sale de a gestiona aspectele militare care \u00eei intrau \u00een atribu\u0163ii, criticii puneau la \u00eendoial\u0103 abilit\u0103\u0163ile sale diplomatice \u015fi personale, \u00eentruc\u00e2t era un om care vorbea deschis \u015fi cu mult curaj. \u00centr-adev\u0103r, un comentator german al timpului sugera chiar c\u0103 \u201eCel mai probabil se va dovedi c\u0103 W\u00f6rner este persoana nepotrivit\u0103 la momentul nepotrivit\u201d. <\/span>Dar W\u00f6rner \u015fi-a contrazis criticii. Ast\u0103zi, el este amintit pentru numeroasele contribu\u0163ii pe care le-a adus \u00een cadrul NATO \u015fi se poate spune c\u0103 mo\u015ftenirea sa este eviden\u0163iat\u0103 cel mai bine de evolu\u0163ia politicilor Alian\u0163ei \u00een cele trei domenii cheie c\u0103rora el le-a acordat \u00een mod consecvent o aten\u0163ie deosebit\u0103: adaptarea institu\u0163ional\u0103 a Alian\u0163ei \u00een raport cu democratizarea Europei centrale \u015fi de est, angajamentul constructiv al Alian\u0163ei \u00een privin\u0163a Uniunii Sovietice \u015fi ulterior a Rusiei \u00een timp ce aceasta trecea prin schimb\u0103ri politice semnificative, precum \u015fi asumarea de c\u0103tre NATO a noilor misiuni militare dincolo de teritoriul Alian\u0163ei. De\u015fi NATO a avut parte de schimb\u0103ri interne dup\u0103 moartea sa, se poate spune c\u0103 viziunea \u015fi speran\u0163ele sale privind Alian\u0163a s-au realizat \u00een mare m\u0103sur\u0103. NATO a evoluat din multe puncte de vedere \u015fi \u00een multe direc\u0163ii pe care el le-a sus\u0163inut p\u00e2n\u0103 \u00een ultimele zile din via\u0163a sa, \u00een care s-a luptat \u00eempotriva bolii pentru a r\u0103m\u00e2ne prezent \u00een activitatea Alian\u0163ei. O mare parte din transformarea \u00een curs a NATO \u00ee\u015fi are originea \u00een viziunea sa privind o alian\u0163\u0103 militar\u0103 transatlantic\u0103 robust\u0103, doritoare \u015fi capabil\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi asume responsabilit\u0103\u0163i noi \u015fi dificile. <\/span>Noi structuri de securitate<\/strong> Manfred W\u00f6rner este privit ca principalul catalizator al schimb\u0103rii Alian\u0163ei de c\u0103tre mul\u0163i dintre colegii s\u0103i, precum \u015fi de c\u0103tre anali\u015ftii tranzi\u0163iei post r\u0103zboi rece a NATO. W\u00f6rner a fost printre primii care au fructificat ocazia istoric\u0103 oferit\u0103 de c\u0103derea zidului Berlinului at\u00e2t pentru transformarea rela\u0163iilor cu statele foste membre ale Tratatului de la Var\u015fovia, c\u00e2t \u015fi pentru crearea unor structuri de securitate noi care s\u0103 corespund\u0103 revolu\u0163iei politice din \u00eentreaga Europ\u0103. \u00cen timp ce unii anali\u015fti sugerau c\u0103 sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului rece anun\u0163a desfiin\u0163area Alian\u0163ei, W\u00f6rner a pledat pentru integrarea noilor \u0163\u0103ri europene democratice \u00een NATO. <\/span>O mare parte din transformarea \u00een curs a NATO \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte originea \u00een viziunea lui Manfred W\u00f6rner privind o alian\u0163\u0103 militar\u0103 transatlantic\u0103 robust\u0103, doritoare \u015fi apt\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi asume noi responsabilit\u0103\u0163i \u015fi provoc\u0103ri <\/span><\/strong>W\u00f6rner a fost \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput un avocat al Consiliului Nord Atlantic de Cooperare (NACC), creat \u00een 1991 \u015fi transformat apoi \u00een Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC), care s\u0103 ofere o semnifica\u0163ie real\u0103 disponibilit\u0103\u0163ii Alian\u0163ei de a se deschide c\u0103tre fo\u015ftii adversari \u015fi a coopera cu ace\u015ftia \u00een vederea elimin\u0103rii diviziunilor trecutului. EAPC-ul de ast\u0103zi, la fel ca NACC-ul din zilele lui W\u00f6rner, \u00eendepline\u015fte o func\u0163ie vital\u0103 pentru NATO \u015fi \u0163\u0103rile partenere, prin faptul c\u0103 reprezint\u0103 un catalizator care contribuie la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea comunic\u0103rii, diploma\u0163iei \u015fi a \u00een\u0163elegerii dintre Alian\u0163\u0103 \u015fi noile \u0163\u0103ri independente ale Europei. \u00cen plus, acesta r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare principalul forum de dialog politic pentru multe \u0163\u0103ri din Europa de sud \u015fi Caucaz. <\/span>Crearea NACC a fost primul pas esen\u0163ial la nivel organiza\u0163ional pentru deschiderea Alian\u0163ei spre fo\u015ftii adversari din timpul r\u0103zboiului rece. NACC a reprezentat totodat\u0103 temelia programului de Parteneriat pentru Pace al NATO, despre care ast\u0103zi se consider\u0103 c\u0103 a sprijinit multe dintre noile democra\u0163ii \u00een privin\u0163a profesionaliz\u0103rii institu\u0163iilor lor militare \u015fi a \u00eent\u0103ririi democra\u0163iei prin \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea rela\u0163iilor dintre civili \u015fi militari. De la crearea sa \u00een 1994, Parteneriatul pentru Pace a contribuit de asemenea la \u00eent\u0103rirea cooper\u0103rii militare \u015fi a sporit interoperabilitatea militar\u0103 dintre parteneri \u015fi alia\u0163i. (Pentru o evaluare a Parteneriatului pentru Pace vezi articolul Continu\u00e2nd contribu\u0163ia la construirea securit\u0103\u0163ii prin parteneriat<\/span><\/em><\/strong><\/a> de Robert Weaver \u00een num\u0103rul din prim\u0103vara anului 2004 al Revistei NATO<\/em>) <\/span>W\u00f6rner a fost printre primii dintre cei afla\u0163i la Comandamentul NATO care a \u00een\u0163eles beneficiile poten\u0163iale ale extinderii Alian\u0163ei prin aderarea \u0163\u0103rilor din Europa central\u0103 \u015fi de est. At\u00e2t \u00een public, c\u00e2t \u015fi \u00een particular, el a f\u0103cut multe pentru a introduce \u00een mod ferm extinderea NATO pe agenda transatlantic\u0103. De\u015fi consensul privind extinderea nu se realizase p\u00e2n\u0103 la data mor\u0163ii sale, sprijinul s\u0103u in aceast\u0103 direc\u0163ie a contribuit la fundamentarea politic\u0103 a rundelor extinderii care au fost precedate de Summit-urile de la Madrid \u015fi Praga din 1997 \u015fi respectiv 2002. De la moartea lui Manfred W\u00f6rner, noi structuri de securitate au luat fiin\u0163\u0103, num\u0103rul membrilor Alian\u0163ei a crescut de la 16 la 26, iar NATO a realizat parteneriate eficiente cu aproape toate foste republici sovietice. Dar nu trebuie uitat c\u0103 bazele acestui proces au fost puse pe timpul mandatului \u015fi sub conducerea lui W\u00f6rner. <\/span>Rela\u0163iile cu Rusia<\/strong> \u00cen afar\u0103 de impulsionarea integr\u0103rii noilor democra\u0163ii europene \u00een Alian\u0163\u0103 \u015fi sprijinirea cre\u0103rii noilor structuri de securitate ale NATO, W\u00f6rner a avut o mare influen\u0163\u0103 \u00een \u00eencurajarea sprijinului pe care NATO l-a acordat liderului sovietic Mihail Gorbaciov atunci c\u00e2nd acesta a ini\u0163iat reformele \u00een domeniul politicii interne \u015fi externe. \u00cen cea mai mare parte a carierei sale, W\u00f6rner a fost perceput drept un avocat ferm al unor politici de ap\u0103rare solide pentru protejarea democra\u0163iei, de\u015fi era pe deplin con\u015ftient de amenin\u0163area unei confrunt\u0103ri militare cu Uniunea Sovietic\u0103 \u015fi de riscul unei escalad\u0103ri nucleare. Totu\u015fi, atunci c\u00e2nd Gorbaciov \u015fi-a relaxat pozi\u0163ia c\u0103tre Occident, W\u00f6rner a \u00eencurajat \u00een mod deschis \u015fi activ Alian\u0163a \u015fi restul comunit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale s\u0103 sprijine reformele liderului sovietic. Imediat dup\u0103 Summit-ul NATO de la Londra din iulie 1990, W\u00f6rner a f\u0103cut o vizit\u0103 istoric\u0103 la Moscova pentru a transmite mesajul de prietenie al Alian\u0163ei \u015fi a folosit totodat\u0103 aceast\u0103 ocazie pentru a-\u015fi exprima sprijinul personal at\u00e2t pentru o cooperare sporit\u0103 \u00eentre NATO \u015fi Uniunea Sovietic\u0103, c\u00e2t \u015fi pentru \u201econstruirea unor noi structuri\u201d. \u00cen anul urm\u0103tor, vizita ministrului sovietic de externe Eduard \u015eevernadze la NATO, efectuat\u0103 la invita\u0163ia lui W\u00f6rner, a demonstrat c\u0103 oferta fusese luat\u0103 \u00een serios. <\/span>Ast\u0103zi, se pare c\u0103 viziunea fundamental\u0103 despre rela\u0163iile NATO cu Rusia formulat\u0103 de W\u00f6rner a fost realizat\u0103 \u00een mare parte. \u00cen 1997, NATO \u015fi Rusia au semnat Actul de Baz\u0103 NATO-Rusia. Dup\u0103 unele divergen\u0163e privind Kosovo, NATO \u015fi Rusia au c\u0103zut de acord asupra cre\u0103rii la Roma, \u00een mai 2002, a unui nou Consiliu NATO-Rusia, apreciat de Paul Fritch \u00een Revista NATO<\/em> drept o \u201ea doua c\u0103s\u0103torie\u201d. \u00cen timp, acest parteneriat a trebuit s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unor dificult\u0103\u0163i, dar Consiliul NATO-Rusia a realizat de asemenea progrese \u00een domeniile diplomatic, militar \u015fi cel al educa\u0163iei (Pentru o evaluare a Consiliului NATO-Rusia vezi articolul Building hope on experience<\/span><\/em><\/strong><\/a> de Paul Fritch \u00een num\u0103rul de toamn\u0103 din anul 2003 al Revistei NATO<\/em>). <\/span>Al\u0103turi de colegii lor din \u0163\u0103rile Alian\u0163ei, militarii ru\u015fi sunt prezen\u0163i de mai mul\u0163i ani \u00een misiunile de men\u0163inere a p\u0103cii conduse de NATO \u00een Bosnia-Her\u0163egovina \u015fi Kosovo. \u00cen plus, Rusia a devenit un partener al NATO din ce \u00een ce mai angajat \u00een efortul de combatere a terorismului. Este adev\u0103rat c\u0103 multe persoane au merite \u00een realizarea succesului de care se bucur\u0103 rela\u0163iile dintre NATO \u015fi Rusia \u00een acest moment, dar nu trebuie uitat c\u0103 W\u00f6rner este cel care a contribuit la \u00eenceperea dialogului \u015fi a \u00eencurajat orice ac\u0163iune viz\u00e2nd realizarea unei cooper\u0103ri sporite \u00eentre NATO \u015fi Uniunea Sovietic\u0103 \u015fi, ulterior, \u00eentre NATO \u015fi Rusia. <\/span>Noi misiuni<\/strong> \u00cen timp ce mo\u015ftenirea l\u0103sat\u0103 de W\u00f6rner a fost cimentat\u0103 prin eforturile sale viz\u00e2nd reforma structurilor NATO \u015fi angajarea Uniunii Sovietice pe m\u0103sur\u0103 ce aceasta se \u00eendrepta spre democra\u0163ie, mul\u0163i \u00ee\u015fi reamintesc dorin\u0163a lui Manfred W\u00f6rner ca NATO s\u0103 ia atitudine \u00een fa\u0163a viol\u0103rii drepturilor omului \u015fi a instabilit\u0103\u0163ii politice din fosta Iugoslavie. Se pare c\u0103 el a folosit orice \u00eemprejurare \u2013 prezent\u0103ri la conferin\u0163ele din mediul academic, alocu\u0163iuni sus\u0163inute pe timpul c\u0103l\u0103toriilor \u00eentreprinse pentru a se \u00eent\u00e2lni cu liderii \u0163\u0103rilor din Alian\u0163\u0103, sau pr\u00e2nzuri private cu ambasadorii alia\u0163i \u00een zilele de joi ale fiec\u0103rei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u2013 pentru a impulsiona angajarea militar\u0103 a Alian\u0163ei \u00een Balcani. \u00cen perioada \u00een care at\u00e2t alia\u0163ii, c\u00e2t \u015fi ONU se luptau s\u0103 g\u0103seasc\u0103 r\u0103spunsuri de substan\u0163\u0103 comune la disolu\u0163ia Iugoslaviei de la \u00eenceputul anilor 90, W\u00f6rner \u015fi-a folosit pozi\u0163ia de secretar general pentru a \u00eendemna Alian\u0163a s\u0103 abordeze ceea ce el considera a fi o amenin\u0163are la adresa stabilit\u0103\u0163ii politice a Europei de Sud-est. <\/span>Aceast\u0103 criz\u0103 a fost nu numai cea mai mare tragedie uman\u0103 la care Europa a fost martor\u0103 dup\u0103 cel de al doilea r\u0103zboi mondial, ci \u015fi una care a f\u0103cut ca mul\u0163i observatori s\u0103-\u015fi pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri privind legitimitatea NATO. W\u00f6rner a prev\u0103zut at\u00e2t implica\u0163iile morale ale inabilit\u0103\u0163ii NATO de a ac\u0163iona, c\u00e2t \u015fi nevoia institu\u0163ional\u0103 a Alian\u0163ei de a oferi un r\u0103spuns corespunz\u0103tor. De\u015fi lipsa dorin\u0163ei alia\u0163ilor de a ac\u0163iona l-a f\u0103cut s\u0103 se simt\u0103 frustrat, el a continuat s\u0103-\u015fi exercite func\u0163ia de conducere \u00een maniera unui om de stat, chiar \u015fi de pe patul de spital unde \u00ee\u015fi tr\u0103ia ultimele zile. Pe m\u0103sur\u0103 ce criza din Balcani se ad\u00e2ncea iar NATO nu reu\u015fea s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un r\u0103spuns la aceasta, cit\u00e2ndu-l pe Frideric cel Mare, W\u00f6rner nota c\u0103 \u201eDiploma\u0163ia f\u0103r\u0103 sabie este ca muzica f\u0103r\u0103 instrumente.\u201d <\/span>W\u00f6rner a fost deseori singurul care a adresat \u00eendemnul pentru trecerea la ac\u0163iuni militare. Totu\u015fi, \u00een perioada \u00een care a ocupat func\u0163ia de secretar general, NATO a folosit for\u0163a pentru prima oar\u0103 \u00een istoria sa \u2013 la 28 februarie 1994 \u2013 dobor\u00e2nd 4 aeronave de lupt\u0103 s\u00e2rbe\u015fti care au violat zona de interdic\u0163ie aerian\u0103 impus\u0103 de ONU \u00een spa\u0163iul de deasupra Bosniei-Her\u0163egovina. Totodat\u0103, de\u015fi \u00een timpul mandatului s\u0103u NATO a apelat cu mult\u0103 precau\u0163ie la op\u0163iunea militar\u0103, el nu a \u00eencetat niciodat\u0103 s\u0103 solicite adoptarea unor pozi\u0163ii mai ferme de c\u0103tre Alian\u0163\u0103. Se poate argumenta c\u0103 unele dintre cele mai curajoase momente ale sale la NATO s-au consumat atunci c\u00e2nd a prezidat sesiunile Consiliului Nord Atlantic dedicate crizei bosniace, c\u00e2nd ignor\u00e2nd riscurile cu pre\u0163ul propriei sale s\u0103n\u0103t\u0103\u0163i, el a ac\u0163ionat pentru realizarea consensului \u00eentre alia\u0163i privind necesitatea trecerii la ac\u0163iuni militare. Decizia alia\u0163ilor de a lansa prima campanie aerian\u0103 a NATO, Opera\u0163ia Deliberate Force<\/em>, la 30 august 1995 a contribuit la aducerea tuturor p\u0103r\u0163ilor aflate \u00een conflict la masa negocierilor pentru pace de la Dayton, Ohio, \u015fi a fost urmat\u0103 de dislocarea unei for\u0163e de men\u0163inere a p\u0103cii conduse de NATO \u00een Bosnia-Her\u0163egovina, care continu\u0103 s\u0103 construiasc\u0103 pacea \u015fi stabilitatea \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een prezent. Aceast\u0103 interven\u0163ie f\u0103r\u0103 precedent a avut loc la un an dup\u0103 moartea lui W\u00f6rner, dar trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem marea sa contribu\u0163ie la preg\u0103tirea terenului \u00een vederea desf\u0103\u015fur\u0103rii acestei opera\u0163ii, pe care a considerat-o nu numai justificat\u0103 din punct de vedere moral, ci \u015fi o ocazie ca Alian\u0163a s\u0103 dovedeasc\u0103 faptul c\u0103 poate juca un rol corespunz\u0103tor \u00een confruntarea cu noile provoc\u0103ri de securitate. <\/span>Dup\u0103 toate probabilit\u0103\u0163ile, W\u00f6rner ar fi sprijinit o interven\u0163ie militar\u0103 robust\u0103 \u00een Kosovo, dup\u0103 ce situa\u0163ia de securitate din aceast\u0103 provincie s-a deteriorat \u00een 1998 \u015fi 1999, la fel cum a f\u0103cut-o \u00een mare m\u0103sur\u0103 succesorul s\u0103u \u00een func\u0163ia de secretar general, Javier Solana. De\u015fi W\u00f6rner a decedat cu mai mult de 4 ani \u00eenaintea Opera\u0163iei Allied Force<\/em>, precedentul pentru ac\u0163iunea militar\u0103 a NATO din 1999 fusese deja creat \u00een Bosnia-Her\u0163egovina. \u00cen acest sens, viziunea sa privind NATO a fost din nou realizat\u0103 prin r\u0103spunsul dat de Alian\u0163\u0103 \u00een cazul abuzurilor \u00eempotriva drepturilor omului din Kosovo. <\/span>Dat\u0103 fiind determinarea lui W\u00f6rner de a vedea un NATO ac\u0163ion\u00e2nd \u00een termenii asum\u0103rii \u201eresponsabilit\u0103\u0163ilor sale la nivel global\u201d, f\u0103r\u0103 nici o \u00eendoial\u0103 c\u0103 el ar fi aprobat de asemenea multe dintre politicile privind lumea \u00een sens mai larg, pe care Alian\u0163a le-a adoptat \u00eentre timp. Acestea includ Dialogul Mediteranean, Ini\u0163iativa Sud-Est European\u0103, ac\u0163iunile Alian\u0163ei de prevenire a crizelor \u00een fosta Republic\u0103 Iugoslav\u0103 a Macedoniei*, rolul NATO \u00een men\u0163inerea p\u0103cii \u00een Afganistan, \u015fi implicarea sa \u00een Irak. W\u00f6rner a dorit o Alian\u0163\u0103 care s\u0103-\u015fi abandoneze status quo<\/em>-ul \u015fi s\u0103-\u015fi demonstreze \u00een mod continuu relevan\u0163a. Acest lucru s-a produs pe multiple fronturi dup\u0103 1994. <\/span>Provoc\u0103ri recente<\/strong> O parte a reputa\u0163iei lui W\u00f6rner se bazeaz\u0103 pe disponibilitatea sa de a vorbi deschis \u00een sprijinul a ceea ce el considera a fi corect. Ca secretar general, al c\u0103rui rol este acela de a realiza consensul \u00een Consiliul Nord Atlantic f\u0103r\u0103 a lua \u00eens\u0103 decizii \u00een numele alia\u0163ilor, el a dovedit o excep\u0163ional\u0103 deschidere pentru a-\u015fi asuma pozi\u0163ii independente \u015fi a aduce cu vigoare argumente \u00een vederea sus\u0163inerii acestora. De\u015fi recunoscut drept un diplomat de prim\u0103 clas\u0103, care a men\u0163inut rela\u0163ii excelente cu to\u0163i membrii \u015fi ambasadorii, lui W\u00f6rner nu i-a fost team\u0103 s\u0103 provoace statele membre s\u0103 realizeze compromisuri, precum \u015fi s\u0103 se adapteze \u015fi s\u0103 evolueze pentru binele Alian\u0163ei. \u00cen acest sens, la fel ca succesorii s\u0103i, el ar fi pledat pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea \u015fi investi\u0163iile \u00een domeniul capacit\u0103\u0163ilor de ap\u0103rare ale alia\u0163ilor. At\u00e2t ca ministru al ap\u0103r\u0103rii al Germaniei \u00eentre anii 1982 \u015fi 1988, c\u00e2t \u015fi ca secretar general al NATO, el a sprijinit activ \u015fi constant modernizarea ap\u0103r\u0103rii. Atunci c\u00e2nd unele state \u00ee\u015fi reduceau cheltuielile pentru ap\u0103rare, oricine putea fi sigur c\u0103 W\u00f6rner va lua atitudine. <\/span>F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 W\u00f6rner ar fi fost puternic deranjat de recentele divergen\u0163e transatlantice asupra Irak-ului, a\u015fa cum divizarea NATO \u00een privin\u0163a Bosniei-Her\u0163egovina i-a generat un sentiment de frustrare cu un deceniu \u00een urm\u0103. Oricare ar fi fost pozi\u0163ia personal\u0103 privind Irak-ul (pe care el ar fi sus\u0163inut-o \u00een mod neechivoc), el ar fi pledat f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 \u00een favoarea unei pozi\u0163ii transatlantice comune, a\u015fa cum a f\u0103cut-o \u00een timpul r\u0103zboiului din Golf din 1991. Nu exist\u0103 nici un dubiu c\u0103 viziunile sale viguroase, directe \u015fi uneori independente ar fi constituit un factor important \u00een aceste dezbateri. Ca un campion al NATO \u015fi al parteneriatelor istorice ale Alian\u0163ei, el ar fi fost \u00een fruntea sus\u0163in\u0103torilor pentru unitatea transatlantic\u0103, a\u015fa cum a f\u0103cut-o \u00een cazul altor at\u00e2t de multe probleme dificile cu care NATO s-a confruntat \u00een timpul mandatului s\u0103u. <\/span>Acum, la zece ani de la moartea sa, este evident c\u0103 NATO s-a adaptat, a evoluat \u015fi a progresat \u00een multe dintre direc\u0163iile pe care le-a prev\u0103zut W\u00f6rner. Viziunea sa despre NATO, de\u015fi realizat\u0103 numai par\u0163ial p\u00e2n\u0103 la data decesului s\u0103u, a avut un impact durabil asupra evolu\u0163iei \u00een curs a Alian\u0163ei. Mai important dec\u00e2t at\u00e2t, NATO a \u00eencheiat pacea cu fostele \u0163\u0103ri comuniste rivale \u015fi a acceptat asumarea de noi misiuni, care \u00eel determin\u0103 s\u0103 joace un rol departe de frontierele sale tradi\u0163ionale. De\u015fi \u00een cadrul NATO exist\u0103 \u015fi vor continua s\u0103 existe provoc\u0103ri \u015fi divergen\u0163e, a\u015fa cum este firesc \u00eentr-o alian\u0163\u0103 de 26 de state suverane, viziunea \u015fi mo\u015ftenirea l\u0103sat\u0103 de W\u00f6rner ofer\u0103 cheia pentru \u00een\u0163elegerea rolului Alian\u0163ei la \u00eenceputul secolului XXI. <\/span>Jakob Gijsbert (Jaap) de Hoop Scheffer s-a n\u0103scut \u00een Amsterdam pe 3 aprilie 1948. Dup\u0103 ce a terminat liceul, el a studiat deptul la universitatea Leiden, unde a absolvit \u00een 1974. Din 1974 p\u00e2n\u0103 \u00een 1976 \u015fi-a satisf\u0103cut stagiul militar la Royal Netherlands Air Force \u015fi a fost trecut \u00een rezerv\u0103 la terminarea stagiului. Din 1976 p\u00e2n\u0103 \u00een 1986, a fost angajat \u00een cadrul Ministerului Afacerilor Externe. \u00cen 1976 a \u00eenceput ca purt\u0103tor de cuv\u00e2nt. Din 1976 p\u00e2n\u0103 \u00een 1978 a fost angajat \u00een cadrul Ambasadei din Accra, Ghana. Dup\u0103 aceea, el a lucrat \u00een cadrul Delega\u0163iei Permanente a NATO p\u00e2n\u0103 \u00een 1980, unde era responsabil de planurile de ap\u0103rare. El era responssabil de birourile private a patru mini\u015ftri de externe Van der Klaauw, Van der Stoel, Van Agt and Van den Broek. De Hoop Scheffer a fost ales la Casa Reprezentan\u0163ilor Secretarilor Generali din partea Alian\u0163ei Cre\u015ftin-Democrate \u00een iunie 1986. El a devenit purt\u0103torul de cuv\u00e2nt pe politici externe \u015fi s-a ocupat de Comitetul Permanent al Justi\u0163iei \u015fi de problemele pe justi\u0163ie europene. Din 1989 p\u00e2n\u0103 \u00een 1994 a condus Comitetul Permanent al Coopera\u0163iei de Dezvoltare. De asemenea, din 1986 p\u00e2n\u0103 \u00een 1994 a fost membru al Adunarii Parlamentare a Consulatului European \u015fi al Uniunii Europei Occidentale (Western European Union – WEU). \u00cen 1990, \u00een timpul crizezi din Golf, a fost raportor al WEU referitor la consecin\u0163ele invaziei din Kuwait \u015fi al opera\u0163iunilor din regiunea Golf. Din 1994 p\u00e2n\u0103 \u00een 1997 el a fost membru al Adun\u0103rii Nord-Atlantice (North Atlantic Assembly). A fost \u015fef al deputa\u0163ilor al partidului parlamentar CDA din Casa reprezentan\u0163ilor din decembrie 1995 p\u00e2n\u0103 \u00een martie 1997, c\u00e2nd a fost ales \u015fef. \u00cen octombrie 2001 a demisionat din func\u0163ia de lider din cadrul partidului parlamentar \u015fi de asemenea, de lider politic al partidului CDA. Din noiembrie 2001 p\u00e2n\u0103 \u00een mai 2002 el a condus afacerile externe din cadrul Comitetului Permanent al Casei pentru Afaceri Externe. Pe 22 iulie 2002 a fost numit ministrul afecerilor externe \u00een primul Guvern al lui Jan Peter Balkenende din Olanda. A fost numit pe acela\u015fi post \u015fi \u00een cel de-al doilea Guvern format de Balkenende pe 27 mai 2003, unde a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 pe 3 decembrie 2003. A fost pre\u015fedintele Organiza\u0163iei pentru Securitate \u015fi Cooperare \u00een Europa (Organisation for Security and Cooperation in Europe – OSCE) p\u00e2n\u0103 pe 3 decembrie 2003.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n