{"id":27559,"date":"2011-02-28T13:56:00","date_gmt":"2011-02-28T13:56:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2020-09-25T09:47:01","modified_gmt":"2020-09-25T09:47:01","slug":"primul-razboi-mondial-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/28\/primul-razboi-mondial-3\/","title":{"rendered":"Primul r\u0103zboi mondial."},"content":{"rendered":"<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div><div style=\"text-align: justify;\">La 28 iunie 1914, printul austriac Frant-Ferdinand efectua o vizita  oficiala la Sarajevo. A fost asasinat, impreuna cu sotia sa, de catre  Gavrilo Princip, un student sarb. O luna mai tarziu Austro-Ungaria  declara razboi Serbiei, acuzata ca ar fi pregatit atentatul. Atentatul  de la  Sarajevo a fost doar pretextul razboiului. Cauzele acestui prim  conflict mondial au fost mult mai adanci: concurenta economica,  imperialismul si nationalismul. Una din principalele cauze inceperii  primului razboi mondial este dorinta Germaniei si Italiei de a-si intari  pozitiile, prin toate mijloacele posibile, fata de Rusia, Franta, Marea  Britanie, Imperiul Austro-Ungar din centrul Europei si Imperiul  Otoman-in decadere. Tarile mici au ramas neutre. Tendinta Germaniei de a  deveni cea mai <a href=\"\" name=\"more\"><\/a>mare putere militara a Europei si de a  sparge suprematia navala a Marii Britanii a produs tensiuni mari intre  cele doua tari. Imperiul Austro-Ungar era caracterizat de nemultumirea  si agitatia nationalitatilor, tinute cu greu intr-un stat unitar. Marile  puteri s-au organizat in doua tabere opuse:&nbsp; 1.Tripla Alianta din care  faceau parte Germania, Austro-Ungaria si Italia, 2.Antanta compusa din  Franta, Rusia si Anglia. Antanta a intrat in razboi de partea Serbiei.  In urma acestei situatii s-au angajat in razboi si alte state,  urmarindu-si propriile obiective. Astfel, Bulgaria a intrat in lupta  alaturi de Tripla Alianta. Italia s-a declarat neutra, astfel incat  Tripla Alianta nu a mai existat, legatura dintre Germania si  Austro-Ungaria mentinandu-se. Alianta dintre aceste doua mari puteri s-a  numit Puterile Centrale. In perioada 17-30 iulie 1914 reprezentantii  Antantei fac cunoscut guvernului roman acordul tarilor lor privind  unirea Transilvaniei cu Romania, in schimbul participarii Romaniei la  razboi impotriva Puterilor Centrale. In acelasi timp, regele Carol I  primeste un mesaj al imparatului Germaniei, Wihelm al II-lea, prin care i  se cerea Romaniei indeplinirea obligatiilor fata de Puterile Centrale.  Desi regele Romaniei, Carol I era german prin origine, opinia publica  romaneasca si clasa politica in marea ei majoritate era de partea  Antantei. Totusi, considerand ca tara nu este pregatita pentru o astfel  de conflagratie, Consiliul de coroana intrunit la Sinaia \u201321 iulie 1914-  la care au participat, pe langa membrii guvernului, si o serie de  oameni politici din opozitie, a hotarat, in conditiile in care si Italia  facea la fel, ca Romania sa adopte o politica de neutralitate armata,  respingand astfel cererea regelui Carol I de a intra in razboi de partea  Puterilor Centrale. In urma asasinatului de la Sarajevo, Austro-Ungaria  ataca pe 28 iulie Regatul Sarb. Dupa doua zile, Rusia mobilizeaza in  ajutorul sarbilor o armata de 1,2 milioane de militari. Germania someaza  Rusia sa-si retraga fortele in 24 de ore. In caz contrar ii declara  razboi. Rusia refuza ultimatumul, iar Germania se tine de promisiune.  Franta primeste si ea declaratia de razboi a Germaniei in data de 30  august, ea fiind aliata Rusiei. Conform planului Schlieffen, Franta  trebuia invadata inainte ca Rusia sa fie gata de razboi, altfel Germania  trebuia sa lupte pe doua fronturi, atat in vest, cat si in est. Linia  fortificata de pe granita franceza se putea ocoli prin Belgia. Dar cum  ea se declarase neutra, si nu permitea trecerea trupelor germane pe  teritoriul sau, in 4 august este invadata de Germania. Deoarece Marea  Britanie apara neutralitatea Belgiei, ea declara razboi in aceeasi zi  Germaniei. Nu trecusera nici cinci saptamani de la atentat si toata  Europa se afla in razboi. In noiembrie Turcia intra in razboi de partea  Puterilor Centrale. In 1915 Italia intra in razboi de partea Antantei.  In Romania, in perioada 13-29 iunie 1916 au loc demonstratii  antirazboinice. Astfel, intre 4-17 august se semneaza la Bucuresti  Tratatul de alianta intre Romania si Antanta. Printre conditiile  intrarii Romaniei in razboi contra Puterilor Centrale se stipula si  satisfacerea dezinteratului unirii cu Romania a teritoriilor romanesti  din Austro-Ungaria. Primul Razboi Mondial a durat pana in 11 noiembrie  1918, cand a intrat in vigoare armistitiul cerut de Germania pe data de  31 octombrie 1918. La tratativele de pace din iunie 1919, puterile  invingatoare au impus conditii aspre invinsilor. Razboiul menit sa \u201cpuna  capat oricarui razboi\u201d se sfarsise cu cei mai multi morti de pana  atunci de partea ambelor tabere. Romania in primul razboi mondial  R\u0103zboiul Rom\u00e2niei declarat \u00een vara anului 1916 , pentru eliberarea  provinciilor istorice rom\u00e2ne\u015fti \u2013 Ardealul, Banatul, Cri\u015fana,  Maramure\u015ful \u015fi Bucovina \u2013 de sub cotropirea monarhiei dualiste austro \u2013  ungare, ca r\u0103zboi just, na\u0163ional, a fost purtat de \u00eentregul popor rom\u00e2n.  Mobilizarea decretat\u0103 \u00een seara zilei de 14\/27 august 1916, c\u00eend s-a  trimis la  Viena <em>declara\u0163ia de r\u0103zboi <\/em>a rom\u00e2niei c\u0103tre Austro \u2013  Ungaria, a fost \u00eenso\u0163it\u0103 de un entuziasm de nedescris. Chiar \u00een noaptea  decret\u0103rii mobiliz\u0103rii, conform planului de opera\u0163iuni, dinainte  stabilit, trupele rom\u00e2ne de acoperire au trecut Mun\u0163ii Carpa\u0163, \u00eenaint\u00eend  pe toat\u0103 \u00eentinderea zonei muntoase de la Dorna \u015fi p\u00een\u0103 la Or\u015fova. \u00cen  scurt timp de la intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi , armatele rom\u00e2ne au  izgonit armatele austro-ungare din Bra\u015fov, F\u0103g\u0103ra\u015f, Sf\u00eentu Gheorghe \u015fi  din alte localit\u0103\u0163i ajung\u00eend p\u00een\u0103 \u00een apropierea Sibiului \u015fi Sighi\u015foarei.  <strong>Planul de opera\u0163iuni, aprobat de conduc\u0103torii statului rom\u00een,  \u00ee\u015fi fixa ca obiectiv strategic al for\u0163elor armate rom\u00e2ne zdrobirea  for\u0163elor de rezisten\u0163\u0103 austro-ungare \u00een Transilvania \u015fi \u00eenaintea rapid\u0103  \u00een C\u00eempia ungar\u0103, ceea ce permitea o scurtare sim\u0163itoare a frontului  rom\u00eenesc, ini\u0163ial pe to\u0163i Carpa\u0163ii, o jonc\u0163iune cu armatele ruse, cu  repercusiuni dintre cele mai grave pentruarmatele Puterilor Centrale. <\/strong>Declara\u0163ia  de r\u0103zboi a Rom\u00e2niei nea\u015fteptat\u0103 de c\u0103tre Puterile Centrale, ca \u015fi  \u00eenaintea fulger\u0103toare a armatelor sale \u00een Transilvania a constituit un  ajutor de mare pre\u0163 francezilor, unde la Verdun armatele germane erau  \u00eentr-o puternic\u0103 ofensiv\u0103. Neput\u00eend rezista singure \u00eempotriva trupelor  rom\u00e2ne, unit\u0103\u0163ile austro-ungare pe frontul din Transilvania au fost  \u00eent\u0103ritecu puternice divizii garmane, aproape 40, scoase de pe frontul  de ves. Dar ofensiva victorioas\u0103 a armatelor rom\u00e2ne a fost oprit\u0103.  Aceasta din cauza alia\u0163ilor Rom\u00e2niei \u2013 Marile Puteri, Rusia, Fran\u0163a,  Anglia \u015fi Italia, care nu \u015fi-au respectat obliga\u0163iile asumate cu ocazia  \u00eencheieri, \u00een august 1916, a conven\u0163iei militare cu guvernul rom\u00e2n. \u00cen  primul r\u00eend, \u00een profida obliga\u0163iilor semnate \u015fi de \u015feful Statului Major  al armatelor imperiale ruse, Alexeev, ofensiva pe frontul rusesc a  armatelor \u0163ariste conduse de generalul Brussilov nu a continuat cu  vigoare, ceea ce a avut urm\u0103ri dintre cele mai negative. Multe din  unit\u0103\u0163ile militare ale Puterilor Centrale r\u0103m\u00een\u00eend disponibile, de pe  acest front, au fost aduse pe frontul rom\u00e2n. Starea popula\u0163iei din  teritoriul ocupat de c\u0103tre Puterile Centrale era deosebit de grea.  Comandamentul german a organizat jefuirea sistemativ\u0103 a bog\u0103\u0163iilor \u0163\u0103rii  \u015fi a popula\u0163iei. Autorit\u0103\u0163ile de ocupa\u0163ie au achizi\u0163ionat \u00eentreaga  produc\u0163ie de cereale, toate produsele alimentare \u015fi petrolifere. Numai  pe c\u0103ile ferate au fost scoase din \u0163ar\u0103 1 768 552 de tone produse  petrolifere, 1 400 000 de capete de bovine, 4 600 000 de ovine etc. La  toate acestea se adaug\u0103 produse textile, piei \u015f.a. \u00cen \u00eentreprinderile  industriale, are fuseser\u0103 militarizate, s-a introdus un adev\u0103rat regim  de munc\u0103 for\u0163at\u0103, iar \u0163\u0103ranii erau jefui\u0163i de cereale, vite, erau sili\u0163i  s\u0103 lucreze pe mo\u015fii \u00een favoarea ocupan\u0163ilor; \u00een timp ce popula\u0163ia  primea, pe baz\u0103 de cartel\u0103, ra\u0163ii de hran\u0103 cu totul ne\u00eendestul\u0103toare,  produsele jefuite erau transportate \u00een Germania. \u00cempotriva popula\u0163iei au  fost folosite metode teroriste : multe sate \u015fi ora\u015fe au fost  incendiate&nbsp; \u015fi devastate, locuitorii au fost aresta\u0163i \u015fi, dup\u0103 un  simulacru de judecat\u0103, au fost deporta\u0163i \u00een Germania, unii fiind  executa\u0163i. \u00cen vara anului 1917, \u00een cadrul planului general de ofensiv\u0103 a  Antantei, armatele rom\u00e2ne, ref\u0103cute \u015fi \u00eenzestrate cu aportul tehnic \u015fi  militar al Fran\u0163ei \u015fi Angliei, au pornit de pe frontul din Moldova,  \u00eempreun\u0103 cu armatele ruse, o contraofensiv\u0103 puternic\u0103, menit\u0103 s\u0103  \u00eempiedice \u00eencercarea comandamentului armatei germane de a sparge frontul  rom\u00e2no-rus, de a ocupa \u00eentreaga Moldov\u0103 \u015fi de a-\u015fi croi drum spre  Ucraina. Luptele din vara anului 1917 s-au \u00eencheiat cu \u00eenfr\u00eengerea  trupelor Puterilor Centrale pe frontul din Moldova. Principalul factor  \u00een ob\u0163inerea acestei victorii i-a constituit vitejia solda\u0163ilor rom\u00e2ni,  care au luptat cu eroism, anima\u0163i de dorin\u0163a de a \u00eempiedica ocuparea  \u00eentregului teritoriu al \u0163\u0103rii, de a-\u015fi elibera c\u0103minele cotropite.  Rom\u00e2niei i-a fost impus de c\u0103tre Puterile Centrale le 28 noiembrie\/  9decembrie 1917 un armisti\u0163iu provizoriu. G\u0103sindu-se cu armatele sale  singur\u0103 \u00een \u201ctriunghiul mor\u0163ii\u201d, \u00eentruc\u00eet de jur \u00eemprejurul \u0163\u0103rii care  mai r\u0103m\u0103sese liber\u0103, \u00een Moldova, se aflau unit\u0103\u0163i ale Puterilor  Centrale, for\u0163e armate deosebit de puternice \u015fi fiind p\u0103r\u0103sit\u0103 de  alia\u0163ii s\u0103i din Antant\u0103, cu care \u00eencheiase tratate, Rom\u00e2nia a fost pus\u0103  \u00een \u00eemposibilitate s\u0103 fac\u0103 altceva dec\u00eet s\u0103 trateze for\u0163at cu inamicul \u015fi  s\u0103 semneze le 20 februarie \/ 8 martie 1918 la Buftea un tratat  preliminar de pace, care a stat la baza tratatului \u00eenrobitor de la  Buftea \u2013 Bucure\u015fti din 24 aprilie \/ 7 mai 1918, tratat imperialist, prin  care nu numai c\u0103 i se r\u0103pea \u00eemportante teritorii \u015fi i se nega  independen\u0163a , dar Germania, mai ales, tindea s\u0103 fac\u0103 din Rom\u00e2nia o  colonie a sa. Se \u00eencerca s\u0103 se anuleze toate drepturile poporului rom\u00e2n  incluse \u00een tratatele interna\u0163ionale de la 1393 \u015fi p\u00een\u0103 la Congresul de  la Berlin din 1878. Lucr\u0103rile Congresului au fost conduse de patriotul  rom\u00e2n Iancu Flondor, fost deputat rom\u00e2n \u00een parlamentul de la Viena. El a  propus mo\u0163iunea prin care se hot\u0103ra: \u201cUnirea necondi\u0163ionat\u0103 \u015fi pentru  vecie a Bucovinei \u00een vechile ei hotare\u2026 cu regatul Rom\u00e2niei\u201d . Aceast\u0103  mo\u0163iune a fost sprijinit\u0103 de reprezentan\u0163ii Consiliilor minorit\u0103\u0163ilor  na\u0163ionale din aceast\u0103 provincie. \u00cen ultimele luni ale anului 1918 cei  peste 3 milioane de rom\u00e2ni din p\u0103r\u0163ile Ardealului, Banatului, Cri\u015fanei  \u015fi Maramure\u015fului , sub conducerea Consiliului Na\u0163ional Central Rom\u00e2n de  la Arad, hot\u0103r\u0103sc a \u0163ine o mare adunare na\u0163ional\u0103 cu caracter  plebiscitar, constituat, la Alba Iulia, pe ziua de 1 decembrie 1918.  Adunarea de la Alba Iulia, ca semn al marelui act de reunire a \u0163\u0103rilor  rom\u00e2ne, sub Mihai Viteazul, este bine preg\u0103tit\u0103. \u00cen toate localit\u0103\u0163ile  Transilvaniei, rom\u00e2nii se \u00eentrunesc \u015fi \u00ee\u015fi aleg \u00eemputernici\u0163ii delega\u0163i  pe care \u00eei \u00eenvestesc cu acte semnate de ob\u015ftea satelor, pentru a se face  clar \u015fi hot\u0103r\u00eet cunoscut\u0103 tuturor dorin\u0163a lor nestr\u0103mutat\u0103 de a se uni  cu \u0163ara mum\u0103. \u00cen acest fel la Alba Iulia, \u00een ziua de 1 decembrie 1918,  la marea adunare na\u0163ional\u0103 constituant\u0103 sosesc 1 228 de delega\u0163i cu  drept de vot deliberativ pe l\u00eeng\u0103 o mas\u0103 de peste 100 000 de rom\u00e2ni  veni\u0163i din toate&nbsp; col\u0163urile Transilvaniei pentru a \u00eent\u0103ri actul de  unire. De remarcat c\u0103 din cei 1 228 de delega\u0163i, 150 erau reprezentan\u0163i  de drept ai muncitorimii rom\u00e2ne, iar din cei peste 100 000de  participan\u0163i, peste 10 000 o formau muncitorii, care au venit cu  pancarde \u015fi steaguri ro\u015fii de panglici tricolore, dovad\u0103 a \u00eenaltului  patriotism de care a fost animat\u0103 dintotdeauna clasa noastr\u0103 muncitoare.  \u00cen cadrul Marii Adun\u0103ri Constituante de la 1 decembrie 1918 s-a adoptat  istorica \u201cDeclara\u0163ia de la Alba Iulia\u201d. Astfel, prin lupta hot\u0103r\u00eetoare a  \u00eentregului nostru popor de pe ambele versante ale Carpa\u0163ilor s-a  \u00eenf\u0103ptuit dorin\u0163a cea mai arz\u0103toare milenar\u0103&nbsp; UNIREA.<\/div>\n<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La 28 iunie 1914, printul austriac Frant-Ferdinand efectua o vizita oficiala la Sarajevo. A fost asasinat, impreuna cu sotia sa, de catre Gavrilo Princip, un student sarb. O luna mai tarziu Austro-Ungaria declara razboi Serbiei, acuzata ca ar fi pregatit atentatul. Atentatul de la Sarajevo a fost doar pretextul razboiului. Cauzele acestui prim conflict mondial [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"yoast_head":"<!-- This site is optimized with the Yoast SEO plugin v21.1 - https:\/\/yoast.com\/wordpress\/plugins\/seo\/ -->\n<title>Primul r\u0103zboi mondial. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/28\/primul-razboi-mondial-3\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Primul r\u0103zboi mondial. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"La 28 iunie 1914, printul austriac Frant-Ferdinand efectua o vizita oficiala la Sarajevo. A fost asasinat, impreuna cu sotia sa, de catre Gavrilo Princip, un student sarb. O luna mai tarziu Austro-Ungaria declara razboi Serbiei, acuzata ca ar fi pregatit atentatul. Atentatul de la Sarajevo a fost doar pretextul razboiului. Cauzele acestui prim conflict mondial [&hellip;]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/28\/primul-razboi-mondial-3\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2011-02-28T13:56:00+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2020-09-25T09:47:01+00:00\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"eurointern\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"eurointern\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"9 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/28\/primul-razboi-mondial-3\/\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/28\/primul-razboi-mondial-3\/\",\"name\":\"Primul r\u0103zboi mondial. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\"},\"datePublished\":\"2011-02-28T13:56:00+00:00\",\"dateModified\":\"2020-09-25T09:47:01+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/28\/primul-razboi-mondial-3\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/28\/primul-razboi-mondial-3\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/28\/primul-razboi-mondial-3\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Primul r\u0103zboi mondial.\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\",\"name\":\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"description\":\"Internships\/ Scholarships\/  Grants\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":\"required name=search_term_string\"}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\",\"name\":\"eurointern\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"eurointern\"},\"sameAs\":[\"http:\/\/rubyskynews.com\"],\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Primul r\u0103zboi mondial. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/28\/primul-razboi-mondial-3\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Primul r\u0103zboi mondial. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","og_description":"La 28 iunie 1914, printul austriac Frant-Ferdinand efectua o vizita oficiala la Sarajevo. A fost asasinat, impreuna cu sotia sa, de catre Gavrilo Princip, un student sarb. O luna mai tarziu Austro-Ungaria declara razboi Serbiei, acuzata ca ar fi pregatit atentatul. Atentatul de la Sarajevo a fost doar pretextul razboiului. Cauzele acestui prim conflict mondial [&hellip;]","og_url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/28\/primul-razboi-mondial-3\/","og_site_name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","article_published_time":"2011-02-28T13:56:00+00:00","article_modified_time":"2020-09-25T09:47:01+00:00","author":"eurointern","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"eurointern","Est. reading time":"9 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/28\/primul-razboi-mondial-3\/","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/28\/primul-razboi-mondial-3\/","name":"Primul r\u0103zboi mondial. - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","isPartOf":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website"},"datePublished":"2011-02-28T13:56:00+00:00","dateModified":"2020-09-25T09:47:01+00:00","author":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/28\/primul-razboi-mondial-3\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/28\/primul-razboi-mondial-3\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/02\/28\/primul-razboi-mondial-3\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/rubyskynews.com\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Primul r\u0103zboi mondial."}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/","name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","description":"Internships\/ Scholarships\/  Grants","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}"},"query-input":"required name=search_term_string"}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d","name":"eurointern","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","caption":"eurointern"},"sameAs":["http:\/\/rubyskynews.com"],"url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27559"}],"collection":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27559"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27559\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27559"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27559"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27559"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}