{"id":27647,"date":"2011-02-26T10:17:00","date_gmt":"2011-02-26T10:17:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2020-09-25T09:47:28","modified_gmt":"2020-09-25T09:47:28","slug":"tendinte-de-impartire-sferelor-de-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/26\/tendinte-de-impartire-sferelor-de-2\/","title":{"rendered":"Tendin\u0163e de \u00eemp\u0103r\u0163ire a sferelor de influen\u0163\u0103 \u00een lume: Orientul \u00cendep\u0103rtat."},"content":{"rendered":"
<\/div>
Dup\u0103 ce China(chn<\/strong>) <\/strong>avuse nevoie de bani pentru a pl\u0103ti o contribu\u0163ie Japoniei, Rusia a c\u0103utat s\u0103-\u015fi impun\u0103 influen\u0163a aici.. Chn a primit banii ceru\u0163i la 6.07.1895 \u015fi se obliga s\u0103 nu permit\u0103 un control str\u0103in asupra finan\u0163elor, dac\u0103 \u00een acest control nu va participa Rusia. La sf 1895 la ini\u0163iativa lui Vitte a fost creat\u0103 banca Ruso-Chinez\u0103. A urmat ca Vitte s\u0103 porneasc\u0103 procesul de corupere a mini\u015ftrilor chinezi p\/u a primi concesii asupra c\u0103ilor ferate din Manciuria. Cea mai puternic\u0103 opozi\u0163ie \u00een acest plan o juca SUA. Ace\u015ftia doreau s\u0103 lege prin cale ferat\u0103 Manciuria de centrul \u015fi sudul chn, ceia ce le permitea s\u0103 aduc\u0103 produsele lor aici. Acest plan nu pl\u0103cea Rusiei, ea dorea izolarea Manciuria de capitalul str\u0103in \u015fi s-o lege economic de magistral\u0103 Siberian\u0103. p\/u a avea mai mult succes convorbirile ruso-chineze au fost duse la Petersburg unde mini\u015ftrii chinezi ,, au fost bine mitui\u0163i\u2019\u2019. Ca rezultat a fost semnat acordul de la Moscova la 3.06.1896 unde se prevedea o alian\u0163\u0103 defensiv\u0103 fa\u0163\u0103 de Japonia (\u00een caz de atac asupra chn, Coreei sau<\/a> Rusiei trebuiau s\u0103 se ajute militar), iar pentru a avea o pozi\u0163ie mai favorabil\u0103(dpdv militar) chn permitea construc\u0163ia c\u0103ii ferate spre Vladivostok prin Manciuria. Germania c\u0103uta s\u0103-\u015fi instaleze o baz\u0103 militar\u0103 \u00een Orientul \u00eenep\u0103rtat, astfel a fost aleas\u0103 localitatea Kiao-Ciao(malul de sud al Shandun-ului). A urmat o \u00eentrevedere \u00eentre Wilhelm II \u015fi Nicolae II unde s-a stabilit c\u0103 Rusia nu pretinde la regiunea dat\u0103. \u00cen septembrie Rusia \u015fi chn au fost anun\u0163ate c\u0103 aceast\u0103 regiune va servi ca parcare pentru vasele germane. Dup\u0103 ce c\u00e2\u0163iva misionari germani au fost asasina\u0163i, Germania anun\u0163\u0103 Rusia c\u0103 inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 ocupe Kiao-Ciao pentru a-\u015fi ap\u0103ra misionarii. Rusia p\/u \u00eenceput nu avuse preten\u0163ii \u00eens\u0103 la 9 noiembrie ru\u015fii \u00ee-\u015fi schimb\u0103 p\u0103rerea. Totu\u015fi s-a ajuns la un compromis. Germania \u00ee\u015fi p\u0103stra Kiao-Cioa, iar Rusia prelua Port-Artur-ul. La 6.03.1898 a fost semnat un acord germano-chinez unde regiunea Kiao-Ciao a fost cedat\u0103 Germaniei pe 99 de ani. Germania mai primea dreptul de a construi 2 c\u0103i ferate \u00een Shandun dar \u015fi privilegii de tip economic ceia ce \u00eensemna c\u0103 Shandunul se transforma \u00een sfer\u0103 de influen\u0163\u0103 German\u0103. \u00cen 1898 Rusia arenda Port-Artur-ul \u015fi peninsula Liao Dun, la fel se permitea \u015fi construc\u0163ia c\u0103ii ferate Port-Artur \u2013 Harbin. Diploma\u0163ia englez\u0103 a reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 de la chn m\u0103rirea drepturilor vaselor britanice pe r\u00e2urile chineze \u015fi-n special pe Yangtze (ian\u0163z\u00ee)<\/span><\/em><\/em>. La sf 1898 Germania \u015fi Anglia \u015fi-au recunoscut reciproc zonele de influen\u0163\u0103 \u00een chn.<\/span><\/em><\/div>\n

<\/p>\n

Anglia r\u0103m\u00e2nea nemul\u0163umit\u0103 de pozi\u0163ia Rusiei, ei sus\u0163ineau c\u0103 prin Port-Artur, ru\u015fii pot ocupa Beijingul dup\u0103 care s\u0103 se extind\u0103 mai departe. Totu\u015fi dup\u0103 ce Anglia era certat\u0103 cu Germania, Fran\u0163a \u015fi Rusia ea era impus\u0103 s\u0103 se apropie fie de Germania fie de grupul franco-rus. Deoarece nu se vedea un mare pericol \u00een Fran\u0163a, Anglia s-a decis s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 rela\u0163iile cu Rusia p\/u a-\u015fi continua politica colonial\u0103. Anglia propunea \u00eemp\u0103r\u0163irea chn \u015fi Imperiului Otoman. \u00cen chn Rusia trebuia s\u0103 primeasc\u0103 o regiune din partea de Nord a Yidului Chinez, o regiune ce se \u00eentindea p\u00e2n\u0103 la valea Huanhe. Englezii primeau bazinul Yangtze. \u00cen Imperiul Otoman Rusia primea nordul Asiei Mici, mai primea Nordul Mesopotamiei \u015fi str\u00e2mtorile. Anglia primea sudul Mesopotamiei, Egiptul \u015fi Avaria. Rusia nu acceptase propunerea \u015fi ca urmare englezii ocup\u0103 V\u0103i-H\u0103i-V\u0103i-ul(\u015fi a\u015fa regiune este!)(nordul malului Shandunului \u00een apropierea Beijingului ) p\/u a men\u0163inepozi\u0163ia Rusiei din Port-Artur. Anglia mai ob\u0163inuse permisiunea prelungirea c\u0103ii ferate din Shanhaiguan p\u00e2n\u0103-n Manciuria. Dup\u0103 aceasta Rusia a fost de acord s\u0103 re\u00eenceap\u0103 negocierile. \u00cen aprilie 1899Anglia se obliga s\u0103 nu insiste asupra concesiilor la nord de Zidul Chinez, iar Rusia \u00een bazinul Yangtze. La sf anilor 90 Anglia de\u0163inea controlul \u00een valea Yangtze, Rusia \u00een Manciuria \u015fi c\u00e2teva regiuni din nordul chn, Germania \u2013 Shandunul, Fran\u0163a Iuani-ul iar Japonia avea influen\u0163\u0103 \u00een Coreea. <\/span><\/em>\u00cen timpul r\u0103scoalelor boxerilor, Anglia propunea Japoniei s\u0103 \u00een\u0103bu\u015fe r\u0103scoaladin Beijing, astfel ob\u0163inea implicarea Japoniei \u015fi men\u0163inerea Rusiei. Totu\u015fi s-a ajuns s\u0103 se fac\u0103 o armat\u0103 comun\u0103 p\/u \u00een\u0103bu\u015firea r\u0103scoalei. Rusia c\u0103uta s\u0103 primeasc\u0103 privelegii exclusive asupra \u00eentregului nord al chn \u00een schimbul evacu\u0103rii Manciuriei. Se f\u0103cuse \u015fi-un proiect: se restabilea aici conducereqa chinez\u0103, trupele ruse r\u0103m\u00e2neau doar p\u00e2n\u0103 la finisarea construc\u0163iei c\u0103ii ferate, iar apoi num\u0103rul osta\u015filor chinezi trebuia stabilit printr-o \u00een\u0163elegere ruso-chinez\u0103. \u00cen nordul chn trebuiau acordate concesii doar cu acordul Rusiei. Dup\u0103 ce Anglia aflase de acest caz, ea \u00eencerca s\u0103 impun\u0103 Germania s\u0103 semneze un acord \u00eempotriva Rusiei. \u00cen caz contrar ea amenin\u0163a c\u0103 se va alia nu numai cu Rusia ci \u015fi cu Fran\u0163a. Anglia \u00ee\u015fi dorea o alian\u0163\u0103 militar\u0103 cu Germania \u00eempotriva Rusiei, iar Germania con\u015ftientiz\u00e2nd faptul c\u0103 un r\u0103zboi anglo-rus e u\u015for de provocat, a cerut o alian\u0163\u0103 la care s\u0103 se al\u0103ture \u015fi Austruo-Ungaria ca \u015fi englezii s\u0103 fie obliga\u0163i s\u0103 lupte \u00een caz de un r\u0103zboi austro-germano-rus. Anglia refuza propunerea. Pozi\u0163iile Rusiei \u00een nordul Chinei se \u00eent\u0103reau \u015fi de acest fapt era nemul\u0163umit\u0103 Anglia, Japonia \u015fi Sua. Japonia dorind Coreea \u015fi Manciuria era gata s\u0103 \u00eentre \u00een r\u0103zboi, \u00eens\u0103 se temea de un posibil ajutor al Germaniei sau Fran\u0163ei p\/u Rusia, dar nici situa\u0163ia financiar\u0103 nu-i permitea acest lucru. Ea dorea s\u0103 \u00eenceap\u0103 un r\u0103zboi cu Rusia, p\u00e2n\u0103 ace\u015ftia \u015fi-ar fi finisat construc\u0163ia c\u0103ii ferate de aici, de aceia japonezii au apelat la ajutorul englez. Anglia nu a fost de acord s\u0103 semneze vre-o alian\u0163\u0103 neav\u00e2nd \u00eenc\u0103 \u00eencredere \u00een Japonia dar \u00eei era \u015fi fric\u0103 s\u0103 nu fie implicat\u0103 \u00eentr-un r\u0103zboi nefavorabil. Germania dorea implicarea Rusiei \u00eentr-un r\u0103zboi \u00een orientul \u00eendep\u0103rtat. Pe de o parte promitea Rusiei s\u0103-i asigure frontul hotarului European, iar pe de alt\u0103 parte, promitea neutralitatea Japoniei, \u00een caz de un r\u0103zboi ruso-nipon. \u00cen caz c\u0103 Rusia ar fi implicat\u0103 \u00eentr-un r\u0103zboi cu Japonia, atunci Germania avea liber pentru ac\u0163iuni \u00eempotriva Fran\u0163ei. Dup\u0103 ce din nou Anglia refuza o alian\u0163\u0103 cu Japonia \u00eempotriva Rusiei, Japonia a mers la convorbiri cu Rusia, ru\u015fii erau gata s\u0103 permit\u0103 intereselor politice \u015fi economice \u00een Coreea, \u00eens\u0103 scopul Japoniei era de a influen\u0163a Anglia. Dup\u0103 acele tratative Anglia a fost de acord s\u0103 \u00eenceap\u0103 negocierile, iar la 30.01.1902 a fost semnat\u0103 o alian\u0163\u0103 anglo-nipon\u0103. Acordul Prevedea: implicarea-n chn \u015fi Coreea p\/u ap\u0103rarea intereselor. Se preconiza neutralitatea \u00een caz de r\u0103zboi p\/u interesele din chn \u015fi Coreea, \u00een caz c\u0103 acest r\u0103zboi s-ar duce \u00eempotriva a mai mult de 1 du\u015fman atunci p\u0103r\u0163ile trebuie s\u0103 se ajute militar. \u00cen august 1902 Japonia propune Rusiei s\u0103 recunoasc\u0103 protectoratul nipon \u00een Coreea \u00een schimbul liberii ac\u0163iuni pe calea ferat\u0103 din Manciuria, Rusia a respins categoric propunerea. Dup\u0103 ce Anglia vedea \u00een Germania un pericol \u015fi dup\u0103 ce la tron urc\u0103 Eduard VII (care era p\/u o apropiere cu Rusia), diploma\u0163ia englez\u0103 c\u0103uta din nou s\u0103 \u00eencheie un acord cu Rusia. Britanicii erau de acord cu interesele ruse \u00een chn, dar cerea deschiderea pie\u0163elor de acolo \u015fi p\/u produsele str\u0103ine. Anglia cerea refuzul rela\u0163iilor existente cu Afganistanul, recunoa\u015fterea Tibetului \u015fi recunoa\u015fterea sudului Persiei ca zon\u0103 de influen\u0163\u0103 britanic\u0103. Nordul Persiei revenea Rusiei. Ace\u015ftia n-au fost de acord dar au continuat negocierile. Tratativele s-au \u00eencheiat \u00een 1904 la \u00eenceperea r\u0103zboiului ruso-nipon. Dup\u0103 o serie de ne\u00een\u0163elegeri asupra Coreei \u015fi Manciuriei la 6.02.1904 Japonia atac\u0103 flota rus\u0103 din Port-Artur. Japonia primea ajutorul englez \u015fi american, iar Rusia cel francez, germanii \u00ee-\u015fi men\u0163ineau neutralitatea. De\u015fi aveau o armat\u0103 mai numeroas\u0103, ru\u015fii pierdeau lupt\u0103 dup\u0103 lupta, iar apoi \u00een 1905 \u00een Rusia izbucne\u015fte o mi\u015fcare revolu\u0163ionar\u0103. Dup\u0103 acesta, <\/span>Rusia a ales varianta negocierilor de pace, pentru a se putea concentra pe problemele de politic\u0103 intern\u0103. Astfel se semna tratatului de la Portsmouth<\/span> pe 5 septembrie<\/span> 1905<\/span>. Rusia ceda jum\u0103tatea sudic\u0103 a insula Sahalin<\/span> Japoniei, de asemenea a cedat drepturile de \u00eenchiriere pe 25 de ani a bazei navale Port Arthur \u015fi a peninsulei pe care se afla aceasta. Rusia a fost de asemenea de acord s\u0103 evacueze Manciuria \u015fi s\u0103 recunoasc\u0103 Peninsula Coreea ca parte a sferei de influen\u0163\u0103 a Japonia.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n