{"id":26531,"date":"2011-03-04T13:16:00","date_gmt":"2011-03-04T13:16:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2020-09-25T09:42:18","modified_gmt":"2020-09-25T09:42:18","slug":"cancerul-de-colon-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/03\/04\/cancerul-de-colon-2\/","title":{"rendered":"CANCERUL DE COLON"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/p>\n

Cuprins<\/span><\/h1>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
I.                   <\/span><\/span><\/span><\/b>No\u0163iuni generale de anatomie descriptiv\u0103 <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
              <\/span>II.<\/span><\/b>      <\/span>Etiopatogenie \u2013 corela\u0163ii radiologice <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
              <\/span>III.   <\/span><\/span><\/b> <\/span>Simptomatologie  <\/span>\u015fi  <\/span>tratament <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
IV.              <\/span><\/span><\/span><\/b>Radiodiagnostic <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
V.      <\/span><\/span><\/b>Clinica cancerului de colon <\/b><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
    <\/span>          <\/span>VI<\/b>.     <\/span>Diagnosticul cancerului de colon <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
              <\/span>VII.<\/b>    <\/span>Filmul radiografic <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
              <\/span>VIII<\/b>.    <\/span>Prezent\u0103ri de caz <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Capitolul  <\/span>I <\/span><\/h5>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
No\u0163iuni de anatomie descriptiv\u0103 \u015fi topografic\u0103<\/span><\/h6>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Intestinul gros se \u00eentinde de la tunica ileonului, marcat prin valvula ileocecal\u0103, p\u00e2n\u0103 la nivelul canalului anal, dar aceast\u0103 defini\u0163ie morfofunc\u0163ional\u0103 trebuie s\u0103 includ\u0103 apendicele \u015fi valvula Bauhin.Aceast\u0103 concep\u0163ie caut\u0103 s\u0103 resping\u0103 o unitate func\u0163ional\u0103 integratoare, dar individualitatea morfofunc\u0163ional\u0103 \u015fi patologic\u0103 a diferitelor por\u0163iuni colice impun studiul anatomic \u015fi patologic pe por\u0163iuni separate.<\/span><\/div>\n
         <\/span><\/span>Lungimea intestinului gros variaz\u0103 \u00eentre 100 \u2013 150 cm, cu o medie de 130 \u2013 1350, cre\u015fterea \u00een lungime se poate face pe seama \u00eentregului colon dar mai ales pe seama unor segmente separate.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Aceste alungiri pot fi congenitale sau c\u00e2\u015ftigate dea lungul vie\u0163ii, duc\u00e2nd la dificult\u0103\u0163i \u00een investiga\u0163ia radiologic\u0103 at\u00e2t \u00een plenitudine c\u00e2t \u015fi \u00een dublu contrast astfel sigmoidul \u015fi transversul au o lungime \u00een jur de 50 cm, ascendentul 12 \u2013 17 cm iar descendentul 14 \u2013 20 cm.Calibrul intestinului gros prezint\u0103 o sc\u0103dere progresiv\u0103 \u00eencep\u00e2nd de la cec spre sigmoid cu aproximativ 5 cm la cec \u015fi 2,5 cm la sigmoid dar \u00een mod normal sau condi\u0163ii patologice, exist\u0103 modific\u0103ri de calibru prin spasme sau dilat\u0103ri, cre\u00e2nd astfel dificult\u0103\u0163i \u00een investigarea colonului \u015fi mai ales \u00een punerea diagnosticului.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
1.1. Cecul<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
         <\/span>Are forma de sac <\/span>\u00ee<\/span>nchis \u00een interior, iar superior se continu\u0103 cu colonul ascendent, pe peretele postero-intern la unirea dintre cec \u015fi ascendent se afl\u0103 jonc\u0163iunea ileocecal\u0103 prev\u0103zut\u0103 cu un sfincter, numit\u0103 valvula lui Bauhil. La aproximativ 2 cm sub aceasta se afl\u0103 inser\u0163ia apendicelui vermicular.<\/span><\/div>\n
        <\/span> <\/span>Cecul poate fi invelit \u00een \u00eentregime de c\u0103tre peritoneu, situa\u0163ie intraperitoneal\u0103 sau poate fi acoperit numai pe fa\u0163a anterioar\u0103, situa\u0163iec\u00e2nd cecul este situat retroperitoneal, cu toate acestea cecul este considerat una dintre cele mai mobile p\u0103r\u0163i ale colonului al\u0103turi de transvers \u015fi sigmoid.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Cecul este situat de obicei \u00een fosa iliac\u0103 dreapt\u0103 dar poate fi situat \u015fi \u00eenalt lombar, prerenal sau jos \u00een micul bazin. Ca aspect exterior el prezint\u0103 trei benzi musculare \u00eenguste care \u00ee\u015fi au punctul de plecare la nivelul inser\u0163iei apendicelui \u015fi \u00eenso\u0163esc colonul pe toat\u0103 \u00eentinderea lui.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Aceste benzi musculare sunt dispuse anterior iar celelalte postero intern \u015fi extern.Aceste benzi determin\u0103 formarea de boreluri suprapuse sau trei coloane de umfl\u0103turi.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Din punct de vedere radiologic cecul poate fi \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een dou\u0103:<\/span><\/div>\n
–         <\/span><\/span><\/span>fundul cecal;<\/span><\/div>\n
–         <\/span><\/span><\/span>corpul cecului.<\/span><\/div>\n
         <\/span><\/span><\/div>\n
1.2. Configura\u0163ia interioar\u0103<\/span><\/u><\/b>:<\/span><\/b><\/div>\n
         <\/span>\u00cen interior la nivelul cecului \u015fi \u00eentregului colon se g\u0103sesc:<\/span><\/div>\n
–         <\/span><\/span><\/span>pliurile submucoase<\/span><\/i> sau falciforme create de bandeletele longitudinale \u015fi apar ca ni\u015fte desp\u0103r\u0163ituri dispuse transversal fa\u0163\u0103 de axul intestinului \u015fi constituie adev\u0103rate diafragme incomplete.<\/span><\/div>\n
–         <\/span><\/span><\/span>logile haustrale<\/span><\/i> care sunt corespunz\u0103toare boselurilor de pe suprafa\u0163a organului.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
2.1. Colonul ascendent<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
         <\/span>Este situat \u00eentre inser\u0163ia valvulei ileocecale \u015fi a unghiului hepatic. Este situat retroperitoneal \u015fi prin intermediul fasciei lui Toldt vine \u00een contact cu p\u0103tratul lombelor \u015fi polul inferior inferior al rinichiului drept.\u00cen afar\u0103, interior \u015fi anterior, colonul ascendent vine \u00een contact cu ansele intestinale. Colonul ascendent este una dintre cele mai fixe por\u0163iuni ale colonului. Configura\u0163ia exterioar\u0103 este asem\u0103n\u0103toare cu a cecului, cele trei bandelete musculare formeaz\u0103 boselurile iar \u00een interior ele determin\u0103 formarea pliurilor falciforme \u015fi a cavit\u0103\u0163ilor haustrale.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
3.1. Unghiul hepatic al colonului<\/span><\/u><\/b><\/span><\/div>\n
         <\/span>Face trecerea \u00eentre colonul ascendent \u015fi transvers, este situat \u00een hipocondrul drept \u015fi las\u0103 o amprent\u0103 marcat\u0103 pe fa\u0163a interioar\u0103 a ficatului. Este un segment semifix, iar posterior se \u00eenvecineaz\u0103 cu rinichiul \u015fi por\u0163iunea a doua a duodenului iar anterior vine \u00een contact cu ficatul care \u00eel acoper\u0103.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
4.1. Colonul transvers<\/span><\/u><\/b><\/span><\/div>\n
         <\/span>Este partea cea mai mobil\u0103 a colonului, posed\u0103 un mezocolon cu marginea anterioar\u0103 inserat\u0103 pe colon iar cea posterioar\u0103 fix\u0103, este inserat\u0103 de la dreapta spre st\u00e2nga pe por\u0163iunea inferioar\u0103 a rinichiului, de  <\/span>partea a doua a duodenului, corpul pancreasului \u015fi partea superioar\u0103 a rinichiului st\u00e2ng.<\/span><\/div>\n
        <\/span> <\/span>Acest mezocolon la extremitate d\u0103 na\u015ftere la dou\u0103 forma\u0163iuni peritoneale \u015fi anume ligamentul frenocolic drept \u015fi ligamentul frenocolic st\u00e2ng care fixeaz\u0103 cele dou\u0103 unghiuri colice la peritoneul parietal. Ligamentul gastrocolic \u00eel solidarizeaz\u0103<\/u> de stomac. Configura\u0163ia interioar\u0103 \u015fi exterioar\u0103 este asem\u0103n\u0103toare cu cea de la cec \u015fi colon ascendent cu singura deosebire c\u0103 borelurile \u015fi haustrele diminu\u0103 ca volum.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
5.1. Unghiul splenic al colonului<\/span><\/u><\/b><\/span><\/div>\n
         <\/span>Este predominent ascu\u0163it, este situat aproape \u00een plan anteroposterior fiind a\u015fezat ad\u00e2nc \u00een hipocondrul st\u00e2ng, se \u00eenvecineaz\u0103 cu splina deasupra, cu marginea exterioar\u0103 a rinichiului st\u00e2ng intern \u015fi \u00eenainte cu marea curbur\u0103.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
6.1. Colonul descendent<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
         <\/span>Este situat profund retroperitoneal alipit de ansele intestinului sub\u0163ire, se \u00eentinde de la unghiul splenic p\u00e2n\u0103 la o limit\u0103 de demarca\u0163ie conven\u0163ional\u0103 corespunz\u0103toare crestei iliace st\u00e2ngi. Este segmentul cel mai str\u00e2mb al colonului \u015fi dispune de o musculatur\u0103 puternic\u0103.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
7.1. Colonul sigmoid<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
         <\/span>Al\u0103turi de cec \u015fi transvers este una dintre cele mai mobile por\u0163iuni a colonului iar prima por\u0163iune are o dispunere fix\u0103 ca a descendentului.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Prezint\u0103 un mezocolon sigmoidal care are o inser\u0163ie colic\u0103 de dou\u0103 ori d\u00e2nd inflec\u0163iuni sigmoidului, asemeni literei S.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Se g\u0103se\u015fte \u00een fosa iliac\u0103 st\u00e2ng\u0103 iar por\u0163iunea pelvin\u0103 vine \u00een raport cu vezica \u015fi rectul.<\/span><\/div>\n
         <\/span>La nivelul sigmoidului exist\u0103 numai bandelete musculare longitudinale \u015fi atunci el prezint\u0103 dou\u0103 serii de boseluri diminuate ca volum \u00een raport cu restul segmentului colonului. La nivelul sigmoidului se reduc \u015fi de asemenea num\u0103rul \u015fi volumul haustrelor interne.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
8.1. Rectul \u015fi canalul anal<\/span><\/u><\/b><\/span><\/div>\n
         <\/span>Rectul se \u00eentinde de la locul de terminare a colonului sigmoid p\u00e2n\u0103 la linia anorectal\u0103 care este circular\u0103 \u015fi desparte zona mucoas\u0103 de zona cutanat\u0103 a rectului.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Lungimea rectului este 11 \u2013 15 cm iar diametrul transversal de 2,5 \u2013 3 cm, \u00een timpul umplerii cu bariu se pot dubla diametrele \u015fi apare fuziform dilatat \u00een por\u0163iunea mijlocie \u015fi \u00eengustat la nivelul jonc\u0163iunii rectosigmoidiene \u015fi la nivelul por\u0163iunii perirenale.<\/span><\/div>\n
         <\/span>\u00cen sens sagital rectul descrie o curbur\u0103 superioar\u0103 cu concavitatea anterior \u015fi o curbur\u0103 inferioar\u0103 cu concavitatea posterior iar \u00een sens frontal o curbur\u0103 inferioar\u0103 cu concavitatea spre dreapta. Posterior vine \u00een contact cu sacrul \u015fi coccisul, fe\u0163ele laterale sunt tapetate de peritoneu iar anterior vine \u00een contact cu organele genitale la femeie, prin fundul de sac al lui Douglas, iar la b\u0103rbat este separet de vezica urinar\u0103 tot prin acela\u015fi fund de sac.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Por\u0163iunea perineal\u0103 vine \u00een raport cu fosa isteorectal\u0103 \u015fi uretra la b\u0103rbat \u015fi vaginul la femei. <\/span>Rectul nu mai prezint\u0103 bandeletele musculare lipsind astfel boselurile \u015fi haustrele. <\/span>Canalul anal are o  <\/span>lungime de aproximativ 3 cm, este delimitat superior de linia anorectal\u0103 \u015fi inferior de linia anoperineal\u0103.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
9.1. Structura intestinului gros<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
         <\/span>Intestinul gros prezint\u0103 acelea\u015fi straturi ca \u015fi intestinul sub\u0163ire, mucoasa, submucoasa \u015fi musculoasa.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
9.2. Mucoasa<\/span><\/u><\/div>\n
         <\/span>Este mai groas\u0103, lipit\u0103 de valvule conivente vilozit\u0103\u0163i \u015fi pl\u0103ci Pyer. Epiteliul este format din celulele cilindrice, celulele calciforme , corionul este \u0163esut conjunctiv dens, con\u0163ine elemente limfoide \u015fi glande Lieberkuhn.<\/span><\/div>\n
        <\/span> <\/span>Musculatura mucoasei con\u0163ine dou\u0103 straturi de fibre netede, unul interior circular \u015fi al doilea la exterior longitudinal, iar mucoasa canalului anal este de dou\u0103 tipuri, tip cilindric situat deasupra liniei anorectale \u015fi de tip malpighian situat sub linia anorectal\u0103 ce face trecerea \u00eentre mucoasa cilindric\u0103 \u015fi planul cutanat.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
9.3. Submucoasa<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
         <\/span>Este format\u0103 din \u0163esut conjunctiv, prezint\u0103 plexuri vasculare, capilare, limfatice \u015fi plexuri nervoase.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
9.4. Musculoasa<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
         <\/span>Prezint\u0103 un strat interior de fibre circulare \u015fi exterior un strat de fibre longitudinale care sunt concentrate \u00een bandelete circulare sau tenii \u00eentre care se g\u0103sesc pliurile semilunare sau falciforme (boselurile).<\/span><\/div>\n
         <\/span>Canalul anal prezint\u0103 o musculatur\u0103 deosebit\u0103 \u015fi anume prezint\u0103 sfincterul intern care este compus din fibre musculare striate ce prezint\u0103 un fascicol profund, gros \u015fi mult mai superficial subcutanat. Mai prezint\u0103 \u015fi mu\u015fchiul ridic\u0103tor anal care \u00eent\u0103re\u015fte sfincterul extern.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
9.5. Vasculariza\u0163ia intestinului gros <\/span><\/u><\/b><\/div>\n
         <\/span>Partea dreapt\u0103 a colonului este vascularizat\u0103 prin ramuri ale arterei ileo-ceco-colice, artera colic\u0103 dreapt\u0103 \u015fi cea mijlocie.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Partea st\u00e2ng\u0103 este vascularizat\u0103 prin artera mezenteric\u0103 superioar\u0103 care d\u0103 ramuri, artera colic\u0103 superioar\u0103 st\u00e2ng\u0103 \u015fi artera inferioar\u0103 st\u00e2ng\u0103 ce d\u0103 ramuri sigmoidiene \u015fi rectale superioare.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Sistemul venos al colonului este asigurat de c\u0103tre venele mezenterice superioare \u015fi inferioare, care urmeaz\u0103 traiectul arterei mezenterice.<\/span><\/div>\n
9.6. Sistemul limfatic<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
   <\/span>      <\/span>\u00ce\u015fi are originea \u00een stratul mucos, submucos, zona intravascular\u0103 \u015fi re\u0163eaua vascular\u0103. Aceste re\u0163ele se adun\u0103 \u00een ganglionii paracolici iar vasele limfatice rezultate se vars\u0103 \u00een ganglionii mezenterici superiori \u015fi inferiori.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
9.7. Vasculariza\u0163ia rectului<\/span><\/u><\/b><\/span><\/b><\/div>\n
         <\/span>Este asigurat\u0103 de arterele rectale sau hemoroidale superioare mijlocii \u015fi inferioare iar vasculariza\u0163ia venoas\u0103 a rectului \u00ee\u015fi are originea \u00eentr-un plex venos din stratul submucos care va da na\u015ftere venelor rectale sau hemoroidale care se vars\u0103 at\u00e2t \u00een interiorul venei porte c\u00e2t \u015fi \u00een interiorul venei cave inferioare.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Vasele limfatice \u00ee\u015fi au originea \u00een plexul mucos \u015fi submucos form\u00e2nd pediculi care urmeaz\u0103 traectul venelor.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Inrva\u0163ia colonului este predominant vegetativ\u0103 provenind din simpatic \u015fi parasimpatic.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Colonul drept prime\u015fte fibre simpatice din ganglionii colici \u015fi mezenterici superiori \u015fi fibre parasimpatice din nervii vagi. Colonul st\u00e2ng prime\u015fte fibre simpatice din plexul mezenteric superior \u015fi fibre parasimpatice din nervii splahnici pelvini. \u00cen pere\u0163ii intestinului gros se g\u0103se\u015fte plexul micuteris Auerbach \u015fi plexul submucos Maissner. Inerva\u0163ia rectal\u0103 provine din ramurile colaterale ale plexului ru\u015finos \u015fi ale plexului sacrococcigian.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Capitolul II<\/span><\/u><\/b><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
No\u0163iuni de fiziologie rectocolic\u0103 cu semnifica\u0163ie<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
deosebit\u0103 pentru investiga\u0163ia radiologic\u0103<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Func\u0163ia intestinului gros este determinat\u0103 de constituirea bolului fecal, stocarea acestuia \u015fi \u00een fine evacuarea materiilor fecale . \u00cen acest scop, colonul drept \u00eende\u0103line\u015fte rolul de constituire a bolului fecal, prin absorb\u0163ie \u015fi reduce a volumului, pe c\u00e2nd colonul st\u00e2ng are rol de stocare \u015fi evacuare. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
2.1.Func\u0163ia  <\/span>motorie  <\/span>a  <\/span>intestinului  <\/span>gros<\/span><\/u><\/b><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
2.1.1. Motricitatea  <\/span>intestinului  <\/span>gros<\/span><\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>Este func\u0163ia principal\u0103 care asigur\u0103 constituirea, stocarea \u015fi formarea bolului fecal. <\/span><\/div>\n
2.1.2. Mi\u015fc\u0103rile  <\/span>de  <\/span>segmentare<\/span><\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>Apar la distan\u0163e regulate, ca expresie a contrac\u0163iilor mu\u015fchiului circular \u015fi sunt sta\u0163ionare, realiz\u00e2nd doar de deplas\u0103ri ale con\u0163inutului intestinal pe distan\u0163e mici, \u00een ambele direc\u0163ii, favoriz\u00e2nd reabsorb\u0163ia hidrosalin\u0103.<\/span><\/div>\n
2.1.3. Mi\u015fc\u0103rile  <\/span>peristaltice <\/span><\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>Sunt lente, mai pu\u0163in frecvente \u015fi mai atipice, realiz\u00e2nd contrac\u0163ii \u00een valuri \u015fi favoriz\u00e2nd transportul con\u0163inutului colic pe distan\u0163e mici. <\/span><\/div>\n
2.1.4. Mi\u015fc\u0103rile antiperistaltice <\/span><\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>Sunt rare, predomin\u00e2nd la nivelul cecului. <\/span><\/div>\n
2.1.5. Mi\u015fc\u0103rile \u00een mas\u0103 <\/span><\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>Apar de dou\u0103, patru ori pe zi, dup\u0103 micul dejun sau sub impulsul unor emo\u0163ii sau stresuri, sunt specifice colonului \u015fi intereseaz\u0103 contrac\u0163ia a peste 2 cm de colon. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
2.2.Tipuri variate de activitate motorie ale colonului<\/span><\/u><\/b><\/span><\/div>\n
2.2.1. Cecul<\/span><\/u><\/div>\n
         <\/span>Prezint\u0103 o activitate antiperistaltic\u0103 \u00een cicluri, imediat ce prime\u015fte con\u0163inutul ileal. \u00cen condi\u0163ii fiziologice, aceste mi\u015fc\u0103ri nu produc reflex \u00een ileon \u015fi au scopul de a favoriza brasajul reabsorb\u0163iei hidrice \u015fi saline. <\/span><\/div>\n
2.2.2.Colonul proximal<\/span><\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>Prezint\u0103 mi\u015fc\u0103ri de segmentare, ritmice, asimetrice, sta\u0163ionare, mi\u015fc\u0103ri de transport care sunt rare. Se inregistreaz\u0103 \u015fi func\u0163ii de stocare, metabolism, bacteriene \u015fi absorb\u0163ie. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
2.2.3.Colonul distal<\/span><\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>Prezint\u0103 o intens\u0103 activitate motorie sub forma mi\u015fc\u0103rilor de segmentare, nu at\u00e2t \u00een scopul de reabsorb\u0163ie, ci c\u00e2t mai mult de continen\u0163\u0103. Propulsia se face datorit\u0103 mi\u015fc\u0103rilor de transport ini\u0163iate \u00een colonul proximal. <\/span><\/div>\n
2.2.4.Rectul<\/span><\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>Prezint\u0103 \u00een por\u0163iunea superioar\u0103, contrac\u0163ii care au ca scop s\u0103 \u00eent\u00e2rzie trecerea con\u0163inutului colic \u00een rect. \u00cen general, func\u0163ia colonului sigmoid \u015fi a rectului este de continen\u0163\u0103 \u015fi \u00een foarte mic\u0103 m\u0103sur\u0103 de reabsorb\u0163ie. Timpul de tranzit al colonului arat\u0103 c\u0103, \u00een toate segmentele colonului, se produc toate tipurile de activitate motorie men\u0163ionate. Factorii de care depinde timpul de tranzit sunt: <\/span><\/div>\n
-ingestia alimentelor, <\/span><\/div>\n
-volumul \u015fi constitu\u0163ia alimentelor, <\/span><\/div>\n
-activitatea fizic\u0103,<\/span><\/div>\n
-factorii psihoemo\u0163ionali. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
2.3.Func\u0163iile de digestie \u015fi absorb\u0163ie a colonului<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Colonul nu este adaptat pentru un proces important de digestie sau activitate de absorb\u0163ie. Totu\u015fi sub ac\u0163iunea enzimelor bacteriene continua degradare a unor reziduuri, glucide neabsorbite \u00een insuficien\u0163e pancreatice, deconjugarea s\u0103rurilor iliace neabsorbite \u00een intestinul sub\u0163ire, etc. Flora microbian\u0103 a colonuluiare \u0163i o proprietate de sintez\u0103: permite absorb\u0163ia unor substan\u0163e medicamentoase.<\/span><\/div>\n
         <\/span>2.3.1.Func\u0163ia secretorie <\/u>\u2013 a colonului se refer\u0103 la mucus care are multiple roluri:<\/span><\/div>\n
                        <\/span>-adunarea particolelor \u0163i formarea bolului fecal;<\/span><\/div>\n
                        <\/span>-protec\u0163ia mucoasei fa\u0163\u0103 de agen\u0163i chimici \u015fi fizici;<\/span><\/div>\n
                        <\/span>-lubrefiant pentru deplasarea con\u0163inutului colic.<\/span><\/div>\n
         <\/span>2.3.2.Func\u0163ia de absorb\u0163ie <\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>Predominant\u0103 \u00een colonul proximal se exercit\u0103 asupra apei \u015fi a electroli\u0163ilor (Na, K, Cl, etc.), datorit\u0103 acestei propriet\u0103\u0163i , \u00een colonul proximal are loc o intens\u0103 activitate de absorb\u0163ie hidric\u0103 \u015fi salinic\u0103 cu scopul de a modifica progresiv consisten\u0163a con\u0163inutului colic \u015fi transform\u0103rii acestuia \u00een materii fecale. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
Capitolul  <\/span>III<\/span><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
3.1.Metode de investiga\u0163ie radiologic\u0103 \u015fi aspectul <\/span><\/u><\/b><\/div>\n
radio-morfo-func\u0163ional al colonului \u00een limitele normalului<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Comparativ cu intestinul sub\u0163ire, colonul pare mai accesibil investiga\u0163iei radiologice, segmentul terminal al tubului digestiv r\u0103m\u00e2ne grevat de o serie de dificult\u0103\u0163i tehnice \u015fi de formulare a diagnosticului. Complexitatea metodologiei investigative a colonului, ca \u015fi importan\u0163a solicitare a bolnavului impun o informare competent\u0103 \u015fi complet\u0103 din partea clinicianului, referitor la afec\u0163iunea pentru care cere colaborarea radiodiagnosticianului. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Lungimea colonului \u015fi complexitatea structural\u0103 a diferitelor segmente reclam\u0103 o conturare c\u00e2t mai precis\u0103 a sediului suferin\u0163ei intestinului gros. Din p\u0103cate se mai g\u0103sesc indica\u0163ii de control al tranzitului baritat la 24 ore pentru colite cronice, suspiciune de cancer al colonului sau polipoza malignizat\u0103, cancer al rectului f\u0103r\u0103 verificare rectoscopic\u0103 etc. Clinicianul este obligat s\u0103 verifice foarte bine argumentele clinice \u00eenainte de a le solicita. \u00cen perioada actual\u0103, asist\u0103m la o explozie metodologic\u0103 de investigare a intestinului gros \u015fi este anacronic \u015fi condamnabil ca numai pentru anumite suspiciuni s\u0103 se solicite examenul radiologic la 24 de ore (iradia\u0163ie inutil\u0103, f\u0103r\u0103 ob\u0163inerea unor informa\u0163ii concrete). <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
3.2.Aspectul radiologic al intestinului gros, normal \u00een lumina<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
diferitelor metode de investiga\u0163ie<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>3.2.1.Investiga\u0163ia radiologic\u0103 a colonului prin tranzit baritat<\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>Explorarea baritat\u0103 <\/i>per dos se face prin examinarea, la 6-8 ore \u0163i la 24 de ore, a opacifierii intestinului gros. Se admite clasic c\u0103 pasajul baritat, permite cu prec\u0103dere, aprecieri asupra comportamentului func\u0163ional, durata tranzitului, aspectele radiofunc\u0163ionale spastice, hipotonii sau atonii.  <\/span>Datele experimentale din literatura de specialitate, lucr\u0103ri de fiziologie \u015fi fiziopatogenie a unor autori ca S. F. Philip \u015fi I. Miscwicz, precum \u015fi observa\u0163iile noastre, confirm\u0103 constatarea c\u0103 modific\u0103rile radiologice de ordin func\u0163ional sunt relativ inconstante, sunt expuse la o serie de factori intercuren\u0163i ca: oboseala, consumul de alcool, excitante, droguri sau se g\u0103sesc sub influen\u0163a unei suferin\u0163e digestive. Majoritatea autorilor moderni \u015fi a radiologilor cu experien\u0163\u0103 sus\u0163in c\u0103 aprecierile radiologice de ordin morfologic, sunt incorecte, incomplete, neconcludente \u015fi chiar periculoase prin falsa securitate diagnostic\u0103, fapt ce a dus la abandonarea acestei metode de investiga\u0163ie.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>3.2.2Examenul radiologic al colonului prin clism\u0103 baritat\u0103<\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>Clisma baritat\u0103 sau irigoscopia, reprezint\u0103 metoda fundamental\u0103 \u015fi de selec\u0163ie pentru investiga\u0163ia afec\u0163iunilor colonului<\/span><\/div>\n
         <\/span>Modalit\u0103\u0163i \u015fi condi\u0163ii de realizare a clismei baritate <\/span><\/i><\/span><\/div>\n
         <\/span>Preg\u0103tirea bolnavului  <\/span>pentru clisma baritat\u0103 reprezint\u0103 condi\u0163ia esen\u0163ial\u0103 pentru o realizare optim\u0103 a investiga\u0163iei irigografice . Cur\u0103\u0163irea colonului se face prin mai multe mijloace:  <\/span>administrarea de purgative mai ales la bolnavii ambulatorii, la cei constipa\u0163i sau dup\u0103 examin\u0103ri baritate per os, substan\u0163a de contrast persist\u0103 timp \u00eendelungat la nivelul colonului. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Clismele evacuatorii \u2013 pot realiza o golire ideal\u0103  <\/span>a intestinului gros \u00een vederea irigografiei. \u00cen mod normal, irigoscopia este precedat\u0103 de o radiografie simpl\u0103 care constat\u0103 stadiul de preg\u0103tire a bolnavului. \u00cen cazul unei insuficiente goliri a colonului se mai execut\u0103 o clism\u0103 evacuatorie chiar \u00een serviciul de radiodiagnostic. Cu toate aceste m\u0103suri de preg\u0103tire, dac\u0103 la introducerea substan\u0163ei de contrast se constat\u0103 \u00eenc\u0103 reziduuri, colice trebuie s\u0103 se renun\u0163e \u00een mod categoric la investiga\u0163ie \u015fi s\u0103 se re\u00eenceap\u0103 preg\u0103tirea corect\u0103 a bolnavului. Se consider\u0103 c\u0103 num\u0103rul \u015fi valoarea clismelor evacuatorii depinde de modalitatea lor de executare: \u00eenalte, executate cu r\u0103bdare, f\u0103r\u0103 introduceri brutale de lichid. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Regimul igienodietetic trebuie s\u0103 fie s\u0103rac \u00een celuloz\u0103, gr\u0103simi \u015fi hidra\u0163i de carbon. Deosebit de valoros este evitarea (1-2 zile) \u00eenainte utiliz\u0103rii alimentelor cu mare poten\u0163ial facultativ \u015fi produc\u0103toare de reziduuri . Un bun control \u00een vederea preg\u0103tirii bolnavului se face numai \u00een condi\u0163ii de spitalizare, experien\u0163a demonstr\u00e2nd c\u0103 la persoanele ambulatorii nu se poate efectua o preg\u0103tire corect\u0103 a bolnavului.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Modul de executare a clismei baritate <\/i><\/span><\/div>\n
         <\/span><\/span><\/i>Printre primele modalit\u0103\u0163i de realizare a irigoscopiei amintim inocularea continu\u0103, brutal\u0103 \u015fi invaziv\u0103 a clismei baritate , f\u0103r\u0103 control radioscopic, except\u00e2nd astfel durerile provocate de distensie brusc\u0103 a colonului, riscul perfora\u0163iilor, examinarea acestui colon \u201cumflat cu Ba\u201d nu poate eviden\u0163ia dec\u00e2t stenoze accentuate sau imagini lacunare provenite de la leziuni vegetative voluminoase.<\/span><\/div>\n
         <\/span>O a doua modalitate de efectuare a clismei baritate, la fel de retrograd\u0103, cu deosebirea c\u0103 inocularea clismei baritate se face sub controlul ecranului, rezultatele constat\u0103rilor de diagnostic \u00ee-\u015fi p\u0103streaz\u0103 \u015fi aici caracterul grosolan \u015fi superficial al descoperirii unor leziuni avansate ale colonului. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Aceste dou\u0103 modalit\u0103\u0163i de executare au dus la compromiterea metodei de investigare a colonului deoarece erau trecute cu vederea leziuni mici polipoide, manifest\u0103ri fine ale mucoasei din  <\/span>boala Croh, tuberculoza sau rectocolita hemoragic\u0103. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Apari\u0163ia colonoscopiei a pus \u00een discu\u0163ie valoarea clismei baritate, \u00een acest mod radiologii au c\u0103utat noi metode de executare a irigoscopiei pentru a stabili echilibrul \u00eentre radiologie \u015fi endoscopie. <\/span><\/div>\n
         <\/span>O a treia modalitate de efectuare a irigoscopiei este studiul radiologic al colonului \u00een stare de colaps, dup\u0103 evacuarea unei importante cantit\u0103\u0163i de bariu. Se realizeaz\u0103 sub control radioscopic, reple\u0163iunea total\u0103 a colonului pentru verificarea leziunilor mari ale intestinului gros . Se evacueaz\u0103 \u00be din cantitatea de bariu introdus\u0103, colonul \u00ee\u015fi reia func\u0163ionalitatera proprie \u015fi prezint\u0103 zone de plisaj grosolan. Executarea de rota\u0163ii a bolnavului, imprimarea de oblice pentru desfundarea anselor suprapuse \u015fi aplicarea compresiunii dozate ajut\u0103 la depistarea celor mai mici accidente ale mucoasei. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>3.2.3.Clisma baritat\u0103 executat\u0103 morfo-func\u0163ional <\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>Este cunoscut faptul c\u0103 irigoscopia reprezint\u0103 o traum\u0103 mecanic\u0103 pentru colon, care atrage dup\u0103 sine tulburarea tonusului \u015fi a peristaltismului intestinal odat\u0103 cu declan\u015farea senza\u0163iei de defecare, provocat\u0103 de distensia anselor. Pentru a \u00eenl\u0103tura aceste inconveniente \u015fi \u00een scopul de a permite colonului s\u0103-\u015fi revin\u0103 la un tonus, peristaltism \u015fi autoplastic\u0103, s-au folosit dou\u0103 procedee de administrare a clismei baritate: <\/span><\/div>\n
– o intoducere moduat\u0103<\/u> cu mult\u0103 pruden\u0163\u0103 a bariului pe segmente \u015fi a\u015fteptarea apari\u0163iei aspectelor radiologice func\u0163ional motorii.<\/span><\/div>\n
– o evacuare treptat\u0103 \u015fi par\u0163ial\u0103<\/u> a bariului dup\u0103 o umplere masiv\u0103 cu substan\u0163\u0103 de contrast. Odat\u0103 cu evacuarea treptat\u0103 a bariului apar \u015fi aspecte func\u0163ionale de tonus, peristaltism \u015fi autoplastic\u0103 .<\/span><\/div>\n
         <\/span>Aceste dou\u0103 modalit\u0103\u0163i se pot combina \u00een raport cu necesit\u0103\u0163ile diagnosticului, \u00een general prefer\u00e2ndu-se prima variant\u0103 care nu este a\u015fa traumatizant\u0103 pentru colon. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Prin \u00eenregistrarea tonusului , \u00een cadrul clismei baritate, \u00een\u0163elegem posibilitatea intestinului gros de a se mula pe con\u0163inut. Urm\u0103rirea dinamic\u0103 seriografic\u0103 a instal\u0103rii tonusului colic ne furnizeaz\u0103 informa\u0163ii asupra integrit\u0103\u0163ii sau infiltra\u0163iei peretelui intestinal. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
4.2.Aspectul radiologic al reliefului colic<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
-\u00cen evolu\u0163ia clismei baritate standard (stare de colaps dup\u0103 evacuarea bariului)<\/span><\/div>\n
         <\/span><\/span><\/div>\n
         <\/span>4.2.1.Relieful colic grosolan <\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>Este realizat de contrac\u0163ia bandeletelor longitudinale \u015fi a fibrelor musculare circulare \u015fi se observ\u0103, cu prec\u0103dere, \u00een st\u0103rile de repli\u0163ie a colonului. S-au individualizat diverse aspecte ale reliefului grosolan: <\/span><\/div>\n
-plisare inelar\u0103, plisare \u00een acordeon asimetric\u0103, alternare de plisare inelar\u0103 \u015fi semilunar\u0103 \u00een \u201carc spiral\u201d. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Imaginile realizate de plisajul grosolan prezint\u0103 anumite particularit\u0103\u0163i : <\/span><\/div>\n
-variate forme de plisaj grosolan se succed unele dup\u0103 altele la \u00eent\u00e2mplare <\/span><\/div>\n
-diferitele elemente ale plisajulzui se pot deforma <\/span><\/div>\n
-diversele segmente ale colonului prezint\u0103 anumite caractere diferen\u0163iale. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
   <\/span>      <\/span>4.2.2.Relief fin mucos<\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>Reprezint\u0103 jocul autoplasticii \u015fi este sub comanda musculaturii proprii a colonului \u00een asocia\u0163ie cu musculatura mucoasei. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Plisajul fin mucos prezint\u0103 anumite caracteristici : <\/span><\/div>\n
-fenomenul de suma\u0163ie a plisajului fin mucos, complic\u0103 aspectul radiologic <\/span><\/div>\n
-formele plisajului fin mucos, sunt deosebit de schimb\u0103tor de la un moment la altul al examin\u0103rii. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
5.2.Clisma baritat\u0103 \u00een dublu contrast<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Reprezint\u0103 o ultim\u0103 modalitate de executare a irigoscopiei. Irigoscopia prezint\u0103 modalitatea ideal\u0103 de efectuare a clismei baritate. Dublul contrast al intestinului gros se poate realiza conform unor variante metodologice care difer\u0103 \u00een raport cu ordinea introducerii substan\u0163elor de contrast (bariu, aer, ap\u0103), calitatea \u015fi cantitatea substan\u0163ei baritate, etc. Aerul se poate introduce dup\u0103 evacuarea unei clisme baritate executat\u0103 standard, efectuat\u0103 cu un bariu mai mult sau mai pu\u0163in consistent. Majoritatea autorilor sus\u0163in ast\u0103zi c\u0103 aceast\u0103 modalitate de efectuare a dublului contrast d\u0103 rezultate mediocre. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Tehnica dublului contrast colic<\/i> \u00een prim\u0103 inten\u0163ie recunoa\u015fte o procedur\u0103 radiologic\u0103 special\u0103 : <\/span><\/div>\n
-se introduce substan\u0163\u0103 de contrast p\u00e2n\u0103 la nivelul unghiului splenic al colonului, f\u0103r\u0103 al dep\u0103\u015fi \u015fi s\u0103 con\u0163in\u0103 ingrediente \u00eempotriva precipit\u0103rii. \u00cenaintarea substan\u0163ei de contrast \u00een restul colonului se face, pe de o parte cu ajutorul rota\u0163iilor bolnavului  <\/span>\u00een sens orar, iar pe de alt\u0103 parte prin insufla\u0163iide aer sub control radioscopic, \u00een final execut\u00e2ndu-se o important\u0103 insufla\u0163ie de aer, dup\u0103 necesit\u0103\u0163ile diagnosticianului. Realizarea \u00een bune condi\u0163ii a irigoscopiei, \u00een general, \u015fi a clismei baritate baritate \u00een dublu contrast necesit\u0103 aparatur\u0103 mai mult sau mai pu\u0163in specializat\u0103, \u00een orice caz simpl\u0103 \u015fi comod\u0103, cu scopul de a introduce \u015fi evacua cu u\u015furin\u0163\u0103 diversele substan\u0163e de contrast. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Pentru reu\u015fita unei irigografii \u00een dublu contrast de prim\u0103 inten\u0163ie se recomand\u0103 respectarea unor condi\u0163ii:<\/span><\/div>\n
        <\/span>-realizarea uniform\u0103 a substan\u0163ei de contrast la nivelul \u00eentregului colon;<\/span><\/div>\n
         <\/span>-constatarea de reziduuri (datorit\u0103 unei insuficiente preg\u0103tiri) trebuie s\u0103-l determin\u0103m pe radiolog s\u0103 renun\u0163e la examinare; <\/span><\/div>\n
         <\/span>-pelicula de substan\u0163\u0103 de contrast trebuie s\u0103 fie de o duritate potrivit\u0103;<\/span><\/div>\n
      <\/span>   <\/span>-distensiile de aer ale colonului trebuie s\u0103 fie progresive p\u00e2n\u0103 \u00een momentul ce substan\u0163a de contrast a ajuns la nivelul cecului. \u00cen fazele urm\u0103toare, distensia colonului trebuie s\u0103 fie complet\u0103 pentru a realiza a\u015fa numita \u201cperete de sticl\u0103\u201d a colonului;<\/span><\/div>\n
         <\/span>-degajarea diferitelor segmente ale colonului trebuie s\u0103 fie corect executat\u0103, cu ajutorul rota\u0163iilor, decubitelor, oblicelor sau inciden\u0163elor laterale;<\/span><\/div>\n
         <\/span>-fiecare segment important al colonului trebuie s\u0103 apar\u0103 \u00een dublu contrast pe cel pu\u0163in unul dintre cli\u015fee. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Aspectul normal al colonului \u00een dublu contrast <\/i>depinde de gradul de umplere cu substan\u0163\u0103 baritat\u0103 \u015fi de cantitatea de aer insuflat\u0103 \u00een colon. Dublul contrast al colonului, corect executat, realizeaz\u0103 pe segmente un perete destins \u015fi mulat cu un fin lizereu de substan\u0163\u0103 de contrast, f\u0103r\u0103 apari\u0163ia plisajului grosolan sau fin mucos. Realizarea \u201cperetelui de sticl\u0103\u201d permite studiul celor mai mici imagini protruzive \u015fi ulcerate. Studiul pere\u0163ilor mula\u0163i cu pelicula de bariu permite \u015fi descoperirea accidentelor conturului extern al ansei colice. \u00cen practic\u0103 fiecare atinge \u201cidealul\u201d \u00een grade variate, \u00een raport cu posibilit\u0103\u0163ile \u015fi condi\u0163iile obiective pe care le ofer\u0103 bolnavul. \u00cen acest sens dublul contrast trebuie realizat de a\u015fa manier\u0103 tehnic\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 permit\u0103 studiul fiec\u0103rui centimetru de mucoas\u0103 colic\u0103. <\/span><\/div>\n
        <\/span>Clisma baritat\u0103 a colonului <\/i>sub toate variantele ei \u015fi mai ales sub forma dublului contrast nu este lipsit\u0103 de accidente \u015fi anume: perfora\u0163iile. Autorii nu pot preciza cauze ale perfora\u0163iei, \u00een afar\u0103 de m\u00e2nuirea brutal\u0103 a canulei intrarectale, \u00een unele cazuri fiind vorba despre granuloame vindecate sau cicatrici minuscule. De fapt majoritatea bolnavilor prezint\u0103 fisuri rectale sau mici discontinuit\u0103\u0163i mucoase (relevate la interven\u0163iile chirurgicale). Unii autori aprob\u0103 pe c\u00e2nd al\u0163ii dezaprob\u0103 efectuarea unei clisme baritate \u00een aceea\u015fi zi cu efectuarea unei endoscopii, \u00een general este contraindicat pentru a evita perfora\u0163iile, c\u00e2t \u015fi a nu repeta irigoscopia \u00een colon deja tranzitat pentru endoscopie. La b\u0103tr\u00e2ni \u015fi la bolnavii cu o stare general\u0103 precar\u0103 introducerea clismei baritate trebuie f\u0103cut\u0103 cu aten\u0163ie, pruden\u0163\u0103 \u015fi bl\u00e2nde\u0163e. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
6.2.Endoscopia<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Rectoscopia, rectosigmoidoscopia \u015fi colonoscopia, reprezint\u0103 principalele examin\u0103ri paraclinice care completeaz\u0103, confirm\u0103 \u015fi verific\u0103 constat\u0103rile radiologice.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Rectoscopia \u015fi rectosigmoidoscopia realizeaz\u0103 de regul\u0103 investiga\u0163ia radiologic\u0103 a colonului, pe c\u00e2nd colonoscopia este precedat\u0103 de clisma baritat\u0103 a intestinului gros. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Colonoscopia d\u0103 o valoare inestimabil\u0103 \u00een leziunile morfologice ale colonului, m\u0103rime grefat\u0103, comparativ cu clisma baritat\u0103, d\u0103 o serie de incoveniente: refuzul bolnavilor, costul ridicat al examin\u0103rii, imposibilitatea de a dep\u0103\u015fi anumite zone ale colonului, leziunile par\u0163ial stenozate, zonele spastice <\/span><\/div>\n
         <\/span>At\u00e2t \u00een rectoscopie c\u00e2t \u015fi colonoscopie biopsia r\u0103m\u00e2ne virtutea capital\u0103 a examenului endoscopic. <\/span><\/div>\n
         <\/span>\u00cen concluzie rela\u0163iile dintre radiologie \u015fi endoscopia rectocolonului r\u0103m\u00e2ne valabil principiul colabor\u0103rii, al complet\u0103rii reciproce a celor dou\u0103 metode paraclinice \u00een scopul acoperirii zonelor oarbe, specifice fiec\u0103rei investiga\u0163ii <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
Capitolul IV.<\/span><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
4.1.CANCERELE  <\/span>RECTOCOLONULUI<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Studiile epidemiologice<\/i> au c\u0103utat s\u0103 stabileasc\u0103 leg\u0103turi \u00eentre frecven\u0163a cancerului de colon \u015fi factorul geografic, factor alimentari, rela\u0163ia cu polipii, caracterul familial al unor cancere colice, rectocolita hemoragic\u0103, etc. Radiologul trbuie s\u0103 cunoasc\u0103 \u015fi s\u0103 recunoasc\u0103 concentrarea acestor factori la un caz dat, \u00een vederea focaliz\u0103rii eforturilor diagnosrtice pentru descoperirea celor mai mici accidente infiltrative sau protruzive ale mucoasei colice. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Radiodiagnosticul, \u00een cadrul eforturilor sale investigative, va trebui s\u0103 \u0163in\u0103 seama de urm\u0103toarele puncte de vedere: <\/span><\/div>\n
-examinarea radiologic\u0103 trebuie s\u0103-\u015fi \u00eendrepte aten\u0163ia spre fazele de \u00eenceput ale neoplaziilor sau cel pu\u0163in spre \u201cfazele utile\u201d din punct de vedere chirurgical;<\/span><\/div>\n
-descoperirea la timp a leziunilor \u201cprotruziv-polipoide\u201d ar coincide cu depistarea neoplasmului colic \u00een faz\u0103 de cancer intraepitelial sau intramucos;<\/span><\/div>\n
-investiga\u0163ia radiologic\u0103 va c\u0103uta s\u0103 pun\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 toate caracterele neoplasmelor colice-infiltrante,vegetante,ulcerate,av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 ele se intric\u0103. <\/span><\/div>\n
-principiul conform c\u0103reia este mai u\u015for s\u0103 descoperim neoplasmul colic pun\u00e2nd \u00een eviden\u0163\u0103 unul dintre cele trei caractere macroscopice trebuie respectat; <\/span><\/div>\n
-suprainfec\u0163ia necroza \u015fi ulcera\u0163iile mucoasei \u00een ulcera\u0163ie complic\u0103 destul de repede tabloul radiologic al neoplaziei colice;<\/span><\/div>\n
-radiologul este astfel pus \u00een situa\u0163ia de a decodifica \u00eembinarea greu descifrabil\u0103 radiologic \u00eentre caracterul inflamator-reac\u0163ional al reliefului \u015fi peretelui colic pe de o parte, iar pe de alt\u0103 parte radiosemiologia infiltrativ-neoplazic\u0103 reflectat\u0103 \u00een autoplastica mucoasei, tonus \u015fi peristaltism;<\/span><\/div>\n
-structura anatomo-histologic\u0103 apare sub forma adenocarcinoamelor sau a carcinomului coloid mucos sau a carcinoamelor anaplazic<\/span><\/div>\n
 <\/span>-invazia local\u0103 a neoplasmului rectocolic se face circumferen\u0163ial duc\u00e2nd progresiv la stenoz\u0103;<\/span><\/div>\n
-invazia \u00een grosime a peretelui colic se face progresiv, de la faza intramucoas\u0103 la seroas\u0103 \u015fi propagarea la organele vecine; <\/span><\/div>\n
-invazia ganglionar\u0103 este decisiv\u0103 pentru excrez\u0103 \u015fi cu mult mai semnificativ\u0103 dec\u00e2t invazia parietal\u0103;<\/span><\/div>\n
-clarificarea TNM sau clarificarea Dukes r\u0103m\u00e2n orientative pentru radiolog, deoarece ele nu se sprijin\u0103 pe datele radiologice, pe de o parte, iar pe de alt\u0103 parte ofer\u0103 date continue f\u0103r\u0103 a exista un consens unanim;<\/span><\/div>\n
-investiga\u0163ia radiologic\u0103 poate descoperi cancere colice \u00een stadii mucoase sau submucoase prin eviden\u0163ierea celor mai mici leziuni protruziv-polipoide ale lumenului intestinal;<\/span><\/div>\n
-radiosemiologia cancerului rectocolonului depinde de segmentul rectocolonului investigat, de modalit\u0103\u0163ile investiga\u0163iei radiologice pentru care opteaz\u0103 radiologul \u015fi de faza evolutiv\u0103 \u00een care este depistat procesul tumoral.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
4.2.Localizarea cecal\u0103 a cancerului de colon<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Aspectele radiologice depind de sediul localiz\u0103rii la nivelul cecului. Localiz\u0103rile bas-fondului \u015fi ale cecului propriu zis se caracterizeaz\u0103 prin imagini lacunare mari, suprapuse pe diverse planuri, policiclice, realiz\u00e2nd amputarea polului inferior. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Dificult\u0103\u0163ile de interpretare radiologic\u0103 sunt:<\/span><\/div>\n
-relieful bogat al cecului;<\/span><\/div>\n
-absen\u0163a sau raritatea elementelor peristaltice;<\/span><\/div>\n
-opacifieri incomplete cu Ba, simul\u00e2nd amputerea;<\/span><\/div>\n
-lipsa de r\u0103bdare a medicului sa a bolnavului de a opacifia cecul;<\/span><\/div>\n
-compresiuni de origine extrinsec\u0103.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Localiz\u0103rile cecale cu cointeresarea valvulei Bauhin \u015fi a ileonului terminal se prezint\u0103 sub forma imaginilor lacunare \u015fi a stenozelor.   <\/span>Investiga\u0163ia radiologic\u0103 a cecului spre deosebire de restul segmentelor cecului trebuie s\u0103 foloseasc\u0103 at\u00e2t tranzitul baritat c\u00e2t \u015fi irigoscopia sub diferitele ei forme care se completeaz\u0103 reciproc. Tranzitul baritat eviden\u0163iaz\u0103 mai bine comportamentul morfo-func\u0163ional al valvulei Bauhin \u015fi al polului inferior al cecului. Imaginea lacunar\u0103 \u015fi stenoza sunt principalele combina\u0163ii ale tabloului radiologic realizat de tunicile inflamatorii ale cecului, studiul polipoidal morfo-func\u0163ional ar putea aduce indicii pentru benignitate. Eroarea de diagnostic nu prejudiciaz\u0103, \u00een general, evolu\u0163ia, deoarece ocluzia, invagina\u0163ia \u015fi tulburarea important\u0103 de tranzit oblig\u0103 la interven\u0163ie chirurgical\u0103. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
4.3.Localiz\u0103rile tumorale ale colonului ascendent<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Se caracterizeaz\u0103 radiologic prin str\u00e2mtare (stenoz\u0103), neregulat, anfractuoas\u0103, imagine lacunar\u0103 excentric\u0103 \u015fi perivisceritic\u0103 malign\u0103. Caracteristic pentru aceste localiz\u0103ri sunt tendin\u0163ele de propagare spre extremitatea superioar\u0103, spre spa\u0163iul retroperitoneal, cu invadarea ureterului \u015fi a duodenului, periviscerita malign\u0103 \u015fi invadarea spa\u0163iului laterocolic drept, provoac\u0103 staz\u0103 \u015fi dilatare important\u0103 amonte de leziune. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
4.4.Localiz\u0103rile tumorilor la nivelul unghiului<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
hepatic \u015fi splenic al colonului<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Sunt dominate de stenoze \u015fi infiltra\u0163ii anfractuoase, cu un intens proces de periviscerit\u0103 malign\u0103. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Aceste aspecte radiologice sunt completate cu retrac\u0163ii ale topografiei unghiurilor colonului. Fazele infiltrative genereaz\u0103 dificult\u0103\u0163i de diagnostic din cauza suprapunerii \u015fi angul\u0103rii ansei uhghiurilor colonului. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Dificult\u0103\u0163ile topografice sunt:<\/span><\/div>\n
-desf\u0103\u015furarea corect\u0103 a celor dou\u0103 fluxuri colice este dificil\u0103 \u015fi reprezint\u0103 cheia diagnosticului;<\/span><\/div>\n
-proximitatea unghiului hepatic cu pedicul hepatic creeaz\u0103 dificult\u0103\u0163i de diagnostic diferen\u0163ial \u00een localiz\u0103rile tumorilor hepatice;<\/span><\/div>\n
-rela\u0163iile str\u00e2nse ale unghiului splenic cu cupola diafragmatic\u0103 st\u00e2ng\u0103 acuz\u0103 o simptomatologie comun\u0103 regiunii toraco-abdominale. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
4.5.Localizarea cancerului la nivelul transversului<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Apare radiologic sub form\u0103 predominant lacunar\u0103 \u015fi ulcerat\u0103, infiltra\u0163ia reprezent\u00e2nd mai mult fondul general de evolu\u0163ie al procesului malign.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Aspectul vegetant \u015fi ulcerant realizeaz\u0103 str\u00e2mtori cu perimiscen\u0163\u0103 malign\u0103, dar lungimea excesiv\u0103, mobilitatea relativ mare \u015fi accentuat\u0103 activ peristaltic\u0103 a transversului creeaz\u0103 condi\u0163ii favorabile invagina\u0163iei la cele dou\u0103 extremit\u0103\u0163i ale procesului tumoral, raliz\u00e2nd aspectul de imagine  <\/span>\u00een \u201cpantalon de golf\u201d. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
4.6.Localizarea tumoral\u0103 la nivelul colonului descendent<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Realizeaz\u0103 aspect radiologic comun cu al colonului ascendent. Domin\u0103 \u00eens\u0103 stenoza anfractuos-neregulat\u0103, staza \u015fi dilatarea, intens proces de periviscen\u0163\u0103, tendin\u0163a la ocluzie \u015fi infec\u0163ie. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
4.7.Localiz\u0103rile tumorale ale colonului sigmoid<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Reprezint\u0103 cele mai frecvente cancere ale colonului \u015fi ocazioneaz\u0103 cele mai dificile probleme de diagnostic diferen\u0163ial:<\/span><\/div>\n
         <\/span>a) cancerele localizate la nivelul jonc\u0163iunii dintre sigmoid \u015fi descendent sunt predominent stenozant \u2013 infiltrant \u2013 vegetante<\/span><\/div>\n
         <\/span>b)  <\/span>cancerele sigmoidului mijlociu \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u0163i tehnice desebite<\/span><\/div>\n
         <\/span>–    <\/span>desfacerea \u015fi etalarea buclelor<\/span><\/div>\n
–         <\/span><\/span><\/span>ob\u0163inerea unui strat sub\u0163ire<\/span><\/div>\n
–         <\/span><\/span><\/span>dificult\u0103\u0163ile compresiunii dozate \u015fi ale unui dublu contrast efectuat<\/span><\/div>\n
–         <\/span><\/span><\/span>imprimarea corect\u0103 a oblicelor \u015fi a decubitelor, reprezint\u0103 \u201cpiatra de \u00eencercare\u201c a radiologului<\/u><\/span><\/div>\n
 <\/span>        <\/span>c) cancerele regiunii rectosigmoidiene reprezint\u0103 capcana diagnostic\u0103 de prim rang a radiologului \u00eencep\u0103tor \u015fi dificultatea esen\u0163ial\u0103 pentru radiodiagnosticianul experimentat<\/span><\/div>\n
–         <\/span><\/span><\/span>jonc\u0163iunea rectosigmoidian\u0103 necesit\u0103 impunerea de oblice \u015fi decubite pentru desf\u0103\u015furarea ei<\/span><\/div>\n
–         <\/span><\/span><\/span>forme predominent vegetante intralumen, dar \u015fi excentrice, mu\u015fc\u00e2nd din peretele colic<\/span><\/div>\n
         <\/span>–   <\/span>formele incipiente ocazioneaz\u0103 un mozaic de semne radiologice: imagini polipoide izolate sau aglomerate, pliuri cu dinamic\u0103 modificat\u0103, microulcera\u0163ii diseminate.<\/span><\/div>\n
         <\/span>d) diagnosticul diferen\u0163ial al localiz\u0103rilor sigmoidiene<\/span><\/div>\n
         <\/span>-procese inflamatorii rectosigmoidiene<\/span><\/div>\n
        <\/span>-procese de periviscerit\u0103 benign\u0103 \u015fi malign\u0103 de origine extrinsec\u0103.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
4.8. Cancerele rectale<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Cancerele rectale \u00eent\u00e2mpin\u0103 mari dificult\u0103\u0163i de eviden\u0163iere radiologic\u0103.<\/span><\/div>\n
          <\/span>Aceste dificult\u0103\u0163i sunt:<\/span><\/div>\n
– utilizarea c\u00e2t mai ingenioas\u0103 a inciden\u0163elor \u015fi decubitelor pentru evitarea suprapunerilor \u015fi etalarea optim\u0103 a pere\u0163ilor rectali<\/span><\/div>\n
– investiga\u0163ia radiologic\u0103 \u00een reple\u0163iune cu prioritate fa\u0163\u0103 de endoscopie, cu sesizarea rigidit\u0103\u0163ilor parietale, a imaginilor lacunare extinse prin mularea fe\u0163ei, nedepistabile pentru examinarea rectoscopic\u0103<\/span><\/div>\n
– investiga\u0163ia radiologic\u0103 \u00een strat sub\u0163ire sondeaz\u0103 mai bine perilizionalul morfofunc\u0163ional din vecin\u0103tatea regiunilor mici protuzive<\/span><\/div>\n
– investiga\u0163ia \u00een dublu contrast probeaz\u0103 elasticitatea pere\u0163ilor rectali, posibilitatea de distensie \u00een totalitate a ampulei rectale, corespunz\u0103toare morfologic a mucoasei \u00een studiul celor mai mici leziuni polipoide \u015fi a microulcera\u0163iilor<\/span><\/div>\n
– studiul spa\u0163iului rectosacrat are valoare de diagnostic diferen\u0163ial \u00eentre procesele inflamatorii cronice \u015fi expansiv tumorale<\/span><\/div>\n
– investiga\u0163ia radiologic\u0103 a rectului are valoare \u00een st\u0103rile de dup\u0103 tratament radioterapeutic, constat\u0103 diagnosticul tumorii vegetante, remanierile mucoasei \u015fi gradul de retrac\u0163ie prin scleroz\u0103<\/span><\/div>\n
– obligativitatea radiologului de a face tu\u015feul rectal \u00eenaintea irigoscopiei<\/span><\/div>\n
– constat\u0103 permiabilitatea canalului anal \u015fi tonusul sfincterian<\/span><\/div>\n
– repereaz\u0103 direc\u0163ia canalului anorectal \u015fi descoper\u0103 forma\u0163iunile mari intralumen sau compresiunile de origine extrinsec\u0103<\/span><\/div>\n
– descoper\u0103 materii fecale intrarectale \u015fi recomand\u0103 noi clisme evacuatorii<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Explor\u0103rile paraclinice<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Explor\u0103rile endoscopice<\/u> reprezint\u0103 cele mai utile investiga\u0163ii paraclinice pentru dovedirea existen\u0163ei cancerului rectal, impactul lor cresc\u00e2nd permanent pe seama progreselor tehnologice.<\/span><\/div>\n
         <\/span>A. Rectosigmoidoscopia<\/u> \u2013 este justificat\u0103 ca examen de prim\u0103 alegere deoarece 50-60% din CRC sunt localizate pe ultimele 60 cm ale intestinuli gros. Exist\u0103 dou\u0103 modalit\u0103\u0163i tehnice de efectuare a acestei explor\u0103ri:<\/span><\/div>\n
–rectosigmoidoscopia rigid\u0103 <\/i>permite explorarea ultimilor 20-30 cm ai colonului \u015fi asigur\u0103 : – aprecierea distan\u0163ei de la orificiul anal p\u00e2n\u0103 la tumor\u0103<\/span><\/div>\n
                                     <\/span>– descrierea pozi\u0163iei pe peretele acesteia \u015fi a gradului de extensie circumferen\u0163ial\u0103;<\/span><\/div>\n
                                     <\/span>–  <\/span>precizarea aspectului macroscopic;<\/span><\/div>\n
                            <\/span>         <\/span>– prelevarea de endobiopsii dirijate multiple \u015fi plasarea unei sonde de endografie endorectal\u0103<\/span><\/div>\n
-rectosigmoidoscopia flexibil\u0103<\/span><\/i> \u2013 reprezint\u0103 o metod\u0103 ce \u00eenlocuie\u015fte treptat rectosigmoidoscopia rigid\u0103 ca urmare a posibilit\u0103\u0163ilor superioare de explorare a vizualiz\u0103rii mai clare a mucoasei \u015fi a discomfortului mai redus. Ca urmare a acestor avantaje rectosigmoidoscopia flexibil\u0103 tinde s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 cu totul rectosigmoidoscopia rigid\u0103.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>B. Colonoscopia<\/u> \u2013 reprezint\u0103 cea mai valabil\u0103 metod\u0103 de diagnosticare a CRC, randamentul ei variind \u00een func\u0163ie de indica\u0163ii.   <\/span>Aspectele colonoscopice ale CRC sunt diverse :<\/span><\/div>\n
– mas\u0103 vegetant\u0103 cu sau f\u0103r\u0103 ulcera\u0163ii;<\/span><\/div>\n
– mas\u0103 polipoid\u0103 senil\u0103 sau pediculat\u0103;<\/span><\/div>\n
– zon\u0103 de stenoz\u0103 inelar\u0103 circumferen\u0163ial\u0103 sau zon\u0103 cu stricturi neregulate;<\/span><\/div>\n
– lumen tubular ce nu se destinde la insufla\u0163ia de aer ca urmare a infiltr\u0103rii neoplazice.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Explor\u0103ri imagistice<\/span><\/u><\/b><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Explorarea radiologic\u0103 <\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>Irigografia (clisma baritat\u0103)<\/u><\/i> \u2013 se realizeaz\u0103 cu bariu fluid sau cu alte produse hidrosolubile de contrast prin examinarea \u00een umplere dup\u0103 evacuarea par\u0163ial\u0103 sau total\u0103 cu insufla\u0163ie.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Imaginile radiologice difer\u0103 \u00een func\u0163ie de aspectul macroscopic al tumorii :<\/span><\/div>\n
-formele vegetative dau o imagine de lacun\u0103;<\/span><\/div>\n
-cele ulcerovegetative dau o imagine de ni\u015f\u0103 \u00een lacun\u0103;<\/span><\/div>\n
-cele infiltrante dau o imagine de stenoz\u0103.<\/span><\/div>\n
         <\/span>La nivelul rectului imaginea relevant\u0103 este \u201cde rect amputat\u201d; pe colonul sigmoid \u015fi descendent aspectul radiologic este de lacun\u0103 sau de stenoz\u0103:<\/span><\/div>\n
-imaginile lacunare sunt bine circumscrise;<\/span><\/div>\n
-stenoza poate fi par\u0163ial\u0103 sau complet\u0103 \u015fi se \u00eentinde \u00een sens longitudinal d\u00e2nd as\u0103ect tipic de \u201ccotor de m\u0103r\u201d.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Cancerele localizate pe colonul transvers apar radiologic sub form\u0103 de stenoz\u0103: imagine \u00een pantalon bufant.<\/span><\/div>\n
       <\/span>  <\/span>Cancerele de cec au imaginea radiologic\u0103 lacunar\u0103 localizat\u0103 la nivelul unui perete sau circumferen\u0163ial.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Examenul pe gol \u00een ortostatism<\/u><\/i> \u2013 este folosit doar \u00een urgent\u0103, pentru diagnosticul complica\u0163iilor cancerului rectocolonului (ocluzii, perfora\u0163ii).<\/span><\/div>\n
         <\/span>Radiografia toracic\u0103<\/u><\/i> \u2013 poate eviden\u0163ia metastaze pulmonare.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Radiografia sau scintigrafia osoas\u0103<\/u><\/i> \u2013 folosit\u0103 pentru depistarea metastazelor osoase.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Ecografia<\/u><\/span><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Ecografia abdominal\u0103<\/u><\/i> \u2013 este util\u0103 pentru identificarea maselor parietale digestive, dar mai ales pentru aprecierea stadiului tumoral.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Ecografia endorectal\u0103<\/u><\/i> \u2013 asigur\u0103 explorarea peretelui rectal \u015fi al spa\u0163iului perirectal \u015fi se realizeaz\u0103 fie cu sond\u0103 rigid\u0103 fie cu un endoscop.<\/span><\/div>\n
         <\/span>TMC<\/u><\/i> \u2013 permite analiza complet\u0103 a cadrului colic, nu este un examen de prim\u0103 inten\u0163ie pentru diagnostic. TC este mai viabil\u0103 dec\u00e2t ecografia, dar nu poate identifica extensia pericolic\u0103 la debut. Este util\u0103 pentru depistarea metastazelor viscerale.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
Capitolul V<\/span><\/u><\/b><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Clinica cancerului de colon (CRC)<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Tablou clinic<\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>\u00cen evaluarea clinic\u0103 a pacien\u0163ilor cu cancer de colon este necesar s\u0103 se \u0163in\u0103 seama de dou\u0103 aspecte esen\u0163iale:<\/span><\/div>\n
1.Existen\u0163a unui larg interval clinic asimptomatic datorat cre\u015fterii tumorale lente;<\/span><\/div>\n
2.Caracterul nespecific al simptomatologiei, acesta ap\u0103r\u00e2nd ca urmare a modific\u0103rilor de la nivelul tumorii \u015fi tendin\u0163ei de dezvoltare intralumenare sau intraparietale.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Tabloul clinic al cacerului de colon poate fi sistematizat \u00een scop didactic dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/span><\/div>\n
1.      <\/span><\/span><\/span>Semne \u015fi simptome care sugereaz\u0103 o suferin\u0163\u0103 cronic\u0103<\/span><\/u><\/span><\/div>\n
-tulbur\u0103ri de tranzit sau modificarea tranzitului habitual : diaree<\/u> care apare f\u0103r\u0103 cauz\u0103 aparent\u0103; constipa\u0163ie<\/u> care se accentueaz\u0103 progresiv; alternan\u0163a<\/u> de perioade de constipa\u0163ie \u015fi diaree.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Un aspect particular este reprezentat de falsa diaree<\/u>, caracterizat\u0103 prin diurii de materii fecale semiconsistente sau lichidiene reduse cantitativ la pacien\u0163ii cu neoplasme stenozante colonice. Tulbur\u0103rile de tranzit se pot \u00eenso\u0163ii sau nu de tenesme rectale<\/u>.<\/span><\/div>\n
-dureri abdominale localizate deobicei pe traiectul colonului la nivelul tumorii. \u00cen neoplasmele penetrante durerea devin\u0103 continu\u0103 \u015fi iradiaz\u0103 posterior. Tumorile de cec perforate mimeaz\u0103 simptomatologia unei apendicite acute. \u00cen cancerele obstructive durerea este ini\u0163ial localizat\u0103 pe traiectul colonului p\u00e2n\u0103 la nivelul tumorii \u015fi se percepe intermitent sub form\u0103 de crampe \u00eenso\u0163ite de balonare la acela\u015fi nivel. Uneori ea cre\u015fte \u00een intensitate, devine colicativ\u0103 \u015fi se asociaz\u0103 cu zgomote hidroaerice produse la propulsia con\u0163inutului fecal prin zona stenozant\u0103. Durerea dispare temporar dup\u0103 emisia de gaze \u015fi evacuarea materiilor fecale.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
2.      <\/span><\/span><\/span>Semne \u015fi simptome  <\/span>specifice pentru o suferin\u0163\u0103 cronic\u0103<\/span><\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>Hemoragiile digestive superioare<\/u> \u2013 pot fi acute sau mai frecvent cronice. S\u00e2nger\u0103rile acute<\/i> se manifest\u0103 diferit \u00een func\u0163ie de localizarea tumorii care s-a ulcerat. \u00cen cazul neoplasmelor de colon distal \u015fi de rect, hemoragia se manifest\u0103 ca rectoragie – <\/i> <\/span>s\u00e2nge ro\u015fu amestecat cu materii fecale sau izolat la \u00eenceputul scaunului, fie ca hematochezie<\/i> \u2013 emisia de s\u00e2nge par\u0163ial digerat de aspect ro\u015fu-c\u0103r\u0103miziu. \u00cen tumorile stenozante de cec \u015fi ascendent, ca urmare a stagn\u0103rii intralumenare a s\u00e2ngelui, hemoragia se poate exterioriza \u015fi sub form\u0103 de melen\u0103<\/i>. S\u00e2nger\u0103rile cronice sunt mai rar macroscopice, cel mai adesea av\u00e2nd un caracter ocult \u015fi determin\u0103 apari\u0163ia anemiei hipocrome microcitare<\/i>.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Ocluzia intestinal\u0103 incomplet\u0103<\/u> \u2013 constituie una din complica\u0163iile majore ale cancerului de colon. Se manifest\u0103 sub form\u0103 de dureri intense \u00eenso\u0163ite de balon\u0103ri ale segmentului supraiacent leziunii, zgomote hidroaerice \u015fi eventual accentuarea peristaltismului.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Masa tumoral\u0103 palpabil\u0103 este identificat\u0103 relativ t\u00e2rziu \u00een situa\u0163ia dezvolt\u0103rii predominent intraparietale \u015fi extracolonice. Este dur\u0103, neregulat\u0103, mat\u0103,  <\/span>un caracter distinctiv \u00eel reprezint\u0103 neoplasmul de colon transvers la care masa palpabil\u0103 poate fi mobil\u0103.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
3. Semnele \u015fi simptomele generale nespecifice<\/span><\/u> \u2013 apar deobicei tardiv \u00een evolu\u0163ia cancerului de colon. Starea general\u0103 a pacientului este mult timp nealterat\u0103, astenia \u015fi anorexia caracteriz\u00e2nd stadiile avansate. Sc\u0103derea \u00een greutate, de\u015fi prezent\u0103 la 2\/3 din pacien\u0163i este \u00een general nesemnificativ\u0103. Febra apare \u00een cancerele cu necroz\u0103 \u00eentins\u0103 \u015fi cele cu obstruc\u015fii incomplete traduc\u00e2nd infec\u0163ia supraad\u0103ugat\u0103. Paloarea cutaneomucoas\u0103 este \u00eent\u00e2lnit\u0103 la pacien\u0163ii cu s\u00e2nger\u0103ri oculte sau microscopice.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
4. Semnele \u015fi simptomele datorate complica\u0163iilor<\/span><\/u> \u2013 apar \u00een stadiile tardive, limiteaz\u0103 posibilit\u0103\u0163ile de interven\u0163ie chirurgical\u0103 \u015fi agraveaz\u0103 prognosticul. Complica\u0163iile cancerului de colon sunt variate. Au fost descrise complica\u0163ii datorate invaziei tumorale<\/i> c\u0103tre lumenul digestiv, ocluzia intestinal\u0103 joas\u0103<\/i> c\u0103tre mucoas\u0103, perfora\u0163ia<\/i> \u00een vasele sanguine intratumorale, s\u00e2ngerarea digestiv\u0103 inferioar\u0103 <\/i>sau \u00een organele vecine, fistule vezicale vaginale<\/i>, etc. Metastazarea se exprim\u0103 clinic cel mai frecvent prin hepatomegalie tumoral\u0103 \u015fi icter sau ascit\u0103.<\/span><\/div>\n
         <\/span>De o importan\u0163\u0103 particular\u0103 este depistarea sindroamelor paraneoplazice<\/i> \u015fi poate fi unica expresie clinic\u0103 manifestat\u0103 chiar \u00een stadii evolutive timpurii. Se pot identifica tulbur\u0103ri endocrine, cardiovasculare, nevralgice sau cutanate.<\/i><\/span><\/div>\n
         <\/span>Tu\u015feul rectal <\/u><\/i>este o manevr\u0103 clinic\u0103 obligatorie la orice suspiciune de cancer de colon, din doar 5 \u2013 10% din tumori sunt accesibile la aceste explor\u0103ri. Pe l\u00e2ng\u0103 eviden\u0163ierea tumorilor ampulelor rectale, permite aprecierea prezen\u0163ei invaziei perirectale. Importan\u0163a tu\u015feului rectal ca test de screening a fost infirmat\u0103 pe studii statistice.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
Capitolul VI<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
Diagnostic pozitiv<\/span><\/u><\/b><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Exist\u0103 3 moduri de diagnostic a pacien\u0163ilor :<\/span><\/div>\n
         <\/span>1.Depistarea cazurilor izolate datorit\u0103 adresabilit\u0103\u0163ii pacien\u0163ilor la medic fie pentru o simptomatologie sugestiv\u0103 fie ca urmare a examin\u0103ri clinice pentru acuze legate de alte organe. Anamneza \u015fi examenul clinic ridic\u0103 suspiciunea de cancer de colon, explor\u0103rile endoscopice \u015fi\/sau imagistice detecteaz\u0103 tumora, iar histopatologia confirm\u0103 natura malign\u0103 a acestuia.<\/span><\/div>\n
         <\/span>2.Screeningul popula\u0163iilor cu risc mediu sau crescut de cancer de colon. Se realizeaz\u0103 \u00een cadrul profilaxiei secundare \u015fi identific\u0103 indivizii cu cea mai mare probabilitate de a avea cancer de colon sau polipi colonici din grupul celor f\u0103r\u0103 semne sau simptome de boal\u0103. <\/span><\/div>\n
         <\/span>3.Supravegherea, adic\u0103 monitorizarea indivizilor cu antecedente de boal\u0103 rectocolonic\u0103 predispozant\u0103 la cancer de colon.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Diagnosticul diferen\u0163ial al cancerului colorectal<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n
\n
Nr.<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
Boala<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
Criteriile de diagnostic diferen\u0163ial<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
1<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
Rectocolita ulcerohemoragic\u0103 \u015fi boala Crohin colonic\u0103<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
-aspecte imagistice caracteristice<\/span><\/div>\n
-histologie specific\u0103<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
2<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
Diverticuloza colonic\u0103<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
-aspecte radiologice \u015fi imagistice caracteristice<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
3<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
Angiodisplazie<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
-imagine arteriografic\u0103 sugestiv\u0103<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
4<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
Diaree HIV<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
-teste urologice pozitive<\/span><\/div>\n
-manifest\u0103ri clinice sugestive<\/span><\/div>\n
-date epidemiologice<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
5<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
Colita pseudomembranoas\u0103<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
-dup\u0103 administrarea de antibiotice<\/span><\/div>\n
-identificarea toxinei clostridium \u00een scaun<\/span><\/div>\n
-endoscopie sugestiv\u0103<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
6<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
Colita ischemic\u0103<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
-b\u0103tr\u00e2ni<\/span><\/div>\n
-manifest\u0103ri clinice: rectoragie, durere<\/span><\/div>\n
-rect indemn endoscopic<\/span><\/div>\n
-imagine arteriografic\u0103 sugestiv\u0103<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
7<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
Tuberculoza colonic\u0103<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
-asociere cu tuberculoza pulmonar\u0103 (deseori)<\/span><\/div>\n
-identificare BK \u00een scaun<\/span><\/div>\n
-aspecte imagistice caracteristice<\/span><\/div>\n
-histologie specific\u0103<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
8<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
Colon iritabil<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
-excluderea tuturor cauzelor organice<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
Forme clinice specifice ale CRC<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Divizarea tradi\u0163ional\u0103 a CRC \u00een cancerele colonice \u015fi cancerul rectal nu mai este actual\u0103 deoarece nu au \u00een vedere bazele etiopatogenice. Studiul sistematic al celulelor genetice a persoanelor identific\u0103 dou\u0103 forme de CRC.<\/span><\/div>\n
1.Cancer colorectal LOH+<\/span><\/div>\n
2.Cancerul colorectal LER+<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>1.Cancerul colorectal LOH+  <\/span>reprezint\u0103 grupul cel mai  <\/span>numeros de CRC (70%) caracterizat molecular prin pierderea heterozigozit\u0103\u0163ii la o mie de loc., cu implicita reducere la hemizigozitatea sau homozigozitate. LOH+ se dezvolt\u0103 la nivelul polipilor preexisten\u0163i \u015fi sunt localiza\u0163i pe colonul st\u00e2ng (80% din tot)<\/span><\/div>\n
         <\/span>Caracterele etiopatogenice principale sunt :<\/span><\/div>\n
-instabilitate cromozomial\u0103 manifestat\u0103 prin anomalii cromozomiale<\/span><\/div>\n
-muta\u0163iile genetice APC \u015fi pierderile oblice ale genelor P53, DCC \u015fi DPC4.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Particularit\u0103\u0163ile clinice \u2013 ca urmare a caracterului circumferen\u0163ial al tumorilor \u015fi a dimensiunilor mai reduse a lumenului colonului st\u00e2ng cea mai frecvent\u0103 manifestare clinic\u0103 fiind tulburarea tranzitului intestinal. S\u00e2ngerarea se exprim\u0103 mai ales prin hematochezie.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Diagnosticul endoscopic este cu at\u00e2t mai u\u015for de realizat cu c\u00e2t localizarea neoplasmului este mai aproape de orificiul anal.<\/span><\/div>\n
         <\/span>2.Tumorile RER+ sunt situate aproape exclusiv pe colonul distal (dreapta) \u015fi reprezint\u0103 15-20% din cancerul de colon \u015fi peste 95% din cancerele HNPCC. Elementele etiopatogenice \u2013 distincte fa\u0163\u0103 de cele ale CRC LOH+ sunt : instabilitatea microsateli\u0163ilor, datorat\u0103 diferen\u0163elor de reparare a \u00eemperecherilor ap\u0103rute la baze azotate. Clinic cel mai frecvent sunt prezente simptoamele generale (astenie, inapeten\u0163\u0103). Mai rar se produc s\u00e2nger\u0103ri macroscopice. Masa abdominal\u0103 palpabil\u0103 apare tardiv.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Profilaxia CRC<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Profilaxia primar\u0103 <\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>Obiectivul profilaxiei primare este evitarea ini\u0163ierii procesului patogenic prin identificarea \u015fi eradicarea factorilor etiologici ai CRC. Se folosesc dou\u0103 c\u0103i pentru atingerea acestui scop:<\/span><\/div>\n
         <\/span>1.Chemoterapia <\/u>\u2013 are la baz\u0103 constatarea \u00eenc\u0103 nefundamentat\u0103 patogenic .Studiile statistice \u015fi analistice efectuate ulterior au dovedit c\u0103 aspirina administrat\u0103 timp de maximum 1 decad\u0103 \u00een dozele indicate \u00een profilaxia bolilor cardiovasculare diminueaz\u0103 substan\u0163ial riscul de apari\u0163ie al CRC, similacul utilizat regulat timp de cel pu\u0163in 4 luni scade semnificativ num\u0103rul \u015fi dimensiunea polipilor adenomato\u015fi la pacien\u0163ii cu PAP, efectul AINS asupra polipilor colonici sporadici nu este important\u0103. <\/span><\/div>\n
         <\/span>2.Dieta protectiv\u0103 <\/u>are recomand\u0103rile :<\/span><\/div>\n
-diminuarea consumului de lipide alimentare (animale \u015fi vegetale) la numai 20% din totalul caloric;<\/span><\/div>\n
-cre\u015fterea cantit\u0103\u0163ii de fibre ingerate cel pu\u0163in 25 g\/zi;<\/span><\/div>\n
-consumul zilnic de fructe \u015fi legume;<\/span><\/div>\n
-evitarea consumului caloric excesiv \u015fi a excesului ponderal.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Profilaxia secundar\u0103<\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>Obiectivul profilaxiei secundare este diagnosticul precoce al CRC, \u00eenainte ca trauma s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 mucoasa \u015fi s\u0103 metastazeze, pentru ca interven\u0163ia terapeutic\u0103 s\u0103 aib\u0103 eficacitate maxim\u0103.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Tratamentul CRC<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Tratamentul chirurgical<\/u><\/b><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Indica\u0163ii<\/u> \u2013 teoretic orice pacient cu cancer de colon poate fi supus tratamentului chirurgical : <\/span><\/div>\n
-pentru CRC localizat la peretele intestinal (Stadiul 1 TNM), interven\u0163ia are scop curativ;<\/span><\/div>\n
-pentru extensia la CRC regional \u015fi la distan\u0163\u0103 (stadiul 2-3 TNM), chirurgul asigur\u0103 excezia tumorii prorative \u015fi \u00eencearc\u0103 \u00eendep\u0103rtarea c\u00e2t mai complet\u0103 a tumorilor invadate \u015fi a metastazelor;<\/span><\/div>\n
-pentru CRC complicat (obstruc\u0163ie, hemoragie) \u015fi\/sau cu metastaze la distan\u0163\u0103 (stadiul 4 TNM), tratamentul chirurgical ini\u0163ial , are \u00een general , un rol paleativ;<\/span><\/div>\n
-ulterior se poate completa cu o interven\u0163ie curativ\u0103.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Contraindica\u0163ii<\/u> \u2013 \u00een unele situa\u0163ii particulare tratamentul chirurgical nu se poate efectua ca \u00een CRC cu metode practice diseminate sau cu metastaze \u00een organe diferite (ficat \u015fi pl\u0103m\u00e2n), sau \u00een condi\u0163ii patologice asociate care contraindic\u0103 interven\u0163ia chirurgical\u0103. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Principii generale<\/u> <\/span><\/div>\n
         <\/span>1. Extensia rezec\u0163iei \u2013 scopul principal al chirurgului \u00een CRC este rezec\u0163ia complet\u0103 a tumorii. Tratamentul chirurgical const\u0103 din excizia unui segment de intestin cu lungime adecvat\u0103 distal \u015fi proximal al tumorii.<\/span><\/div>\n
         <\/span>2. Disec\u0163ia ganglionilor limfatici \u2013 interven\u0163ia chirurgical\u0103 curativ\u0103 necesit\u0103 obligatoriu evitarea larg\u0103 a ganglionilor din teritoriul de drenaj limfatic corespunz\u0103tor . Vizual se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 ganglionii paracolici \u015fi cei enterocolici; pentru distrugerea celor centrali se iau \u00een considera\u0163ie v\u00e2rsta pacientului condi\u0163iile medicale  <\/span>asociate precum \u015fi particularit\u0103\u0163ile depistate intraoperator . <\/span><\/div>\n
         <\/span>Tipul de interven\u0163ie chirurgical\u0103 curativ\u0103 <\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>Factorul decisiv \u00een alegerea tipului de interven\u0163ie curativ\u0103 este localizarea tumorii . \u00cen cazul cancerului de colon localizat pe colonul descendent se practic\u0103 hemicolectemie st\u00e2ng\u0103<\/i> .  <\/span>\u00cen cazul cancerului de colon localizat \u00een partea dreapt\u0103 a cadrului colic se practic\u0103 hemicolectomie dreapt\u0103 extensia fiind \u00een func\u0163ie de localizarea exact\u0103 a CRC. <\/span><\/div>\n
-Cancerul de colon sigmoidian este extirpat prin sigmoidectomie.<\/span><\/div>\n
-Exereza curativ\u0103 a CRC rectal depinde de distan\u0163a fa\u0163\u0103 de orificiul anal: 12-18 cm rezec\u0163ie rectal\u0103 pe cale abdominal\u0103; sub 6 cm amputa\u0163ie rectal\u0103; 6-12 cm decizia este hot\u0103r\u00e2t\u0103 intraoperator.<\/span><\/div>\n
-Exereza pe cale endoanal\u0103 este rezolvat\u0103 doar CRC \u00een stadiul T1 sau T2. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Tratamentul CRC ccomplicat <\/u>\u2013 tradi\u0163ional ocluzia pe colonul st\u00e2ng se rezolv\u0103 \u00een trei timpi: <\/span><\/div>\n
         <\/span>1.Cecostom\u0103 sau colostom\u0103 pe travers la 10 \u2013 14 zile.<\/span><\/div>\n
         <\/span>2.Rezec\u0163ia tumorii .<\/span><\/div>\n
         <\/span>3.Indicarea colostomei \u00een repunerea \u00een tranzit a colonului.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Perfora\u0163ia acut\u0103 \u00een cavitatea peritoneal\u0103 conduce la peritonit\u0103 generalizat\u0103 sau la abcese care impune pe l\u00e2ng\u0103 cura chirurgical\u0103 \u015fi lavajul periboseal. <\/span><\/div>\n
        <\/span> <\/span>Situa\u0163ii particulare <\/u>\u2013 tratamentul cancerului \u00een polip variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de extensia terenului malign. Dac\u0103 acesta nu dep\u0103\u015fe\u015fte \u201cmuscularis mucosae\u201d se poate practica fie polipectomia endoscopic\u0103 fie cea chirurgical\u0103. Dac\u0103 tumora invadeaz\u0103 membrana se indic\u0103 cura chirurgical\u0103.<\/span><\/div>\n
         <\/span><\/span><\/div>\n
Tratamente nonchirurgicale<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Radioterapia <\/u><\/b><\/span><\/div>\n
         <\/span>Ra\u0163iunea efectu\u0103rii <\/u>\u2013 constituie o componen\u0163\u0103 important\u0103 \u00een tratamentul cancerului de rect: Pozi\u0163ia topografic\u0103 a rectului \u00een micul bazin vine \u00een contact cu mucoasele organelor vecine, determin\u0103 de cele mai multe ori o exerez\u0103 chirurgical\u0103 oncologic nesatisf\u0103c\u0103toare. Radioterapia are un efect de \u201cregresie a stadiului tumoral\u201d caracterizat prin diminuarea dimensiunilor tumorii \u015fi a num\u0103rului de ganglioni disemina\u0163i, cresc\u00e2nd \u015fansele de radicalitate al interven\u0163iei chirurgicale. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Modalit\u0103\u0163i de efectuare <\/u>\u2013 iradierea abdominal\u0103 total\u0103 nu are un raport eficien\u0163\u0103\/efecte toxice dovedite. Cea mai utilizat\u0103 este radioterapia local\u0103 realizat\u0103 pe cale extern\u0103 sau intern\u0103. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Radioterapia adjuvant\u0103<\/u> \u2013 se efectuiaz\u0103 \u00een completarea interven\u0163iei chirurgicale la pacien\u0163ii \u00een stadiile 2 \u015fi 3 TNM \u015fi au ca obiectivitate principal\u0103 cre\u015fterea duratei de suprave\u0163uire a pacien\u0163ilor \u015fi sc\u0103derea riscului de recidiv\u0103 local\u0103. <\/span><\/div>\n
 <\/span>        <\/span>Radioterapia izolat\u0103<\/u> \u2013 at\u00e2t postoperatorie c\u00e2t \u015fi preoperatorie determin\u0103 diminuarea semnificativ\u0103 a recidivelor locale, cu un avantaj pentru cea din urm\u0103 care datorit\u0103 \u00een unele studii rezultata semnificative \u00een ceea ce prive\u015fte prelungirea suprave\u0163uirii f\u0103r\u0103 a fi  <\/span>confirmate \u015fi altele. Rezultatul maxim este ob\u0163inut la pacien\u0163ii cu tumor\u0103 care a invadat \u0163esuturile vecine. Asocierea postoperatorie a radioterapiei cu chimioterapia a condus la cre\u015fteri semnificative at\u00e2t pentru intervalul f\u0103r\u0103 recidiv\u0103 c\u00e2t \u015fi pentru suprave\u0163uirea global\u0103 a pacien\u0163ilor. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Asocierea postoperatorie a chimioterapiei cu radioterapia determin\u0103 o cre\u015ftere a efectelor toxice comparativ cu radioterapia, f\u0103r\u0103 a fi \u00eens\u0103 m\u0103rit\u0103 \u015fi inciden\u0163a efectelor de lung\u0103 durat\u0103. \u00cen cancerul de colon beneficiul radioterapiei nu a fost dovedit. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Radioterapia cu scop paleativ <\/u>\u2013 se adreseaz\u0103 recidivelor locale, tumorilor inoperabile \u015fi metastazelor ganglionilor sau viscerelor. Efectele sunt reduse \u015fi numai \u00eentr-un num\u0103r relativ mic de cazuri regiunea tumoral\u0103 permite exereza chirurgical\u0103. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Radioterapia \u00een cancerul rectal precoce<\/u> \u2013 se realizeaz\u0103 endorectal \u015fi necesit\u0103 o rela\u0163ie foarte atent\u0103 a pacien\u0163ilor. Se utilizeaz\u0103 ca unic\u0103 metod\u0103 doar pentru tumorile cu dimensiuni sub 3 cm, bine diferen\u0163iate, complet mobile \u015fi f\u0103r\u0103 invazie ganglionar\u0103 lateral\u0103 la tu\u015feul rectal sau la endoscopie.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Chimioterapia<\/u><\/b><\/span><\/div>\n
         <\/span>Ra\u0163iunea efectu\u0103rii <\/u>\u2013 se apreciaz\u0103 c\u0103 80% din CRC sunt par\u0163ial curabile chirurgical \u00een momentul diagnosticului. E\u015fecurile se datoreaz\u0103 \u0163esuturilor canceroase reziduale macroscopic \u015fi micrometastazelor, obiectivul chimioterapiei fiind \u00eendep\u0103rtarea celulelor maligne cu sc\u0103derea rate de recidiv\u0103 local\u0103 \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea suprave\u0163uirii.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
Principalele scheme chimioterapice \u00een cancerul colonic<\/span><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n\n\n\n\n
\n
Chimioterapie adjuvant\u0103<\/span><\/b><\/div>\n
(din ziua 28 postoperator)<\/b><\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
Dukes B <\/b> <\/span>cu <\/span><\/div>\n
risc crescut<\/span><\/div>\n
Dukes C<\/b> <\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
5-Fluorouracil <\/span><\/b> <\/span>450 mh\/m2 i.v. \u00een bolus 5 zile <\/span><\/div>\n
s\u0103pt\u0103m\u00e2nal 48 S + Levamisol<\/b> 50 mg ori 3 p.o.,la 2 S timp de 12 luni.<\/span><\/div>\n
5-Fluorouracil<\/span><\/b> 425 mg\/m2\/zi i.v. Zi-5 + Leucovorin <\/b> <\/span>20 mg\/m2\/zi i.v. Zi-5, la 4\/5 S timp de 6 luni.<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Chimioterapie<\/span><\/b><\/div>\n
Paleativ\u0103<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
Dukes D<\/b><\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
5-Fluorouracil <\/span><\/b> <\/span>425 mg\/m2\/zi i.v. Zi-5 + Leucovorin <\/b>20 mg\/m2\/zi i.v. Zi-5, repetat la 4 S, primele 2 cure, apoi la 5 S p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd boala progreseaz\u0103 sau apare intoleran\u0163a <\/span><\/div>\n
Oxalipatin\u0103 <\/span><\/b>100 mg\/m2 i.v. Zi + Farmorubicin\u0103<\/b> 500 mg\/m2 PEV de 2 ore urmat de PEV continu\u0103 cu 5-Fluorouracil <\/b>1,5-2 g\/m2 Z 1,2, repetat la 2 S <\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Modalit\u0103\u0163i de efectuare <\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>a)Tratamentul adjuvant al cancerului de colon<\/u> \u2013 se efectuiaz\u0103 \u00een continuarea interven\u0163iei chirurgicale curative. Efectele agan\u0163ilor chimioterapeutici folosi\u0163i \u00een tratamentul CRC sunt contradictorii, dar numai pe baz\u0103 de 5-Fluorouracil<\/i> sau dovedit eficien\u0163i \u00een clinici controlate. Chimioterapia ppoate fi efectuat\u0103 pe cale sistemic\u0103 sau portal\u0103. <\/span><\/div>\n
         <\/span>b)Tratamentul adjuvant al cancerului rectal <\/u>\u2013 sunt folosite acelea\u015fi combina\u0163ii chimioterapice, dar exist\u0103 o serie de diferen\u0163e \u00een eficacitatea diferen\u0163elor : – administrarea de 5-FU izolat\u0103 sau \u00een asociere cu metil-CCNU determin\u0103 cre\u015fterea suprave\u0163uirii dar nu scade rata recuren\u0163ilor locali. <\/span><\/div>\n
                       <\/span>– asocierea a 5-FU cu radioterapia este benefic\u0103 pentru reducerea recidivelor locale \u00een stadiile 2 \u015fi 3 TNM. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Recomand\u0103rile de tratament adjuvant interven\u0163iei<\/span><\/b><\/div>\n
Chirurgicale \u00een CRC<\/span><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n\n\n\n\n\n\n
\n
Cancer  <\/span>de  <\/span>colon<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
Tratamentul adjuvant recomandat*<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Stadiile 1 \u015fi 2 TNM <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Stadiul 3 TNM<\/span><\/div>\n
Stabilit<\/span><\/div>\n
Alternativ\u0103<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Stadiul 4 TNM<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n<\/td>\n
\n
F\u0103r\u0103<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
5-FU +Levamisole<\/span><\/div>\n
5-FU +Leucovorin<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
?(F\u0103r\u0103\/5-FU +Leucovorin)<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Cancer de rect<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
Tratamentul adjuvant recomandat*<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Stadiul 1 TNM<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Stadiile 2 \u015fi 3 TNM <\/span><\/div>\n
Stabilit<\/span><\/div>\n
Alternativ\u0103<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Stadiul 4 TNM  <\/span><\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
F\u0103r\u0103<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
5-FU (bolus) + iradiere pelvin\u0103<\/span><\/div>\n
5-FU (perfuzie continu\u0103) + iradiere pelvin\u0103<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
? (F\u0103r\u0103 \/5-FU + Leucovorin)<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>*Aceste recomand\u0103ri sunt supuse schimb\u0103rilor datorit\u0103 acumul\u0103rilor de noi dovezi survenite cu mare repeziciune \u00een acest domeniu; de aceea, ele trebuie adaptate permanent. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>c)Chimioterapia CRC avansat<\/u> \u2013 se efectuiaz\u0103 \u00een stadiul Dukes (4 TNM) cu scopul \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii suprave\u0163uirii. Datele actuale pot fi sintetizate astfel:<\/span><\/div>\n
–  <\/span>Administrarea izolat\u0103 a pirimidelor fluorinate nu este util\u0103 <\/span><\/div>\n
         <\/span>–  <\/span>Inundarea biochimic\u0103 a 5-FU determin\u0103 prelungirea semnificativ\u0103 a ratei de regresie tumoral\u0103, a intervalului dintre tratament \u015fi progresia bolii \u015fi a calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii \u00een compara\u0163ie cu utilizarea izolat\u0103 de 5-FU. De aceea administrarea de 5-FU cu acid folic \u00een doze mici poate fi considerat tratamentul standard al CRC cu metastaze. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Reac\u0163ii toxice \u00een rezisten\u0163a dob\u00e2ndit\u0103 la chimioterapie <\/u>\u2013 sunt observate \u00een cursul administr\u0103rii regiunii de baz\u0103 de 5 \u2013 FU sunt datorate \u00een mare m\u0103sur\u0103 efectu\u0103rii acestuia asupra \u0163esutului cu proliferare intens\u0103. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Au fost descrise :<\/span><\/div>\n
-leucopenie, stomatite, diaree, gre\u0163uri \u015fi\/sau v\u0103rs\u0103turi, rare dermatite. Rezisten\u0163a dob\u00e2ndit\u0103 la chimioterapia CRC au caracter multifunc\u0163ional. Un mecanism specific rezisten\u0163ei la 5-FU este amplificarea sintezei (TS)                           <\/span><\/span><\/div>\n
care codific\u0103 enzima  <\/span>\u0163inta incubat\u0103 de aceast\u0103 chimioterapie. Exist\u0103 \u015fi mecanisme generale implicate \u00een dob\u00e2ndirea unei rezisten\u0163e multiple de c\u0103tre celulele adenocanceromatoase colorectale:<\/span><\/div>\n
-inhibarea apeptazei celulelor maligne cu leziuni ADN incluse \u00een chimioterapie. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Terapia endoscopic\u0103 \u2013 tratamentul palativ cu laser<\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>Se folose\u015fte ca terapie paleativ\u0103 \u00een cancerele rectale obstructive \u00een vederea amelior\u0103rii temporare a simptomatologiei la pacien\u0163ii cu risc operator inacceptabil sau la care tumora este incurabil\u0103 \u00een momentul diagnosticului.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Terapia genic\u0103<\/u> \u2013 dovedirea naturii genice a bolii canceroase impune ca modalitate ra\u0163ional\u0103 de tratament inhibarea fenotipului malign prin introducerea \u00een celulele canceroase de material genic extrinsec care s\u0103 compenseze dilu\u0163ia unui antiocogene care s\u0103 blocheze efectele oncogenice.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Una dintre metode este transferul genic<\/u> \u2013 adic\u0103 introducerea \u00een genomul celulelor neoplazice, cu ajutorul unui vector a copiilor normale ale unei gene alterate.<\/span><\/div>\n
         <\/span>O alt\u0103 modalitate mult mai pu\u0163in complicat\u0103 \u015fi mai u\u015for de controlat este folosirea \u00een scopul corect\u0103rii defini\u0163iei genice de medicamente \u201cgenetice\u201d, adic\u0103 de acizi nucleici corespunz\u0103tori nevoilor alterate.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Se consider\u0103 c\u0103 \u00een ciuda dificult\u0103\u0163ilor tehnice terapia genic\u0103 va deveni \u00eentr-un viitor apropiat componenta esen\u0163ial\u0103 a tratamentului bolii canceroase.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Prognosticul CRC<\/span><\/u><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Supravie\u0163uirea la 5 ani de la diagnostic a pacien\u0163ilor cu CRC a cunoscut \u00een ultimii 30 ani o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire evident\u0103 ca urmare a diagnostic\u0103rii \u00een stadii mai precoce \u015fi a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii mijloacelor de tratament. Cu toate acestea global aproape 50% din pacien\u0163i decedeaz\u0103 \u00een primii 5 ani.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Exist\u0103 o serie de indicatori de apreciere a prognosticului.<\/span><\/div>\n
1.      <\/span><\/span><\/span>Indicatorii histologici<\/span><\/u> \u2013 cel mai folosit este stadiul tumoral:<\/span><\/div>\n
-supravie\u0163uirea la 5 ani \u00een stadiu A este de 90 \u2013 100%<\/span><\/div>\n
                                                    <\/span>B1           <\/span>75 \u2013 90%<\/span><\/div>\n
                                                    <\/span>B2           <\/span>65 \u2013 80%<\/span><\/div>\n
                                                    <\/span>C1     <\/span>      <\/span>40 \u2013 65%<\/span><\/div>\n
                                                    <\/span>C2           <\/span>9 \u2013 50%<\/span><\/div>\n
                                                    <\/span>D             <\/span>1 \u2013 30%<\/span><\/div>\n
         <\/span>Histoprognosticul negativ cuprinde urm\u0103torii parametrii: – invazia tumoral\u0103 intramural\u0103 profund\u0103, metastazarea \u00een mai mult de 4 ganglioni, aspectul microscopic coloid, prezen\u0163a invaziei limfatice, venoase sau perianale.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>2. Indicatorii clinici<\/u>– pu\u0163ine date clinice sunt relevate pentru aprecierea prognosticului. O evolu\u0163ie nefavorabil\u0103 poate fi suspicionat\u0103 pentru pacien\u0163ii sub 30 ani, pentru cei cu obstruc\u0163ii,  <\/span>perfora\u0163ii sau la cei cu metastaze la distan\u0163\u0103. S-a constatat c\u0103 s\u00e2ngerarea rectal\u0103 la debut se asociaz\u0103 cu un prognostic mai bun.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>3. Indicatorii biologici<\/u>– cel mai utilizat este nivelul seripen  <\/span>\u015fi post operator al ACE. Corelate cu prognosticul infrastructural este nivelul crescut preoperator \u015fi persisten\u0163a postoperatorie la concentra\u0163ii identice sau chiar mai mari dec\u00e2t cele ini\u0163iale.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>4. Indicatorii genici<\/u> . O serie de parametrii moleculari s-au impus ca factori de prognostic independent de gradul tumoral. O evolu\u0163ie nefavorabil\u0103 o au CRC vicioase cu amplific\u0103ri cancerigene   <\/span>c \u2013 myc sau pacien\u0163i cu muta\u0163ii K \u2013 ras  <\/span>\u00een ganglionii limfatici. Prognosticul este de asemenea, corelat negativ cu elec\u0163iile genelor p 53 sau nm 23. Pacien\u0163ii cu HNPCC \u015fi muta\u0163ii ale genelor MLHI au prognostic semnificativ mai bun fa\u0163\u0103 de cei cu CRC sporadic.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
Capitolul VII<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
Filmul radiografic<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
    <\/span>     <\/span>Este constituit dintr-un suport transparent care de obicei este un celuloid \u015fi pe ambele suprafe\u0163e se aplic\u0103 trei straturi succesive:<\/span><\/div>\n
a)o substan\u0163\u0103 adeziv\u0103;<\/span><\/div>\n
b)straturi de material radiosensibil cu bromur\u0103 de Ag<\/span><\/div>\n
c)straturi de protec\u0163ie <\/span><\/div>\n
         <\/span>Filmul radiologic cu care lucr\u0103m \u00een laboratorul de radiologie este fabricat \u00een Rom\u00e2nia la firma Azomure\u015f dup\u0103 licen\u0163a Fuji, iar substan\u0163ele de developare sunt aduse de la aceea\u015fi firm\u0103. Filmele sunt aduse \u00een cutii de carton \u00eenvelite \u00een h\u00e2rtie neagr\u0103 \u015fi separate \u00eentre ele prin coli de h\u00e2rtie de m\u0103rime corespunz\u0103toare filmelor, pentru a nu se lipi \u00eentre ele. Filmele trebuiesc p\u0103strate la loc uscat, cutiile trebuie s\u0103 fie \u00eenchise etan\u015f pentru a nu p\u0103trunde lumina. Ele trebuiesc manipulate numai \u00een camera obscur\u0103. Sensibilitatea filmelor fa\u0163\u0103 de radia\u0163iile X depinde de m\u0103rimea granulelor de Ag \u015fi anume cu c\u00e2t granulul este mai mare , cu at\u00e2t filmul este mai sensibil la ac\u0163iunea razelor X. Din acest punct de vedere filmele se \u00eempart \u00een trei categorii:<\/span><\/div>\n
         <\/span>a)filme cu granula\u0163ie mare, foarte sensibile la radia\u0163iile X dar imaginea ob\u0163inut\u0103 este de calitate slab\u0103;<\/span><\/div>\n
         <\/span>b)filme cu granula\u0163ie fin\u0103 care sunt mai pu\u0163in sensibile care dau o imagine cu o foarte bun\u0103 defini\u0163ie;<\/span><\/div>\n
         <\/span>c)de obicei se folosesc filme cu granula\u0163ie intermediar\u0103 care dau o imagine convenabil\u0103. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Filmele radiologice se pot folosi ca atare dar noi deobicei lucr\u0103m cu ecrane \u00eent\u0103ritoare, care sunt construite din substan\u0163e luminoscente ca \u015fi ecranul radioscopic. Ecranele \u00eent\u0103ritoare au rolul de a m\u0103ri efectul radia\u0163iilor, deoarece apari\u0163ia de lumin\u0103 \u00een zonele de pe ecranul \u00eent\u0103ritor care coincid cu zonele \u00een care radia\u0163iile X ajung pe film \u00eel impresioneaz\u0103, \u00een acest fel se poate sc\u0103dea tensiunea \u015fi intensitatea curentului, fapt ce duce la sc\u0103derea iradierii persoanei \u015fi eliminarea uzurii aparaturii. Ecranele \u00eent\u0103ritoare au subsan\u0163a fluorescent\u0103 sub form\u0103 de granule \u015fi \u00een func\u0163ie de dimensiunea granulelor ecranele \u00eent\u0103ritoare sun de mai multe tipuri:  <\/span>-ecrane cu granula\u0163ie foarte fin\u0103 care dau imagini cu claritate mare \u015fi detalii bogate dar necesit\u0103 timp de expunere mai mare;<\/span><\/div>\n
            <\/span>-ecrane cu granula\u0163ie mare care permit timp de expunere scurt dar dau imagini de o defini\u0163ie slab\u0103;<\/span><\/div>\n
            <\/span>-ecrane \u00eent\u0103ritoare cu granula\u0163ie diferit\u0103 pe aceea\u015fi suprafa\u0163\u0103 care permit radiografierea unor organe care au diferit\u0103 importan\u0163\u0103 de absorb\u0163ie pe acela\u015fi film.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Noi \u00een laboratorul de radiologie folosim ecrane standard compudse din substan\u0163e luminoscente ale c\u0103ror cristale au dimensiuni mijlocii dar se mai folosesc \u015fi ecrane cu folie rapid\u0103, cu granula\u0163ie foarte fin\u0103.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Dup\u0103 expunerea filmului radiologic l\u0103s\u0103m bolnavul s\u0103 stea pe mas\u0103, mergem \u00een camera obscur\u0103, scoatem filmul din caset\u0103 la lumin\u0103 ro\u015fie \u015fi \u00eencepem prelucrarea filmului. La executarea radiografiei se folosesc litere ca semn de dreapta \u015fi cu ini\u0163ialele bolnavului pentru a scurta manoperele, pentru a umbla c\u00e2t mai pu\u0163in cu filmul, \u015fi \u00een cazul \u00een care nu a ie\u015fit corespunz\u0103tor se repet\u0103 radiografia corect\u00e2nd deficien\u0163ele de la prima radiografie, iar c\u00e2nd radiografia este interpretabil\u0103 eliber\u0103m bolnavul.Filmele radiologice pentru a putea fi folosite \u00een vederea efectu\u0103rii de radiografii trebuiesc introduse \u00een casete radiografice.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Casetele <\/u>\u2013 sunt construite din metal, se deschid pe o singur\u0103 parte \u015fi nu permit p\u0103trunderea razelor de lumin\u0103 \u00een interiorul lor. \u00cen caset\u0103 se afl\u0103 \u00eentotdeauna ecrane \u00eent\u0103ritoare \u015fi \u00eenchiderea corect\u0103 a casetei asigur\u0103 un contact perfect \u00eentre film \u015fi ecranele \u00eent\u0103ritoare, cei doi pere\u0163i ai casetei sunt construi\u0163i din metale diferite, peretele prin care p\u0103trund radia\u0163iile este din aluminiu, iar cel din partea opus\u0103 este dintr-un metal mai greu sau chiar din folie de plumb.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
Camera obscur\u0103<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>1.Particularit\u0103\u0163ile camerei obscure<\/u> <\/span><\/div>\n
         <\/span>\u00cen camera obscur\u0103 imaginea latent\u0103 de pe film se transform\u0103 \u00een imagine vizibil\u0103 prin intermediul unor procedee chimice. O developare efectuat\u0103 \u00een condi\u0163ii optime \u015fi totdeauna aceea\u015fi poate decela erorile de expunere \u015fi corectarea lor pe c\u00e2nd o developare cu erori sau defectuoas\u0103, neglijen\u0163a duce la anihilarea efectelor unor tehnici radiologice perfecte. \u00cen camera obscur\u0103 procedeele reprezint\u0103 50% din calitatea unei radiografii. O camer\u0103 obscur\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 dimensiuni suficiente pentru o bun\u0103 manipulare a filmelor \u015fi s\u0103 asigure o ventila\u0163ie lipsit\u0103 de praf. Pere\u0163ii trebuie s\u0103 fie vopsi\u0163i \u00een ulei mat de culoare galben\u0103. Pardoseala trebuie s\u0103 fie din ciment sau mozaic, cu scurgere central\u0103, iluminarea trebuie s\u0103 fie cu filtru inactiniu ro\u015fu-rubiniu, ro\u015fu-c\u0103r\u0103miziu, verde inactinic sau lamp\u0103 cu vapori de natriu \u015fi filtru adecvat. Camera de developare trebuie s\u0103 aib\u0103 o mas\u0103 de lucru, un dulap considerat locul uscat, bazinul cu ap\u0103 curg\u0103toare \u015fi tancurile de developat numite locul umed. Camera obscur\u0103 trebuie s\u0103 fie prev\u0103zut\u0103 cu mai multer prize electrice pentru aparatura anex\u0103 \u015fi anume:<\/span><\/div>\n
-dulapul usc\u0103tor de filme;<\/span><\/div>\n
-aspiratorul de praf;<\/span><\/div>\n
-lumina inactinic\u0103.<\/span><\/div>\n
         <\/span>2.Lucrarea filmului radiologic<\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>2.1.Revelatorul<\/u> \u2013 poate fi gata preparat de c\u0103tre firma produc\u0103toare sau preg\u0103tit \u00een laboratorul fotografic, solu\u0163ia gata preparat\u0103 are avantajul ob\u0163inerii unei granula\u0163ii foarte fine pe film dar deobicei revelatorul se prepar\u0103 prin dizolvarea \u00een ap\u0103 a unui amestec de 4 feluri de substan\u0163\u0103:<\/span><\/div>\n
-reductoare<\/span><\/div>\n
-conservatoare<\/span><\/div>\n
-alcaline<\/span><\/div>\n
-atenuatoare<\/span><\/div>\n
         <\/span>Substan\u0163ele reductoare sunt metilul \u015fi hidrochinona\u015fi reduc bromura de argint \u00een argint metalic, \u00een acela\u015fi timp oxid\u00e2ndu-se \u00ee\u015fi completeaz\u0103 reciproc efectul oxidant av\u00e2nd o mare putere de \u00eenegrire prin ac\u0163iunea oxigenului din aer \u015fi ap\u0103, de aceea trerbuie ad\u0103ugat sulfit de Na ai c\u0103rui ioni de sulfit dau cu oxigenul ioni de sulfat bloc\u00e2nd oxigenul \u00een exces. Sulfitul de Na face parte din substan\u0163ele conservatoare. Substan\u0163ele alcaline asigur\u0103 \u00eentotdeauna un pH mai mare de 7 \u015fi fac ca revelatorul s\u0103 aib\u0103 o ac\u0163iune dur\u0103 rapid\u0103 granula\u0163ie \u015fi contrast mare. Aceste substan\u0163e alcaline sunt:<\/span><\/div>\n
-hidroxidul de Na<\/span><\/div>\n
-hidroxidul de K<\/span><\/div>\n
-amoniacul<\/span><\/div>\n
-carbonatul de Na<\/span><\/div>\n
         <\/span>Exist\u0103 \u015fi substan\u0163e slab alcaline cum ar fi boraxul care duce la o revela\u0163ie lent\u0103 \u015fi o granula\u0163ie fin\u0103.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Substan\u0163ele atenuatoare sunt : bromura de K care \u00eempiedic\u0103 reducerea bromurei de Ag neexpuse \u015fi men\u0163ine clar\u0103 por\u0163iunea neexpus\u0103 \u00eempiedic\u00e2nd voalarea filmelor. \u00cen caz de filme supraexpuse se folosesc revelatoare cu mai mult\u0103 bromur\u0103.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Revelatorul trebuie s\u0103 aib\u0103 o anumit\u0103 temperatur\u0103 \u015fi anume de 18*C, temperatura mai mare av\u00e2nd efect asem\u0103n\u0103tor cu supraexpunerea, iar temperatura mai joas\u0103 are acela\u015fi efect cu subexpunerea.<\/span><\/div>\n
         <\/span>De obicei noi folosim revelator normal cu un timp de developare de 3-4 min. a c\u0103rui compozi\u0163ie la litru de ap\u0103 este :<\/span><\/div>\n
-methol 3,5 g<\/span><\/div>\n
-sulfit de Na 60 g<\/span><\/div>\n
-hidrochinon\u0103 9 g<\/span><\/div>\n
-carbonat de Na 40 g<\/span><\/div>\n
-bromur\u0103 de K 3,5 g<\/span><\/div>\n
         <\/span>Dup\u0103 ce am expus filmul cu constante electrice bine alese \u00een func\u0163ie de regiunea de examinat mergem cu caseta \u00een camera obscur\u0103 la locul uscat sau la masa de lucru unde cu m\u00e2inile curate \u015fi la lumina inactinic\u0103 scoatem filmul din caset\u0103, \u00eel prindem \u00een clame \u015fi \u00eel introducem \u00een revelator. Developarea se termin\u0103 odat\u0103 cu apari\u0163ia complet\u0103 a imaginii radiografice.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Baia intermediar\u0103<\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>Urmeaz\u0103 apoi introducerea filmului \u00een baia intermediar\u0103 care are un pH u\u015for acid cu rol de a \u00eendep\u0103rta resturile de revelator de pe film. Se folose\u015fte o solu\u0163ie slab acid\u0103 cu un volum de acid acetic la 10 volume de ap\u0103 unde filmul este agitat de 2-3 ori introduc\u00e2ndu-l apoi \u00een baia intermediar\u0103 de ap\u0103 simpl\u0103, curg\u0103toare unde \u00eel \u0163inem 5-10 secunde pentru a \u00eendep\u0103rta treptat revelatorul. Apoi se introduce filmul \u00een fixator.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Fixatorul<\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>Are rolul de afixa filmul prin eliminarea bromurii neexpuse care este \u00een cantitate de 70-75% . Bromura de Ag trebuie dizolvat\u0103 prin transformare \u00een combina\u0163ii solubile \u00een ap\u0103. Tiosulfitul de Na neexpus cu bromura de Ag  <\/span>dau tiosulfatul de Ag \u015fi bromura de Na. Prin continuarea fix\u0103rii se ob\u0163ine ditisulfatul argintal de Na care se dizolv\u0103 u\u015for \u00een ap\u0103 \u015fi astfel procesul de fixare este des\u0103v\u00e2r\u015fit \u015fi dureaz\u0103 \u00een totalitate cca 10 min.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Fixatorul care con\u0163ine numai tiosulfat de Na sau hiposulfat de Na se descompune repede \u015fi degaj\u0103 sulf form\u00e2nd astfel hidrogenul sulfurat. Pentru a \u00eenl\u0103tura acest neajuns se adaug\u0103 metabisulfit de K. Un fixator normal trebuie s\u0103 con\u0163in\u0103 250 g\/1 l ap\u0103 de tiosulfat de Na \u015fi 25 g de metabisulfit de K la 1 l ap\u0103. Dup\u0103 fixare se trece la cealalt\u0103 opare\u0163iune \u015fi anume sp\u0103larea final\u0103 \u015fi uscarea. Dac\u0103 un film nu este sp\u0103lat cum trebuie substan\u0163ele chimice din procesul de developare \u015fi fixare r\u0103m\u00e2n \u00een gelatina de pe film \u015fi produc \u00eeng\u0103lbenirea filmului, p\u0103tarea lui \u015fi chiar degradarea imaginii radiologice.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Sp\u0103larea final\u0103<\/u> <\/span><\/div>\n
         <\/span>Se face \u00een bazine de ap\u0103 curg\u0103toare cu circuit invers de jos \u00een sus \u015fi o sp\u0103lare bun\u0103 dureaz\u0103, apr\u0103ximativ 15 min.Dup\u0103 acest proces l\u0103s\u0103m filmele pe rame la scurs, iar dup\u0103 ce s-a scurs apa de pe ele se introduc \u00een dulapurile de uscare. Dup\u0103 uscare se scot din clame de pe rame, se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 col\u0163urile \u015fi se trec pe film datele bolnavului \u015fi data execut\u0103rii, apoi se introduc \u00een coper\u0163i pe care sunt \u00eenregistrate tipul aparatului cu care s-a lucrat, constantele electrice \u015fi datele personale, acest lucru fiind necesar pentru ca la un eventual control s\u0103 folosim acelea\u015fi constante electrice \u015fi s\u0103 putem compara imaginile.<\/span><\/div>\n
         <\/span>\u00cen unele laboratoare de radiologie se folosesc diferite metode pentru a gr\u0103bi procesul de uscare al filmelor ( \u015ftergerea filmelor cu bure\u0163i de v\u00e2scoz\u0103 pentru a \u00eenl\u0103tura surplusul de ap\u0103 sau tamponarea cu h\u00e2rtie poroas\u0103 dup\u0103 sp\u0103larea \u00een alcool de 90* care se evapor\u0103 rapid \u015fi ac\u0163ioneaz\u0103 \u015fi apa odat\u0103 cu el ). Aceste metode pot duce la degradarea filmelor. \u00cen laboratorul de radiologie a Spitalului Jude\u0163ean Suceava se folose\u015fte uscarea lent\u0103 a filmelor prin curen\u0163i de aer cald \u00een dulapuri usc\u0103toare, se folosesc ma\u015fini de developat care folosesc solu\u0163ii gata preparate. Pentru a ob\u0163ine o imagine radiologic\u0103 c\u00e2t mai bun\u0103 la ma\u015finile de developat trebuie s\u0103 avem no\u0163iuni solide de expunere a filmului, s\u0103 alegem constante electrice c\u00e2t mai bune \u00een func\u0163ie de organele de examinat \u015fi de regiunea pe care o examin\u0103m.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
Defecte de film<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Se \u00eempart \u00een 3 categorii :<\/span><\/div>\n
1.P\u0103strarea filmelor la umezeal\u0103 \u015fi \u00een apropierea razelor X \u015fi de lumin\u0103<\/span><\/div>\n
-casete cu defecte<\/span><\/div>\n
-folii cu defecte ( \u00eendoituri, ros\u0103turi, pete, praf, buc\u0103\u0163i de h\u00e2rtie, etc)<\/span><\/div>\n
2.Manipularea defectuoas\u0103 a filmului, zg\u00e2rieturi, voalare, filme mai mari dec\u00e2t folia, etc.<\/span><\/div>\n
3. Gre\u015felile \u00een timpul develop\u0103rii  <\/span>sunt pete date de gurile de   <\/span>aer de pe film , pete opace, dungi opace, \u015firoiri, dungi negre, precipitarea argintului care d\u0103 linii metalice pe film , voal gri, voal de oxidare, inversiunea imaginii, developare prea \u00eendelungat\u0103, pete de cristal din revelator , zg\u00e2rieturi, pete din timpul fixatului, pete negre la lumin\u0103, voal g\u0103lbui sau ro\u015fcat, pete g\u0103lbui, suprafe\u0163e neregulate ca pielea aspr\u0103 cu bulbuc\u0103turi. Bule de aer negru, dungi \u015fi pete galbene sau imagine nefixat\u0103, mat\u0103 \u015fi \u00eennegrit\u0103. Gre\u015felile \u00een timpul sp\u0103latului \u015fi usc\u0103rii, depozite albicioase dup\u0103 o sp\u0103lare insuficient\u0103, topirea emulsiei la uscare.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Dintre aceste de manipulare \u015fi developare, de p\u0103strare a filmelor se pot corecta numai defectele de film atunci c\u00e2nd filmul a fost subexpus sau supraexpus sau \u0163inut \u00een revelator \u015fi fixator prea pu\u0163in\/prea mult timp.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Corectarea negativului.<\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>\u00cen cazul de supra\/sub expunere \u015fi numai atunci c\u00e2nd pe cli\u015feu mai apar imagini vizibile se poate corecta imaginea expus\u0103 gre\u015fit. Acolo unde nu se v\u0103d detalii pe filmul radiologic opera\u0163iile de corectare sunt inutile deoarece urmele hiposulfitului de Na p\u0103teaz\u0103 imaginea \u00een timpul corect\u0103rii. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Opera\u0163iile de sl\u0103bire sau \u00eent\u0103rire se fac \u00een general la lumin\u0103 deci se urm\u0103resc vizual fapt ce u\u015fureaz\u0103 mult ob\u0163inerea corec\u0163iei. Sl\u0103birea imaginii este un procedeu prin care se dizolv\u0103 \u00een ap\u0103 o parte din argintul oxidant . Pentru aceasta se folose\u015fte o formul\u0103 pentru sl\u0103birea imaginii ce const\u0103 \u00een: -15 g tiosulfat de Na\/100g ap\u0103 <\/span><\/div>\n
                                   <\/span>-2g Fericianur\u0103 de potasiu\/100 ml ap\u0103. <\/span><\/div>\n
         <\/span>\u00cenainte de utilizare se amestec\u0103 cele dou\u0103 solu\u0163ii \u00een p\u0103r\u0163i egale \u015fi se introduce filmul \u00een aceast\u0103 solu\u0163ie la lumin\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t este nevoie. Dup\u0103 sl\u0103bire filmul se spal\u0103 \u015fi se \u0163ine timp de 10 minute \u00een fixator dup\u0103 care i se face sp\u0103larea final\u0103 \u015fi apoi uscarea <\/span><\/div>\n
         <\/span>\u00cent\u0103rirea imaginii<\/u><\/span><\/div>\n
         <\/span>Prin acest procedeu se cre\u015fte densitatea imaginii prin depunerea unor substan\u0163e insolubile \u00een ap\u0103 peste argintul emulsie. Se pot corecta negativele care prin subexpunere au densitate redus\u0103 dar prezint\u0103 detalii. Pentru aceasta se folose\u015fte un amestec din dou\u0103 solu\u0163ii:<\/span><\/div>\n
1.Solu\u0163ie ce const\u0103 din 3 g de hidrochinon\u0103, 3 g sare de l\u0103m\u00e2ie\/100 g ap\u0103 <\/span><\/div>\n
2.Solu\u0163ie ce const\u0103 din 5 g hidrat de Ag dizolvat \u00een 10 g ap\u0103<\/span><\/div>\n
         <\/span>Cu pu\u0163in timp \u00eenainte de utilizare se amestec\u0103 solu\u0163iile, se introduce filmul, se urm\u0103re\u015fte la lumin\u0103 dup\u0103 care se spal\u0103 \u00een ap\u0103 curg\u0103toare , se introduce \u00een fixator 10 minute apoi se face baia final\u0103 \u015fi se usuc\u0103.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
Capitolul VIII<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
CAZURI  <\/span>PRACTICE<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
 <\/span>Cazul  <\/span>nr. 1.         <\/span><\/u><\/b><\/span><\/div>\n
   <\/span><\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Bolnava T.D. \u00een v\u00e2rst\u0103 de 46 ani prezint\u0103 de aproximativ 5 luni tulbur\u0103ri de tranzit, diaree altern\u00e2nd cu episoade de constipa\u0163ie, dureri abdominale, sc\u0103dere ponderal\u0103, ame\u0163eli, lipsa poftei de m\u00e2ncare . <\/span><\/div>\n
         <\/span>Interven\u0163iile clinice \u015fi paraclinice pun \u00een eviden\u0163\u0103 la palpare o forma\u0163iune de aproxamativ 6 cm \u00een flancul drept, mobil\u0103, VSH crescut, sindrom anemic.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Clisma baritat\u0103 pune \u00een eviden\u0163\u0103 o forma\u0163iune tumoral\u0103 pe ascendent sub unghiul hepatic.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
Cazul nr. 2.<\/span><\/u><\/b><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Bolnava C.G. \u00een v\u00e2rst\u0103 de 23 ani f\u0103c\u00e2nd un examen de rutin\u0103 (hemoleucograma), se constat\u0103 VSH crescut ( 45 mm\/h ), u\u015foar\u0103 anemie (Hb=8 g\/mm3). Fiind \u00eentrebat\u0103 dac\u0103 nu o sup\u0103r\u0103 nimic ea afirm\u0103 c\u0103 de aproximativ 5-6 luni prezint\u0103 jen\u0103 \u00een hipocondrul drept, tulbur\u0103ri de tranzit \u015fi sc\u0103dere ponderal\u0103, scaune cu stiuri sanguinolente.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Examenul baritat pune diagnosticul de neo de cec \u015fi ascendent.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
Cazul nr. 3.<\/span><\/u><\/b><\/span><\/div>\n
 <\/span>Bolnavul D.C. \u00een v\u00e2rst\u0103 de 65 ani se interneaz\u0103 pentru dureri abdominale difuze, astenie, ame\u0163eli, sc\u0103dere ponderal\u0103, tulbur\u0103ri de tranzit intestinal, scaune sanguinolente.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Investiga\u0163iile clinice \u015fi paraclinice pun diagnosticul de cancer de colon transvers unghi hepatic.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
Cazul nr. 4.<\/span><\/u><\/b><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Bolnavul V.D. \u00een v\u00e2rst\u0103 de 56 ani \u00een plin\u0103 stare aparent\u0103 de s\u0103n\u0103tate se interneaz\u0103 pentru dureri abdominale dup\u0103 o lung\u0103 perioad\u0103 de constipa\u0163ie. <\/span><\/div>\n
         <\/span>Tranzitul baritat retrograd pune diagnosticul de cancer de colon descendent.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Se intervine chirurgical stabilindu-se diagnosticul de cancer de colon. Se externeaz\u0103 cu recomandarea de a urma tratament cu citostatice \u015fi va fi dispensarizat prin sec\u0163ia de oncologie.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
Cazul nr. 5<\/span><\/u><\/b><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Bolnavul G.S. \u00een v\u00e2rst\u0103 de 63 ani se interneaz\u0103 pentru rectoragii \u015fi scaune cu s\u00e2nge, tulbur\u0103ri de tranzit, dureri abdominale, sc\u0103dere ponderal\u0103.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Investiga\u0163iile clinice \u015fi paraclinice pun diagnosticul de cancer de sigmoid.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Se intervine chirurgical \u015fi se face anastomoz\u0103 terminohernial\u0103, se recomand\u0103 s\u0103 fie dispensarizat prin sec\u0163ia de oncologie.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
Cazul nr. 6<\/span><\/u><\/b><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
         <\/span>Bolnavul H.V. \u00een v\u00e2rst\u0103 de 75 ani se interneaz\u0103 pentru sc\u0103dere ponderal\u0103, lipsa apetitului, dureri abdominale, episoade diareice, scaune cu s\u00e2nge.<\/span><\/div>\n
         <\/span>Investiga\u0163iile clinice \u015fi paraclinice stabilesc diagnosticul de cancer la nivelul cecului \u015fi transversului ( unghiului hepatic ). Se intervine chirurgical recomand\u00e2ndu-se dispensarizare prin sec\u0163ia de oncologie.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
                      <\/span><\/span><\/div>\n
       <\/span><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cuprins I.                   No\u0163iuni generale de anatomie descriptiv\u0103               II.      Etiopatogenie \u2013 corela\u0163ii radiologice               III.    Simptomatologie  \u015fi  tratament IV.              Radiodiagnostic V.      Clinica cancerului de colon               VI.     Diagnosticul cancerului de colon               VII.    Filmul radiografic               VIII.    Prezent\u0103ri de caz Capitolul  I No\u0163iuni de anatomie descriptiv\u0103 \u015fi topografic\u0103          Intestinul gros se \u00eentinde de la […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"yoast_head":"\nCANCERUL DE COLON - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/03\/04\/cancerul-de-colon-2\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"CANCERUL DE COLON - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Cuprins I.                   No\u0163iuni generale de anatomie descriptiv\u0103               II.      Etiopatogenie \u2013 corela\u0163ii radiologice               III.    Simptomatologie  \u015fi  tratament IV.              Radiodiagnostic V.      Clinica cancerului de colon               VI.     Diagnosticul cancerului de colon               VII.    Filmul radiografic               VIII.    Prezent\u0103ri de caz Capitolul  I No\u0163iuni de anatomie descriptiv\u0103 \u015fi topografic\u0103          Intestinul gros se \u00eentinde de la […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/03\/04\/cancerul-de-colon-2\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2011-03-04T13:16:00+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2020-09-25T09:42:18+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"http:\/\/img2.blogblog.com\/img\/video_object.png\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"eurointern\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"eurointern\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"73 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/03\/04\/cancerul-de-colon-2\/\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/03\/04\/cancerul-de-colon-2\/\",\"name\":\"CANCERUL DE COLON - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\"},\"datePublished\":\"2011-03-04T13:16:00+00:00\",\"dateModified\":\"2020-09-25T09:42:18+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/03\/04\/cancerul-de-colon-2\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/03\/04\/cancerul-de-colon-2\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/03\/04\/cancerul-de-colon-2\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"CANCERUL DE COLON\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\",\"name\":\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"description\":\"Internships\/ Scholarships\/ Grants\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":\"required name=search_term_string\"}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\",\"name\":\"eurointern\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"eurointern\"},\"sameAs\":[\"http:\/\/rubyskynews.com\"],\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"CANCERUL DE COLON - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/03\/04\/cancerul-de-colon-2\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"CANCERUL DE COLON - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","og_description":"Cuprins I.                   No\u0163iuni generale de anatomie descriptiv\u0103               II.      Etiopatogenie \u2013 corela\u0163ii radiologice               III.    Simptomatologie  \u015fi  tratament IV.              Radiodiagnostic V.      Clinica cancerului de colon               VI.     Diagnosticul cancerului de colon               VII.    Filmul radiografic               VIII.    Prezent\u0103ri de caz Capitolul  I No\u0163iuni de anatomie descriptiv\u0103 \u015fi topografic\u0103          Intestinul gros se \u00eentinde de la […]","og_url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/03\/04\/cancerul-de-colon-2\/","og_site_name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","article_published_time":"2011-03-04T13:16:00+00:00","article_modified_time":"2020-09-25T09:42:18+00:00","og_image":[{"url":"http:\/\/img2.blogblog.com\/img\/video_object.png"}],"author":"eurointern","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"eurointern","Est. reading time":"73 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/03\/04\/cancerul-de-colon-2\/","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/03\/04\/cancerul-de-colon-2\/","name":"CANCERUL DE COLON - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","isPartOf":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website"},"datePublished":"2011-03-04T13:16:00+00:00","dateModified":"2020-09-25T09:42:18+00:00","author":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/03\/04\/cancerul-de-colon-2\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/03\/04\/cancerul-de-colon-2\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2011\/03\/04\/cancerul-de-colon-2\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/rubyskynews.com\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"CANCERUL DE COLON"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/","name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","description":"Internships\/ Scholarships\/ Grants","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}"},"query-input":"required name=search_term_string"}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d","name":"eurointern","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","caption":"eurointern"},"sameAs":["http:\/\/rubyskynews.com"],"url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26531"}],"collection":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26531"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26531\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26531"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26531"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26531"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}