{"id":14577,"date":"2018-02-11T12:19:00","date_gmt":"2018-02-11T12:19:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2020-09-25T02:43:18","modified_gmt":"2020-09-25T02:43:18","slug":"mamiferele","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/11\/mamiferele\/","title":{"rendered":"Mamiferele"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Mamiferele reprezinta cea mai superioara grupa a lumii animale. Aceasta, \u00eens\u0103, nu vorbe\u015fte despre superioritatea absolut\u0103\u00een structura tuturor sistemelor lor de organe. De pild\u0103, aparatul circulator la p\u0103s\u0103ri n-are ostructur\u0103 mai pu\u0163in dezvoltat\u0103 ca la mamifere. Iar aparatul respirator \u015fi organele vizuale la p\u0103s\u0103ri sunt chiar mai des\u0103v\u00eer\u015fite. P\u0103s\u0103rile sunt mai superioare mamiferelor \u015fi dup\u0103 intensitatea proceselor metabolizmului. Superioritatea hot\u0103r\u00eetoare a mamiferelor asupra altor animale este condi\u0163ionat\u0103 de dezvoltarea considerabil\u0103 a creerului, care ajunge la ele la o complica\u0163ie \u015fi des\u0103v\u00eer\u015fire extrem de mare at\u00eet din punct de vedere morfologic, c\u00eet \u015fi din punct de vedere func\u0163ional. Studierea structurii \u015fi evolu\u0163iei mamiferelor are o mare importan\u0163\u0103 pentru \u00een\u0163elegerea originii omului \u015fi filogenezei organelor lui. Clasa mamiferelor cuprinde 3200 de specii.
\u00cen istoria P\u0103m\u00eentului mamiferele au ap\u0103rut \u00eenaintea p\u0103s\u0103rilor. Din\u0163ii \u015fi unele oase ale mamiferelor vechi au fost g\u0103site \u00een straturile care apar\u0163in la \u00eenceputul erei mezozoice. Str\u0103mo\u015fii lor au fost teriozaurii. Dup\u0103 fosilele g\u0103site ne putem da seama, c\u0103 primele mamifere au fost animale de m\u0103rimea unui \u015fobolan. Aceste animale mici \u015fi, probabil, \u00eenc\u0103 foarte nedes\u0103v\u00eer\u015fite greu rezistau concuren\u0163ei cu reptilele mari. \u00cens\u0103 ele posedau \u00eensu\u015firi progresive de structur\u0103, care le d\u0103deau \u00een procesul filogenezei superioritate. Un rol mare a jucat des\u0103v\u00eer\u015firea organelor de respira\u0163ie, circula\u0163iei sangvine \u015fi mecanizmelor fiziologice, care \u00eentre\u0163ineau temperatura constant\u0103 la un nivel \u00eenalt (homeotermie). Toate acestea, \u00eempreun\u0103 cu dezvoltarea progresiv\u0103 a organelor de sim\u0163 \u015fi creerului le-a dat mamiferelor superioritathot\u0103r\u00eetoare asupra reptilelor. Spre sf\u00eer\u015fitul erei mezozoice reptilele au \u00eenceput s\u0103 dispar\u0103 \u015fi de la \u00eenceputul erei cainozoice predominau mamiferele.Caracteristica clasei mamiferelor. Corpul mamiferelo, la fel ca \u015fi la al reptilelor este alc\u0103tuit din cap, g\u00eet, trunchi, coad\u0103 \u015fi membre. \u00cen piele se dezvolt\u0103 anexele caracteristice pentru mamifere-p\u0103rul. \u00cenveli\u015ful de p\u0103r \u00eempedic\u0103 perderea de c\u0103ldur\u0103, joac\u0103 un rol \u00eensemnat \u00een \u00eentre\u0163inerea temperaturii constante a corpului. La fel el ap\u0103r\u0103 pielea de leziuni \u015fi de umezeal\u0103. \u00cen piele se mai afl\u0103 glandele sudoripare \u015fi sebacee. Glandele mamare nu sunt altceva dec\u00eet glande sudoripare modificate. Scheletul axial este alc\u0103tuit din 5 regimuri, ca \u015fi la reptile. Regiunea cervical\u0103 a coloanei vertebrale \u00eentotdeauna (cu 3 excep\u0163ii) este alc\u0103tuit\u0103 din 7 vertebre. Vertebrele toracale, de obicei \u00een num\u0103r de 12-15 sunt articulate cu coastele. Pe vertebrele regiunii lombare (de la 2 p\u00een\u0103 la 9) se afl\u0103 numai rudimentele coastelor. Regiunea sacral\u0103 este mai bine dezvoltat\u0103 dec\u00eet la reptile \u015fi este deobicei format\u0103 din 4 vertebre concrescute. num\u0102rul vertebrelor codale este foarte variat. Creerul, ca \u015fi la alte vertebrate este alc\u0103tuit din 5 regiuni. Emisferele mari ajung la o dezvoltare superioar\u0103. M\u0103rimea loreste condi\u0163ionat\u0103 de proliferarea scoar\u0163ei (cortex) emisferele mari, care devine regiunea superioar\u0103 a sistemului nervos central (tipul mamal de structur\u0103 a creerului). Anterior de emisferele mari sunt situa\u0163i lobii olfactivi mari. Dezvoltarea acestei regiuni a creerului este condi\u0163ionat\u0103 de importan\u0163a mirosului \u00een via\u0163a mamiferelor. Mezencefalul mamiferelor este relativ mic. El este format nu din 2 lobi ca la organizmele inferioare, dar din 4 (corpii cvadrigemeni), perechea anterioar\u0103-optici \u015fi posterioar\u0103-auditivi. Asem\u0103n\u0103tor telencefalului se dezvolt\u0103 \u015fi cerebelul. La mamifere el este alc\u0103tuit din partea central\u0103-vermis \u015fi emisferele cerebelului de dimensiuni mari. Dezvoltarea cerebelului condi\u0163ioneaz\u0103 formele complicate de coordonare a mi\u015fc\u0103rilor. Dintre organele de sim\u0163 un rol important \u00een via\u0163a mamiferelor \u00eel joac\u0103 organul olfactiv. Cu ajutorul lui mamiferele se orienteaz\u0103 \u00een spa\u0163iu-\u00ee\u015fi caut\u0103 hran\u0103, percep apropierea du\u015fmanului, g\u0103sesc femelele. Organul vizual are o structur\u0103 mai simpl\u0103 dec\u00eet la p\u0103s\u0103ri. Multe dintre mamifere nu posed\u0103 vedere cromatic\u0103 (c\u00eeinele). Acomodarea este realizat\u0103 la ei numai prin schimbarea formei cristalului. Organul auditiv este alc\u0103tuit din 3 regiuni-urechea exterioar\u0103, medie \u015fi cea intern\u0103. Urechea extern\u0103 este format\u0103 din canalul auditiv extern \u015fi pavilionul urechii. Corpul mamiferelor spre deosebire de celelalte vertebrate, este \u00eemp\u0103r\u0163it de diafragm\u0103 \u00een cavitatea toracal\u0103 \u015fi cavitatea abdominal\u0103. Aparatul digestiv, format din acelea\u015fi organe, ca \u015fi la reptile, are o dezvoltare mai superioar\u0103. Din\u0163ii sunt diferen\u0163ia\u0163i. Ei se \u00eempart \u00een incisivi (incisivi), canini (canini), premolari (praemolares) \u015fi molari (molares). Structura din\u0163ilor are o mare importan\u0163\u0103 \u00een sistematica mamiferelor. Se obi\u015fnuie\u015fte ca num\u0103rul din\u0163ilor la mamifere s\u0103 fie exprimat prin formula dentar\u0103. \u00cen aceast\u0103 formul\u0103 tipurile de din\u0163i se \u00eenseamn\u0103 cu prima liter\u0103 din denumirea lor latin\u0103 (i-incisivi, c- canini, p- premolari \u015fi m- molari), apoi \u00een form\u0103 de frac\u0163ie se scrie num\u0103rul din\u0163ilor de pe o parte a macsilarului superior \u015fi inferior. Dup\u0103 semnul de egalitate se scrie num\u0103rul general de din\u0163i. Asa dar, formula dentar\u0103 a omului poate fi \u00eenscris\u0103 \u00een felul urm\u0103tor- i 2\/2 c 1\/1 p 2\/2 m 2\/3=32. Formula dentar\u0103 la epurele de cas\u0103- i 2\/1 c 0\/0 p 3\/2 m 3\/3=28. Stomacul la mamifere const\u0103 din regiunea l\u0103rgit\u0103 cardial\u0103, care se une\u015fte cu esofagul \u015fi din por\u0163iunea piloric\u0103, care trece \u00een intestinul duodenal \u015fi din por\u0163iunea desp\u0103r\u0163it\u0103 de el-pilor (pylorus). La unele mamifere stomacul este format din 3 p\u0103r\u0163i (cetaceele) sau din 4 p\u0103r\u0163i (rumeg\u0103toarele). Intestinul sub\u0163ire \u015fi cel gros sunt diferen\u0163iate \u00een sectoare. La limita dintre intestinul sub\u0163ire \u015fi gros se afl\u0103 cecul. Cecul la animale erbivore joac\u0103 un rol \u00eensemnat \u00een digestie, \u00een el, cu participarea bacteriilor, se petrece mistuirea celulozei. La cai \u015fi la epurele de cas\u0103 este mai mare dec\u00eet stomacul. La carnivore \u015fi primate cecul s-a redus \u015fi apendicele vermicular prezint\u0103 un rudiment al organului digestiv c\u00eendva foarte \u00eensemnat. Spre deosebire de toate celelalte vertebrate la mamifere (\u00eenafar\u0103 de monotremate) lipse\u015fte cloaca \u015fi intestinul rect se deschide la exterior prin orificiul anal. Aparatul respirator este cu mult mai bine dezvoltat dec\u00eet la reptile. Bronhiile principale, \u00eentr\u00eend \u00een pl\u0103m\u00eeni, se ramific\u0103, form\u00eend un arbore bronhial compus din bronhii de ordinul 2, 3, \u015f.a. De la cele mai mici bronhii se ramific\u0103 bronhiolele cu pere\u0163i sub\u0163iri, pe capetele finale ale c\u0103rora se afl\u0103 acinele-raceme (ciorchine) de vezice pulmonare-alveole. Prin pere\u0163ii lor trec capilare sangvine. Suprafa\u0163a general\u0103 a numeroaselor vezice pulmonare, prin care se petrece schimbul de gaze dintre aer \u015fi s\u00eenge, este mult mai mare la mamifere dec\u00eet la reptile. \u00cen aparatul circulator al mamiferelor, la fel ca la p\u0103s\u0103ri, vasele circula\u0163iei mici sangvine sunt complect desp\u0103r\u0163ite de vasele circula\u0163iei mari. Inima este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 de peretele desp\u0103r\u0163itor \u00een jum\u0103tatea st\u00eeng\u0103 arterial\u0103 \u015fi dreapt\u0103 venoas\u0103. Circula\u0163ia mare a s\u00eengelui se \u00eencepe cu un vas-arcul aortei (st\u00eeng), care duce s\u00eenge pur arterial. Circula\u0163ia mic\u0103 se \u00eencepe de la ventriculul drept cu artera pulmonar\u0103. Bifurc\u00eendu-se \u00een ramura dreapt\u0103 \u015fi st\u00eeng\u0103 ea duce s\u00eengele venos la pl\u0103m\u00eeni. Din pl\u0103m\u00eeni s\u00eengele arterial trece prin venele pulmonare \u015fi se vars\u0103 \u00een atriul st\u00eeng. Aparatul excretor al mamiferelor, ca \u015fi la reptile, este prezentat prin rinichii metanefrotici, de la care pornesc ureterele ce se deschid \u00een vezica urinar\u0103. Glandele genitale ale masculului-testicelele-se dezvolt\u0103 \u00een cavitatea abdominal\u0103, cu timpul ele se permut\u0103 \u00een proeminen\u0163a exterioar\u0103 \u00een form\u0103 de sac-scrot (scrotum). Scrotul comunic\u0103 cu cavitatea corpului prin canalul inginal, care la formele superioare se cicatrizeaz\u0103. La testicul se alipe\u015fte anecsa-epididimul. Vasele deferente (canalele lui Volf) la mamifere se vars\u0103 nu \u00een cloac\u0103, dar \u00een sinusul uro-genital izolat de ea, legat cu vezica urinar\u0103. De la sinus porne\u015ftecanalul urinar. Sunt prezente glandele anexale-vezicile seminale \u015fi prostata. Glandele genitale ale femelei sunt ovarele pare. C\u0103ile genitale la formele inferioare sunt prezentate printr-o pereche de tuburi, fiecare din ele const\u0103 din 3 p\u0103r\u0163i-oviduct (tuburile lui Falope), uter \u015fi vagin. Marsupialele posed\u0103 2 oviducte, 2 utere \u015fi 2 vagine. Pe m\u0103sura trecerii la organizme mai superior organizate capetele posterioare ale tuburilor genitale se contopesc \u015fi formeaz\u0103 sectoare impare. La primate \u015fi om r\u0103m\u00een pare numai oviductele, pe c\u00eend uterul \u015fi vaginul devin impare. Prezen\u0163a uterului, \u00een care are loc dezvoltarea uterin\u0103 a f\u0103tului constituie una din particularit\u0103\u0163ile ale mamiferelor.Privire asupra clasei.Clasa mamiferelor se divide ]n trei sub clase.Subclasa Prototerienilor. Acestea sunt mamifere str\u0103vechi care au ap\u0103rut la \u00eenceputul erei mezozoice (perioada triasicului). Din speciile ce tr\u0103iesc \u00een zilele noastre aceast\u0103 subclas\u0103 include numai ornitorincul \u015fi ehidna, care tr\u0103iesc \u00een Australia. Prototerienii constituie o ramur\u0103 lateral\u0103 din arborele genialogic al mamiferelor. Pentru ei sunt caracteristice o serie de \u00eensu\u015firi, care \u00eei apropie de reptile. \u00cen special, intestinul rect la ei, ureterul \u015fi canalele genitale se dechid \u00een cloac\u0103. Prototerienii se \u00eemul\u0163esc, la fel ca \u015fi reptilele depun\u00eend ou\u0103. Termoreglarea este nedes\u0103v\u00eer\u015fit\u0103, temperatura corpului variaz\u0103 de la 26 de grade p\u00een\u0103 la 34 de grade. Glandele mamare sunt lipsite de mameloane \u015fi se deschid prin numeroase orificii pe o por\u0163iune glandular\u0103 special\u0103, de pe care puii ling lapte. Ehidn\u0103 (Tachzglossus aculeata)-mamifer din ordinul monotrematelor. Corp p\u00een\u0103 la 60cm lungime, acoperit cu p\u0103r aspru \u015fi \u0163epi, picioare mici, cu gheare pentru scormonit. Se hr\u0103ne\u015fte cu furnici \u015fi cu alte nevertebrate, pe care le prinde cu ciocul lung \u015fi limba cleioas\u0103. Se \u00eemul\u0163e\u015fte prin ou\u0103, pe care le \u0163ine, ca \u015fi pe pui, \u00eentr-o pung\u0103 de pe abdomen. Este r\u0103sp\u00eendit\u0103 \u00een Australia, Noua Guinee, Tasmania. Carnea ehidnei este folosit\u0103 \u00een alimenta\u0163ie. Ornitorinc (ornithorhynchus anatinus)-mamifer primitiv semiacvatic din ordinul monotrematelor. Corp de 45-60 cm \u015fi coad\u0103 de 14-15 cm lungime, acoperite cu blan\u0103 brun\u0103, aspr\u0103 \u015fi deas\u0103. Cap rotund, urechile externe lipsesc, bot asem\u0103n\u0103tor cu un cioc de ra\u0163\u0103. Picioare mici, degetele sunt unite prin membrane \u00eenot\u0103toare, cu ghiare pentru s\u0103pat. Ornitorincul se hr\u0103ne\u015fte cu nevertebrate acvatice m\u0103runte. Femela depune 1-4 ou\u0103, pe care le cloce\u015fte p\u00een\u0103 la 10 zile. Puii sunt ap\u0103ra\u0163i timp de 4 luni. Ornitorincul \u00eenoat\u0103 bine. Tr\u0103ie\u015fte mai mult pe uscat. Se \u00eent\u00eelne\u015fte \u00een Australia \u015fi Tasmania. Este v\u00eenat pentru blan\u0103 \u015fi carne. Subclasa Metaterienilor.Au ap\u0103rut \u00een mijlocul erei mezozoice \u015fi spre \u00eenceputul erei cainozoice sau r\u0103sp\u00eendit larg pe toate continentele, \u00een prezent au r\u0103mas numai \u00een Australia \u015fi par\u0163ial \u00een America de Sud. Metatarienii actuali sunt tare varia\u0163i dup\u0103 dimensiune, structura, alimentare \u015fi modul de via\u0163\u0103. Reprezentantul principal al metatarienilor ierbivori este kangurul. Lupul marsupial este animal de prad\u0103 de dimensiunile c\u00eeinelui. C\u00eerti\u0163a marsupial\u0103 se aseam\u0103n\u0103 cu cea comun\u0103. Metatarienii sper deosebire de prototerieni nasc pui vii, care se dezvolt\u0103 intrauterin. La ei \u00eens\u0103 placenta nu se formeaz\u0103 \u015fi puii la na\u015ftere nu sunt dezvolta\u0163i complect, la cangurul uria\u015f, care dup\u0103 dimensiuni \u00eel \u00eentrece pe om, noii n\u0103scu\u0163i sunt de m\u0103rimea unei nuci. La metatarieni (marsupiale) pe partea abdomenal\u0103 a corpului se afl\u0103 marsupiu, \u00een el are loc dezvoltarea puiului dup\u0103 na\u015ftere. Puii afl\u00eenduse \u00een marsupiu at\u00eern\u0103 de mameloanele glandei mamale. Marginile gurii lui sunt concrescute \u00een jurul mamelei. Creerul are o structur\u0103 primitiv\u0103. Temperatura corpului este mai joas\u0103 dec\u00eet la placentare. Kangurul-nume dat mai multor specii (peste 40) de mamifere, marsupiale ierbivore din familia macropodidelor, subordinul diprotodontelor. Corp de 25cm-3m lungime. Blan\u0103 sur\u0103, la unele forme ro\u015fcat\u0103, la altele cu dungi transversale \u00eentunecate. Cap mic, membrele anterioare scurte (adaptate mai mult pentru \u0163inerea hranei), cele posterioare (adaptate pentru deplasare), precum \u015fi coada-lungi \u015fi puternici. Femela na\u015fte 1 (rar 2) pui mic (p\u00een\u0103 la 3cm lungime), slab dezvoltat, pe care \u00eel pune \u00een marsupiu, unde el se hr\u0103ne\u015fte cu lapte (\u00een primele luni) \u015fi cre\u015fte p\u00een\u0103 la v\u00eersta de 6-8 luni. Kangurii sunt r\u0103sp\u00eendi\u0163i \u00een Australia, Tasmania \u015fi Noua Guinee. Exist\u0103 forme de step\u0103, de munte, arboricole. Cel mai mare este kangurul gigantic (Macropus giganteus). Multe specii de kanguri se v\u00eeneaz\u0103 pentru carne \u015fi blan\u0103. Subclasa Placentarelor. Reprezentan\u0163ii acestei subclase au ap\u0103rut de la mamiferele primitive independent de prototerieni \u015fi metatarieni. \u00cen decursul erei mezozoice ele au fost reprezentate de specii pu\u0163in numeroase. Cu toate c\u0103 ele au ap\u0103rut mai t\u00eerziu dec\u00eet alte mamifere \u00eens\u0103 datorit\u0103 unei structuri mai complicate, ele predominau. Particularit\u0103\u0163ile caracteristice ale acestei subclase sunt urm\u0103toarele-dezvoltarea intrauterin\u0103 \u00eendelungat\u0103, \u00een timpul c\u0103reia embrionul este legat cu mama prin placent\u0103, lipsa marsupiului, dezvoltarea consiberabil\u0103 a scoar\u0163ei creerului, ambele jum\u0103t\u0103\u0163i ale c\u0103rora sunt unite prin corpul calos. Placentarele actuale se subdivid \u00een 16 ordine, dintre care o s\u0103 ne oprim doar la 10.Ordinul insectivorilor. Sunt cele mai renumite mamifere, la care sau p\u0103strat tr\u0103s\u0103turile caracteristice placentarilor vechi. Din ordinul examinat fac parte mamiferele mici cu sistemul dentar slab diferen\u0163iat. Emisferele creerului relativ mici sunt lipsite de circumvulu\u0163iuni. Pe cap\u0103tul botului de obicei se afl\u0103 o tromp\u0103 mic\u0103 mobil\u0103. Reprezentan\u0163ii ordinului sunt-chi\u0163oranul, c\u00eerti\u0163a, ariciul \u015fi desmanul. De insectivorele vechi este legat\u0103 originea multor ordine ale placentarelor. Desmanul (Desmana moschata)-animal din ordinul insectivorelor. Corp de 180-215mm lungime. Spate brun-cafeniu, burt\u0103 alb-argintie, blan\u0103 moale \u015fi deas\u0103, pre\u0163ioas\u0103. Este r\u0103sp\u00eendit \u00een partea superioar\u0103 a bazinului Volg\u0103i \u015fi \u00een c\u00eeteva regiuni ale Ucrainei. Desmanul tr\u0103ie\u015fte \u00een vizuini, pe malurile \u00eemburuenite ale b\u0103l\u0163ilor \u015fi r\u00eeurilor mici. Femela na\u015fte c\u00eete 1-5 pui de dou\u0103 ori pe an. Aricii-de\u015fi aricii tr\u0103iesc, de obicei, \u00een preajmaomului, ei mai ascund \u00eens\u0103 multe taine. Despre d\u00een\u015fii s-au pl\u0103zmuit o serie de neadev\u0103ruri, de exemplu, cum c\u0103 ei prind cu u\u015furin\u0163\u0103 \u015foarecii \u015fi de aceea pot \u00eenlocui pisicile. \u00cen realitate, aricii nu pot s\u0103 concureze cu \u015foarecii, sprinteneala c\u0103rora a devenit proverbial\u0103, doar dac\u0103 ace\u015ftia sunt bolnavi sau se afl\u0103 \u00een captivitate. Hrana principal\u0103 a aricilor o constituie insectele. Ariciul este un mamifer ce face parte din ordinul numit insectivore. Acesta la r\u00eendul s\u0103u cuprinde 7 familii de animale mici \u015fi foarte mici-talpide, solenodontide, macroscelide, tenrecide, soricide, crizocloride, erinaceide. Aricii pot nimici \u00een p\u0103dure (\u015fi nu \u00een locuin\u0163a omului) cuiburile de roz\u0103toare \u00eempreun\u0103 cu tot cu pui care provoac\u0103 daune agriculturii \u015fi gospod\u0103riei silvice. \u00cen cazuri rare, \u00eens\u0103, ei pot devasta cuiburile p\u0103s\u0103rilor, ataca broa\u015fte, \u015fop\u00eerle. Aricii sunt destul de m\u00eenc\u0103cio\u015fi \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte c\u0103utarea hranei sunt foarte activi\u015fi perseveren\u0163i. \u00cen condi\u0163ii casnice ei consum\u0103 aproape tot ce li se d\u0103, de\u015fi au unele preferin\u0163e, care \u015fi au servit drept surs\u0103 de legende. A\u015fa este, de exemplu, cunoscuta legend\u0103cu merele, pe care ei chipurile, le prind \u00een ace \u015fi le duc \u00een magazinele lor ca rezerv\u0103 pentru iarn\u0103. De regul\u0103, \u00eens\u0103, aricii nu m\u0103n\u00eenc\u0103 fructe \u015fi nu-\u015fi fac rezerve. Se presupune, c\u0103 ei \u00ee\u015fi cur\u0103\u0163\u0103 cu suc de mere acele \u015fi pielea de insectele parazite. \u00cen \u0163ara noastr\u0103 tr\u0103iesc 4 specii de arici-comun, dauric, cu-ace-negre \u015fi cel urecheat. Cel mai r\u0103sp\u00eendit este ariciul-comun care se \u00eent\u00eelne\u015fte mai ales \u00een Zona Codrilor \u015fi de-a lungul Nistrului \u015fi Prutului. Poate fi des observat la marginea p\u0103durilor, \u00een r\u00eepe sau \u00een perdelele de protec\u0163ie a c\u00eempurilor. El evit\u0103 locurile umede, iar pe timp de ploaie prefer\u0103 s\u0103 steie \u00een culcu\u015f. Vara nu-\u015fi construie\u015fte culcu\u015furi speciale, mul\u0163umindu-se cu cele naturale (semiscorburi din apropierea r\u0103d\u0103cinilor, tufi\u015furi dese \u015f.a.). Este activ noaptea. Atunci iese la v\u00een\u0103toare. Acumul\u00eend vara rezerve de gr\u0103sime, iarna la temperaturicare nu dep\u0103\u015fesc 10\u00b0C se cufund\u0103 \u00een somnul de iarn\u0103 (hibernare). Prim\u0103vara devreme, c\u00eend \u00een p\u0103dure mai este z\u0103pad\u0103, aceste animale \u0163epoase se trezesc. Sl\u0103bite ele se pornesc s\u0103 v\u00eeneze tot ce pot prinde. Cur\u00eend dup\u0103 hibernare la arici \u00eencepe perioada nup\u0163ial\u0103. Peste 7 s\u0103pt\u0103m\u00eeni femelele nasc p\u00een\u0103 la 8 pui orbi \u015fi goi. La prima vedere s-ar p\u0103rea c\u0103 aricii au un scut de ap\u0103rare foarte bun. \u015ei el \u00eentradev\u0103r este bun, dar \u015fi du\u015fmanii aricilor sunt numero\u015fi. Pentru arici cei mai numero\u015fi du\u015fmani sunt bufni\u0163ele, huhurezii, uliii, \u00eenzestra\u0163i cu gheare lungi, precum \u015fi vulpea. C\u00eerti\u0163a (Talpa europaea)-maifer insectivor din familia talpidelor. Corp de 12-16,5 cm lungime, acoperit cu p\u0103r de culoare \u00eenchis\u0103, m\u0103t\u0103sos, scurt \u015fi des. Cap alungit, r\u00eetul ascu\u0163it, ochi ascun\u015fi sub piele, pavilioanele urechilor sunt reduse. Piciorele anterioare sunt asem\u0103n\u0103toare cu ni\u015fte lope\u0163i, au mu\u015fchi puternici, gheare lungi, t\u0103ioase, care servesc pentru s\u0103parea galeriilor. Coada scurt\u0103. Duce o via\u0163\u0103 subteran\u0103. Se hr\u0103ne\u015fte cu nevertebrate, \u00een special cu insecte, larve \u015fi viermi, pe care le g\u0103se\u015fte relativ u\u015for, datorit\u0103 mirosului, pip\u0103itului \u015fi auzului foarte dezvoltate. Prim\u0103vara femela na\u015fte 3-9 pui, care dup\u0103 un an devin maturi. C\u00eerti\u0163a are o r\u0103sp\u00eendire larg\u0103, \u00een Moldova-pe tot teritoriul. Este un animal mai mult folositor. Chi\u0163oranul (Sorex)-gen de mamifere insectivore din familia soricidelor. Corp de 30-90 mm lungime, acoperit cu blan\u0103 cenu\u015fie-brun\u0103, bot lung, din\u0163ii ascu\u0163i\u0163i \u015fi cu v\u00eerful ro\u015fu, urechi scurte. Cuprinde circa 60 de specii, r\u0103sp\u00eendite \u00een Europa, Asia, America de Nord \u015fi \u00een partea de nord a Americii de Sud. \u00cen Moldova se \u00eent\u00eelnesc 2 specii de chi\u0163oran-comun (Sorex araneus) \u015fi mic (Sorex minutus). Chi\u0163oranii tr\u0103iesc \u00een regiune de tundr\u0103, silvice \u015fi \u00een cele de silvostep\u0103. Sunt folositori-se hr\u0103nesc cu insecte d\u0103un\u0103toare. Ordinul Chiropterelor. Reprezentan\u0163ii acestui ordin \u00ee\u015fi trag originea lor de la insectivorele arboricole \u015fi sunt considerate ca o ramur\u0103 a lor, care sa izolat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu adaptare la zbor. Membrele lor anterioare sunt transformate \u00een aripi, suprafa\u0163a zbur\u0103toare ac\u0103rora este alc\u0103tuit\u0103 dintro membran\u0103 cutanat\u0103 \u00eentins\u0103 \u00eentre degetele membrelor anterioare, la fel \u015fi \u00eentre membrele anterioare, posterioare \u015fi coada. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu dezvoltarea aripilor pe stern se afl\u0103 carena de dimensiuni mici. Duc o via\u0163\u0103 nocturn\u0103. Majoritatea speciilor aduc folos hr\u0103nindu-se cu insecte d\u0103un\u0103toare. Vampirii americani noaptea se n\u0103pustesc asupra mamiferelor mari \u015fi sug s\u00eengele lor. Sunt \u015fi specii ierbivore. Ordinul Roz\u0103toarelor. Reprezint\u0103 o grup\u0103 de placentare, care devreme s-a izolat. \u00cen prezent \u00een componen\u0163a acestui ordin intr\u0103 p\u00een\u0103 la 3000 specii. Din elel fac parte speciile de dimensiuni mici (muridele) \u015fi de dimensiuni mijlocii (castorii, iepurii). Sunt caracteristice particularit\u0103\u0163ile din\u0163ilor-incisivii cresc \u00eencontinuu din care cauz\u0103 roz\u0103toarele rod permanent obiecte tari, ceea ce duce la tocirea incisivilor, cninii lipsesc, molarii posed\u0103 o suprafa\u0163\u0103 de mastica\u0163ie mare, predestinat\u0103 pentru m\u0103run\u0163irea hr\u0103nii vegetale. Cecul este bine dezvoltat, deseori dup\u0103 dimensiuni \u00eentrece stomacul. Emisferele creerului sunt slab dezvoltate \u015fi sunt lipsite de circumvolu\u0163iuni. Roz\u0103toarele au mare importan\u0163\u0103 economic\u0103. Din ele fac parte animale industriale cu bl\u0103nuri scumpe, \u00een special veveri\u0163a, bizamul (guzganul de mosc, ondatra, castorul). Multe roz\u0103toare sunt v\u0103t\u0103m\u0103tori a gospod\u0103riilor s\u0103te\u015fti \u015fi pricinuiesc pagube mari. Este necesar de remarcat rolul roz\u0103toarelor \u00een epidemiologia numeroaselor boli infec\u0163ioase ale omului. Bolile infec\u0163ioase, transmise de c\u0103tre animale, \u00een special de c\u0103tre roz\u0103toare au c\u0103p\u0103tat denumirea de zoonoze. La ele se refer\u0103 ciuma, tularenia, febra exantematic\u0103 (richetsioze), encefalitele virotice, \u015f.a. Agen\u0163ii patogeni ai zoonozelor sunt capabili s\u0103 se \u00eemul\u0163easc\u0103 \u00een organizmul roz\u0103toarelor, \u015fi anume ele suport\u0103 boala, iar uneori devin purt\u0103tori de germeni ai infec\u0163iilor periculoase pentru om. O particularitatea biologic\u0103 important\u0103 a roz\u0103toarelor, \u00een urma c\u0103reia anume acest ordin joac\u0103 un rol extraordinar de mare \u00een r\u0103sp\u00eendirea infec\u0163ii, este \u00eensu\u015firea de a se \u00eenmul\u0163i extrem de repede. Perioada intrauterin\u0103 la roz\u0103toarele muride este scurt\u0103 (la \u015foarece \u015fi guzgan-20-21 de zile). Ele nasc p\u00een\u0103 la 10 pui, care ajung repede la maturitatea sexual\u0103 (pubertatea). \u00cen anii cu condi\u0163ii favorabile num\u0103rul roz\u0103toarelor cre\u015fte fulger\u0103tor. \u00cen cazul unui num\u0103r mare de mamifere \u00een localitatea dat\u0103 se creeaz\u0103 condi\u0163ii favorabile pentru r\u0103sp\u00eendirea infec\u0163ii, apare epizootia (\u00eemboln\u0103virea \u015fi peirea \u00een mas\u0103 a roz\u0103toarelor). \u00cen cazul lipsei m\u0103surilor antiepidemice boala se r\u0103sp\u00eende\u015fte asupra popula\u0163iei \u015fi apare epidemiile. \u00cenc\u0103 la \u00eenceputul sec. nostru N. F. Gamaleia a men\u0163ionat, c\u0103 epidemiilor de cium\u0103 \u00eentotdeauna la premergea epizootia acestei boli printre roz\u0103toare. \u00cen epidemiologia zoonozelor un rol extrem de mare apar\u0163ine \u0163\u00eestarilor, marmaotelor (Marmota sibirica) (din familia sciuridelor) \u015fi numeroaselor specii din familia muridelor. La ultima se refer\u0103-\u015foarecii de cas\u0103, de c\u00eemp \u015fi de p\u0103dure, \u015fobolanii, \u015fobolanul de ap\u0103, gerbelina (nisiparni\u0163a) \u015f.a. Ciuma \u00een natur\u0103 este \u00eentre\u0163inut\u0103 \u00een form\u0103 de focare printre roz\u0103toare. Ultimele prezint\u0103 rezervorul de baz\u0103 al acestei infec\u0163ii at\u00eet de periculoas\u0103. Drept izvor principal al bolii servesc \u0163\u00eestarii, Marmota sibirica, gerbelinele, \u015foarecii \u015fi \u015fobolanii. Studierea tularemiei a ap\u0103rut, c\u0103 omul nu reprezint\u0103pericol pentru cei ce-l \u00eenconjoar\u0103 \u015fi infectarea are loc pe alt\u0103 cale. \u00cen condi\u0163ii naturale se \u00eemboln\u0103vesc de tularemie \u015fobolanii de ap\u0103, arvicolinele (\u015foarecii de c\u00eemp), h\u00eerciogii, \u0163\u00eestarii, \u015fobolanii, \u015f.a. Deosebit de repede boala se r\u0103sp\u00eende\u015fte primavara printre \u015fobolanii de ap\u0103, iar toamna \u015fi iarna printre \u015foarecii de c\u00eemp, arvicoline, care \u00een acest timp tr\u0103iesc \u00eempreun\u0103 \u00een gr\u0103mezi de paie, f\u00een. Agen\u0163ii patogeni ai tularemiei sunt da\u0163i afar\u0103 \u00eempreun\u0103 cu urina \u015fi masele fecale ale roz\u0103torului bolnav. Omul se \u00eemboln\u0103ve\u015fte prin contacterea cu roz\u0103toarele, cu pelicele le lor sau cu apa infectat\u0103 de roz\u0103toare, cu f\u00eenul \u015fi alte obiecte, la fel prin purici \u015fi c\u0103pu\u015fe, care sau alimentat cu s\u00eengele roz\u0103toarelor bolnave. Roz\u0103toarele sunt izvorul unei serii de febre eczantematice (richetsioze), din care face parte febra eczantematic\u0103 murin\u0103, transmis\u0103 la om de c\u0103tre puricile \u015fobolanului, iar mai departe r\u0103sp\u00eendit\u0103 de p\u0103duchi. Aceast\u0103 boal\u0103 posed\u0103 focalitatea natural\u0103. De richetsiozele Orientului \u00cendep\u0103rtat \u015fi Siberiei transmise de c\u0103pu\u015fe, omul se \u00eemboln\u0103ve\u015fte de la roz\u0103toare \u015fi alte animale (c\u00eeini) prin c\u0103pu\u015fe, \u015fi nu sunt r\u0103sp\u00eendite de c\u0103tre p\u0103duchi. Encefalita de prim\u0103var\u0103-var\u0103 (de taiga) este o boal\u0103 a roz\u0103toarelor (burunducul, \u015foarecii de c\u00eemp), insectivorelor (ariciul, c\u00eerti\u0163a) \u015fi altor mamifere, la fel \u015fi a p\u0103s\u0103rilor din taiga. \u00cen taiga pe alocuri se \u00eentre\u0163in focare naturale stagnate de encefalit\u0103. Agentul de transmisie (\u015fi rezervorul) infec\u0163iei sunt anumite specii de c\u0103pu\u015fe. Roz\u0103toarele servesc la fel \u015fi ca rezervor (alc\u0103tuit din alte mamifere) pentru agentul patogen al leptospirozei (g\u0103lbin\u0103rile infec\u0163ioase ale omului). La \u015fobolani boala decurge latent, nu se observ\u0103 epizootii. Printre \u015fobolanii cenu\u015fii de la 10 p\u00een\u0103 la 40% sunt purt\u0103tori cronici de leptospire. Agentul patogen al infectiei poate fi eviden\u0163iat \u00een rinichii lor. Ei sunt elimina\u0163i cu urina. Transmiterea agentului patogen al bolii animalelor \u015fi omului are loc prin intermediul apei \u015fi produselor alimentare murd\u0103rite cu urin\u0103 sau excrementele \u015fobolanilor, la fel \u015fi \u00een timpul sc\u0103ldatului. Ca rezervor natural pentru lei\u015fmanioza cutanat\u0103 \u00een Asia Mijlocie servesc unele specii ale roz\u0103toarelor de step\u0103, \u00een special nisiparni\u0163a mare cu coad\u0103 ro\u015fie \u015fi \u0163\u00eestarul cu degete sub\u0163iri. Pe alocuri sunt infectate p\u00een\u0103 la 40% din aceste animale. Agentul patogen al bolii este transmis omului de c\u0103tre moschi\u0163i (flebotomi). Roz\u0103toarele sunt sensibile la c\u0103rbune (ulcerul siberian), turbare \u015fi bruceloz\u0103 \u015fi joac\u0103 un rol important la r\u0103sp\u00eendirea bolii \u00een natur\u0103. Aceste date dovedesc rolul deosebit de important al roz\u0103toarelor \u00een r\u0103sp\u00eendirea unui \u015fir de boli infec\u0163ioase periculoase. De aceea combaterea roz\u0103toarelor ocup\u0103 un loc \u00eensemnat \u00een sistemul de m\u0103suri antiepidemice. \u00cens\u0103 combaterea aceasta nu trebuie s\u0103 se r\u0103sp\u00eendeasc\u0103 asupra speciilor, care au importan\u0163\u0103 \u00een economia na\u0163ional\u0103 (veveri\u0163ele, castorii, nutria, \u015f.a.). Iepuri-este denumirea dat\u0103 unor animale din familia leporide. Se cunosc circa 45 de specii larg r\u0103sp\u00eendite. Se disting 3 grupuri-iepuri-propriu-zi\u015fi (15 specii), iepuri-de-vizuin\u0103 (15 specii) \u015fi iepuri-cu-blan\u0103-aspr\u0103 (15 specii). \u00cen Moldova se \u00eent\u00eelnesc 4 specii de iepuri-propriu-zi\u015fi (iepurele-comun sau iepurele-de-c\u00eemp, iepurele-alb, iepurele-de-Manciuriea \u015fi iepurele-tolai) \u015fi o specie de iepure-de-vizuin\u0103 (iepurele-de-vizuin\u0103-european). Pe teritoriul Moldovei se \u00eent\u00eelne\u015fte iepurele-comun, care prefer\u0103 locuri deschise, tr\u0103ind \u00een c\u00eempii, tufi\u015furi, rari\u015fti. El se hr\u0103ne\u015fte cu vegetale. Vara are blana de culoare brun\u0103-cenu\u015fie, care \u00een timpul iernii devine mai deschis\u0103. Iepurele este un adev\u0103rat maiestru la inducerea \u00een eruoare a urm\u0103ritorilor. Instinctul precau\u0163iei \u00eel face ca \u00eenainte de a se opri pentru popas s\u0103-\u015fi mascheze direc\u0163ia drumului, \u00eenc\u00eelcindu-\u015fi urmele-ba merge \u00eenainte, ba o ia pe aceea\u015fi urm\u0103 \u00eenapoi. \u015ei dup\u0103 aceasta s\u0103 mai \u00eencerce v\u00een\u0103torul s\u0103 g\u0103seasc\u0103 unde se afl\u0103! De urm\u0103rire iepurele scap\u0103 f\u0103c\u00eend cercuri mari \u015fi oprindu-se din c\u00eend \u00een c\u00eend ca s\u0103-l mai vad\u0103 pe ce-l ce-l urm\u0103re\u015fte. Iepurele are o mul\u0163ime de du\u015fmani-vulpea, buha, uliul-g\u0103inelor, lupul, \u015f.a. De\u015fi semin\u0163ia iepureasc\u0103 e c\u00eet se poate de vivace (femela na\u015fte de 3-4 ori pe an c\u00eete 3-7 pui), \u00een ultimile decenii num\u0103rul de iepuri a sc\u0103zut mult. Cauzele principale sunt aplicarea \u00een mod nechibzuit a pesticidelor \u00een agricultur\u0103 \u015fi braconajul. Puii de iepuri sunt nimici\u0163i, mai ales, \u00een timpul seceri\u015fului (de c\u0103tre combaine). De aceea se recomand\u0103 de a \u00eencepe recoltarea s\u0103 se sperie sau s\u0103 se alunge puii de iepuri din calea ma\u015finilor. Adesea copiii sau cei v\u00eerstnici g\u0103sind \u00een p\u0103dure pui de iepure \u00eei aduc acas\u0103, crez\u00eend c\u0103-i salveaz\u0103. \u00cens\u0103 \u00een condi\u0163iile casnice ie pier. \u00cen Moldova iepurii s\u0103lbatici sunt v\u00eena\u0163i \u00eentr-un num\u0103r limitat pentru carnea \u015fi blana lor. Iepurele-de-vizuin\u0103-european-este singura specie de iepure domesticit\u0103, sr\u0103mo\u015ful a peste 60 de rase de iepuri-de-cas\u0103. \u00cen stare s\u0103lbatic\u0103 el se mai \u00eent\u00eelne\u015fte \u00een sud-vestul Ucrainei, unde formeaz\u0103 colonii. \u00cen Moldova se cresc circa 15 rase de iepuri-de-cas\u0103 de la care se ob\u0163in pielicele, carne dietic\u0103 \u015fi puf. Dintre rasele pentru carne \u015fi blan\u0103 cele mai cunoscute sunt rasele Uria\u015ful-sur \u015fi Uria\u015ful-alb (care c\u00eent\u0103resc c\u00eete 5-7 kg). Iepuroaicele sunt foarte prolifice. Ele nasc de 4-5 ori pe an c\u00eete 1-14 iepura\u015fi. Ace\u015ftia, spre deosebire de puiu\u015forii iepurelui-de-c\u00eemp, sunt goi \u015fi orbi. Abea la cea de a 10-12-cea zi ei deschid ochii, le cre\u015fte p\u0103rul. Timp de 16-20 de zile sunt hr\u0103ni\u0163i de iepuroaic\u0103, apoi li se d\u0103 \u015fi alt\u0103 hran\u0103. Nutrie (Myocastor coypus)-mamifer activ din ordinul roz\u0103toarelor. Corp de 50-85 cm lungime \u015fi masa de 6-12 kg. Coad\u0103 lung\u0103. Blan\u0103, de obicei, de culoare brun\u0103-cenu\u015fie. Urechi \u015fi picioare scurte. Degetele membrelor posterioare sunt unite printr-o membran\u0103 \u00eenot\u0103toare. Femela are 4-5 perechi de mamelesituate pe laturile corpului. Nutria se hr\u0103ne\u015fte cu vegetale. Se \u00eenmul\u0163e\u015fte de 1-2 ori pe an. Gesta\u0163ia dureaz\u0103 127-133 de zile. La o f\u0103tare femela produce p\u00een\u0103 la 8 puiu\u015foribine forma\u0163i. Ajunge la maturitate sexual\u0103 la 4-5 luni. \u00cen captivitate tr\u0103ie\u015fte 8-10 ani. Patria nutriei este America de Sud. Nutria tr\u0103ie\u015fte pe malurile r\u00eeurilor, prin b\u0103l\u0163i, f\u0103c\u00eendu-\u015fi vizuini \u00een mal sau cuiburi \u00een desi\u015furi. Se v\u00eeneaz\u0103 pentru blan\u0103 \u015fi carne. A fost aclimatizat\u0103 \u00een mai multe \u0163\u0103ri.\u00een Moldova nutria a fost adus\u0103 \u00een 1930 \u015fi se cre\u015fte \u00een cu\u015fti sau \u00een condi\u0163ii de semilibertate. Ordinul carnivorelor. Reprezentan\u0163ii actuali ai acestui ordin provin de la o ramur\u0103 de carnivore fosile, care devreme s-a separat-creodon\u0163i. Din carnivorele actuale fac parte animalele de prad\u0103, care posed\u0103 o anumit\u0103 structur\u0103 a din\u0163ilor. Dup\u0103 incisivii mici slab dezvolta\u0163i la ei urmeaz\u0103 canii lungi \u015fi ascu\u0163i\u0163i. Se deosebesc dup\u0103 dimensiunile sale premolarul posterior de pe macsilarul superior \u015fi molarul anterior de pe macsilarul inferior, care au c\u0103p\u0103tat denumirea de m\u0103sele carnasiere. Reprezentan\u0163ii acestui ordin au ghiare mari, la felide ele sunt retractile. \u00centr-o m\u0103sur\u0103 considerabil\u0103sunt dezvoltate emisferele mari ale creerului. Suprafa\u0163a lor este \u00eentret\u0103iat\u0103 de circumvolu\u0163iuni. Acest ordin cuprinde familia canidelor, procionidelor, ursidelor, mustelidelor, filidelor \u015fi viveridelor. Mul\u0163i reprezentan\u0163i, \u00een acela\u015fi num\u0103r \u015fi vulpile, vulpile polare, jderul, zibelina sau samurul, nurca, hermina sau hermelina \u015fi vidra servesc ca obiecte de v\u00eenat (pentru industria de bl\u0103nuri). C\u00eeinele a fost primul animal, pe care omul vechi la domesticit. Numeroasele rase de c\u00eeini actuali sefolosesc ca c\u00eeini de v\u00een\u0103toare, de trac\u0163iune, sanitari, copoi ciob\u0103ne\u015fti \u015fi ca animale de camer\u0103. C\u00eeinii sunt pe larg folosi\u0163i \u00een experimentele fiziologice. Din animalele absolul d\u0103un\u0103toare, care aduc numai daun\u0103 \u015fi sunt supuse extermin\u0103rii complecte, face parte lupul. Carnivorele au o anumit\u0103 importan\u0163\u0103 epidemiologic\u0103. C\u00eeinii \u015fi lupii servesc ca izvor de infectare a omului de turbare. Tot de la ei omul se infecteaz\u0103 cu echinococul unilocular. Vulpile obi\u015fnuite, vulpile polare \u015fi c\u00eeinii infecteaz\u0103 omul cu alveococ. Pisicile particip\u0103 la \u00eentre\u0163inerea focarelor de opistorhoz\u0103. Vulpe-denumire dat\u0103 mai multor specii de mamifere omnivore din familia canidelor. Corp p\u00een\u0103 la 90 de cm lungime \u015fi 14 kg greutate, bot lung \u015fi \u00eengust, urechi ascu\u0163ite, coad\u0103 lung\u0103 \u015fi stufoas\u0103. Vulpele sunt larg r\u0103sp\u00eendite \u00een Europa, Asia, America \u015fi Africa. Tr\u0103iesc prin p\u0103duri, stepe, semipustiuri, b\u0103l\u0163i, mun\u0163i (p\u00een\u0103 la o altitudine de 4,5km). Folosesc vizuinile altor animale sau \u00ee\u015fi construiesc vizuini proprii. Se hr\u0103nesc cu \u015foareci, iepuri, reptile, p\u0103s\u0103ri, fructe, \u015f. a. Vulpea de regul\u0103, are blan\u0103 ro\u015fcat\u0103, pe burt\u0103 mai \u00eentunecat\u0103, cenu\u015fie sau alb\u0103. \u00ce\u015fi face vizuinile adesea cu mai multe ie\u015firi \u00een sol nisipos (prin r\u00eepi, v\u0103g\u0103uni). Prin aprilie femela na\u015fte 4-12 pui, care ajung la maturitate peste 10-11 luni. Calitatea bl\u0103nii este mai bun\u0103 \u00een timpul iernii. Vulpea argintie-ras\u0103 obi\u015fnuit\u0103 prin selec\u0163ie din specia canadian\u0103 V. fulvus. Este pre\u0163uit\u0103 pentru blana ei neagr\u0103 cu luciu argintiu. Vulpea polar\u0103 (Alopex lagopus)-este r\u0103sp\u00eendit\u0103 \u00een nordul Euroasiei \u015fi Americii de Nord. Are botul \u015fi urechile rotungite, p\u0103rul \u00een timpul iernii este alb ca z\u0103pada sau albastru, din care cauz\u0103 este numit\u0103 \u015fi vulpea albastr\u0103, blana ei este foarte pre\u0163ioas\u0103. Jderul (Martes)-gen de mamifere din familia mustelidelor. Corp alungit, blan\u0103, de obicei, deas\u0103 \u015fi pufoas\u0103, cu nuan\u0163e predominante brune \u015fi cafenii. Se cunosc 6 specii, r\u0103sp\u00eendite \u00een Europa, Asia \u015fi Africa de Nord. \u00cen Moldova se \u00eent\u00eelnesc dou\u0103 specii-Jderul-de-p\u0103dure (Martes martes) \u015fi Jderul-de-piatr\u0103 (Martes foina). Corp de circa 50 de cm lingime, coada de 25 de cm. Femela na\u015fte o dat\u0103 pe an (de obicei \u00een aprilie) 2-8 pui, jderii tr\u0103iesc, de obicei, prin p\u0103duri, printre st\u00eenci, sunt mai activi noaptea, se hr\u0103nesc cu mamifere mici, p\u0103s\u0103ri, insecte, fructe, pomu\u015foare.\u00een Moldova jderii sunt ocroti\u0163i prin lege. Nurc\u0103 (Mustela)-denumire dat\u0103 unor animale mamifere carnivore semiacvaticedin familia mustelidelor. Corp de 28-54cm lungime, blan\u0103 deas\u0103, str\u0103lucitoare, colorat\u0103 cafeniu-ro\u015fcat sau cafeniu-\u00eenchis. Piciore relativ scurte, degete unite printr-o membran\u0103 \u00eenot\u0103toare. Nutria populeaz\u0103, de obicei, locurile p\u0103r\u0103site de prin luncile p\u0103duroasedin v\u0103ile r\u00eeurilor, din zona b\u0103l\u0163ilor, deltelor, lacurilor. Tr\u0103ie\u015fte, de obicei, \u00een vizuini, scorburi de copaci. Se hr\u0103ne\u015fte cu \u015foareci, broa\u015fte, pe\u015fti. Femela na\u015fte 2-17 puiu\u015fori. Se cunosc dou\u0103 specii-nutrie-european\u0103 \u015fi nutrie-american\u0103. \u00cen Europa, Asia de Nord-Vest, Caucaz, Siberia de vest populeaz\u0103 mai multe rase de nurci-europene (Mustela lutreola). \u00cen Moldova se \u00eent\u00eelne\u015fte \u00een regiunea cursului inferior al Nistrului. Nurca-american\u0103 sau vizonul (Mustela vison) populeaz\u0103 aproape toat\u0103 America de Nord. De obicei ea este crescut\u0103 \u00een voliere pentru blana ei foarte pre\u0163ioas\u0103. Hermina (Mustela erminea)-mamifer carnivor din familia mustelidelor. Corp de 16-38 de cm lungime \u015fi cu masa p\u00een\u0103 la 260 g. culoarea bl\u0103nii este brun\u0103-ro\u015fcat\u0103 (vara) \u015fi alb\u0103 (iarna), v\u00eerful cozii-negru. Se hr\u0103ne\u015fte cu roz\u0103toare (muride), p\u0103s\u0103ri mici. Femela na\u015fte 5-8 (uneori p\u00een\u0103 la 18) pui. Hermina este r\u0103sp\u00eendit\u0103 \u00een p\u0103durile din Europa, Asia \u015fi America de Nord. Se v\u00eeneaz\u0103 pentru blana ei pre\u0163ioas\u0103. Vidra (Lutra lutra)-mamifer semiacvatic din familia mustelidelor, ordinul carnivorelor. Corp de 55-95 cm lungime, coada de 26-55 cm, greutatea de 5,7-10 kg, picioare scurte, pentadactile, cu membrane interdigitale bine dezvoltate. P\u0103rul de culoare castaniu-ro\u015fcat. \u00ce\u015fi face vizuini \u00een malurile abrupte ale r\u00eeurilor \u015fi bazinelor de ap\u0103. Se hr\u0103ne\u015fte cu pe\u015fti, broa\u015fte, raci. \u00cen Moldova este semnalat\u0103 mai ales \u00een b\u0103l\u0163ile din cursurile de jos ale Prutului \u015fi Nistrului. Vidra la fel ca \u015fi alte animale este v\u00eenat\u0103 pentru blana ei pre\u0163ioas\u0103. Lupul (Canis lupus)-mamifer carnivor din familia canidelor. Lungimea corpului este de 105-160 cm, iar masa lui este de 35-50 kg (rar-p\u00een\u0103 la 76 kg). Picoare lungi. Caninii bine dezvolta\u0163i. Colora\u0163ia p\u0103rului de la cenu\u015fie (\u00een regiunile de nord) p\u00een\u0103 la cenu\u015fie ro\u015fcat\u0103 (\u00een regiunile de sud). Lupul este r\u0103sp\u00eendit \u00een Europa, Asia \u015fi America de Nord. Se \u00eent\u00eelne\u015fte des \u00een stepe, mun\u0163i \u015fi rar \u00een taiga. Se hr\u0103ne\u015fte mai ales cu animale copitate s\u0103lbatice \u015fi domestice, iepuri, c\u00eeini, roz\u0103toare mici, p\u0103s\u0103ri, cadavre. \u00cen perioada \u00eemul\u0163irii lupii tr\u0103iesc \u00een perechi, toamna t\u00eerziu \u015fi iarna-\u00een haite. Prim\u0103vara femela na\u015fte 3-13 pui. La \u00eenceput puii sunt hr\u0103ni\u0163i de p\u0103rin\u0163i, toamna \u00eencep s\u0103 ias\u0103 la v\u00een\u0103toare \u00eempreun\u0103 cu adul\u0163ii. Lupul aduce daune sectorului zootehnic \u015fi gospod\u0103riei v\u00een\u0103tore\u015fti, dar el lafel este cunoscut \u015fi ca sanitar al p\u0103durilor. Canide (Canidae)-familie de mamifere din ordinul carnivorelor. Corp zvelt, de 40-160 cm lungime \u015fi de 2-80 kg greutate. Abdomen supt, cap alungit, bot \u015fi urechi, de obicei, ascu\u0163ite, picioare lungi \u015fi adaptate pentru alergat, gheare tocite neretractile, coad\u0103 lung\u0103 \u015fi, de regul\u0103 stufoas\u0103. Se cunosc 29 de specii actuale r\u0103sp\u00eendite pe toate continentele (\u00eenafar\u0103 de Antarctida) \u015fi insulele continentale. \u00cen Moldova se \u00eent\u00eelnesc urm\u0103taorele specii de canide-lupul, vulpea-comun\u0103, c\u00eeinele-raton, c\u00eeinele-domestic. Canidele se hr\u0103nesc cu carne, unele-\u015fi cu vegetale. Multe canide au blan\u0103 pre\u0163ioas\u0103. Orinul pinipedelor. Reprezint\u0103 o ramur\u0103 a carnivorilor vechi-creodon\u0163ilor, care a evolu\u0163ionat pe calea adapt\u0103rii la via\u0163aacvatic\u0103. Membrele lor sunt modificate\u00een palete \u00eenot\u0103toare. Foarte bine este dezvoltat \u0163esutul celulo-adipos, care mic\u015foreaz\u0103 perderea de c\u0103ldur\u0103 \u015fi permite pinipedelor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een m\u0103rile reci polare. Formula dentar\u0103 este asem\u0103n\u0103toare cu formula dentar\u0103 a carnivorilor. Din pinipede fac parte leii de mare, ur\u015fii de mare (otaridele), morsele \u015fi focele. Toate speciile acestea sunt v\u00eenate. Se folose\u015fte untura \u015fi blana lor. Unele specii (ursul de mare) au bl\u0103nuri pre\u0163ioase. Morsa (Odobenus rosmarus)-memifer marin din ordinul pinipedelor. Corpul 3-5 m lungime (uneori p\u00een\u0103 la 7 m) \u015fi masa de 800-1000 kg (mai rar atinge 2 t). Femela este mai mic\u0103 dec\u00eet masculul. Morsa are membrele anterioare transformate \u00een lope\u0163i, p\u0103rul scurt \u015fi rar, coada ne dezvoltat\u0103, col\u0163ii f\u0103lcilor superioara masivi \u015fi foarte lungi (mai ales la masculi). Se hr\u0103ne\u015fte cu molu\u015fte, crustacee \u015f. a. Femela na\u015fte odat\u0103 la doi ani un pui. Morsa este r\u0103sp\u00eendit\u0103 \u00een oceanul \u00eenghe\u0163at de Nord \u015fi \u00een nordul oceanului Atlantic \u015fi Pacific. Tr\u0103ie\u015fte \u00een turme. Se v\u00eeneaz\u0103 pentru carne, gr\u0103sime, piele, col\u0163i. Foc\u0103-denumire dat\u0103 mai multor mamifere acvatice din ordinul pinipedelor. Foca de Groenlanda, mamifer din familia focidelor. Corpul are 160-195 cm lungime, 150-160 kg. Adul\u0163ii au, de obicei, culoarea alb\u0103 g\u0103lbuie cu dou\u0103 pete negre sau brune pe spate, puii-culoarea alb\u0103. Se hr\u0103nesc cu crustacee, molu\u015fte, pe\u015fti. Populeaz\u0103 apele arctice form\u00eend trei c\u00eerduri. Se utilizeaz\u0103 gr\u0103simea, pielea adul\u0163ilor \u015fi blana puilor. Marea Alb\u0103 v\u00eenatul focilor este interzis. Leu-de-mare-specii de mamifere carnivore marine din familia focilor-cu-urechi. Corp acoperit cu p\u0103r rar, pavilioanele urechilor sunt dezvoltate. Masculii au lungime p\u00een\u0103 la 3,5 m lungime \u015fi masa p\u00een\u0103 la 1120 kg. Vara leii de mare ies pe \u0163\u0103rm, unde se \u00eemperecheaz\u0103 \u015fi fac pui. Se hranesc cu pe\u015fte, molu\u015fte, cefalopode, \u015f. a. Specia Eymetepeas jubatus este r\u0103sp\u00eendit\u0103 \u00een nordul oceanului Pacific, Zalophus californianus-\u00een apele litorale ale Americii de Nord, Otaria byronia-\u00een m\u0103rile arhipelagului malaez. Leii de mare se v\u00eeneaz\u0103 pentru gr\u0103sime, piele. Urs-de-mare sau lutru-de-mare (Callorhinus ursinus)-mamifer carnivor din familia otariidelor (focelor-cu-urechi), ordinul pinipedelor. Corp p\u00een\u0103 la 2,25 m lungime \u015fi masa p\u00een\u0103 la 380 kg, acoperit cu blan\u0103. Culoarea difer\u0103 \u00een func\u0163ie de v\u00eerst\u0103 \u015fi de sex. Se hr\u0103nesc cu pe\u015fte, cefalopode. Sunt r\u0103sp\u00eendi\u0163i \u00een nordul Oceanului Pacific. Vara migreaz\u0103, form\u00eend 3 turme de sine st\u0103t\u0103toare (pe insulele Comandore, prib\u00eelov \u015fi San-Mighel). Prin conven\u0163ia dintre U. S. A. \u015fi Canada (din anul 1957) v\u00eenatul Ur\u015filor-de-mare este limitat. Ordinul cetaceelor. Reprezentan\u0163ii acestui ordin ca \u015fi pinipedele au provenit, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, de la creodon\u0163i adapt\u00eendu-se la via\u0163a acvatic\u0103. \u00cens\u0103 adaptarea a avut loc pe alt\u0103 cale-organul locomotor principal la cetacee a devenit coada, iar membrele posterioare s-au redus (atrofiat). Din cetacee fac parte delfinii, ca\u015falo\u0163ii, balena de Grenlanda \u015f.a. Acest ordin cuprinde \u015fi animalul cel mai mare dintre toate care au tr\u0103it vre-o dat\u0103 pe P\u0103m\u00eent-balena albastr\u0103, care atinge 33 m \u00een lungime \u015fi are 150-160 T greutate. Greutatea ei este egal\u0103 cu greutatea a 25 de elefan\u0163i maturi, inima c\u00eent\u0103re\u015fte 600-700 kg, intestinul are lungimea de \u00bc km. Tr\u0103iesc \u00een Oceanul Mondial de la Arctica p\u00een\u0103 la Antarctida. Puiul belenei la na\u015ftere c\u00eent\u0103re\u015fte mai mult de 2 tone \u015fi aliment\u00eendu-se cu laptele mamei, adaug\u0103 \u00een fiecare zi aproximativ 80 kg. Ceteceele la fel sunt v\u00eenate iar din ele se folose\u015fte untura, osul de balen\u0103 (mustea\u0163a de balen\u0103) \u015fi pielea. Din carne se preg\u0103te\u015fte f\u0103ina furager\u0103. Din capetele ca\u015falo\u0163olor se cap\u0103t\u0103 substan\u0163a ceroas\u0103-spermacet (cetaceu), care se folose\u015fte \u00een producerea farmacologic\u0103\u015fi de m\u0103rfuri. Cetacee este denumirea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a balenelor. Acestea sunt cele mai mari dintre animalele acvatice actuale. Nu \u00eent\u00eempl\u0103tor renumitul cercet\u0103tor al \u00eentinsurilor oceanice J. I. Custo \u015fi-a \u00eentitulat cartea despre ele \u201cPuternicii st\u0103p\u00eenitori ai m\u0103rilor\u201d. Sunt cunoscute circa 80 de specii de cetacee, toate constituind un ordin de mamifere acvatice. Cetaceele sunt ni\u015fte animale foarte interesante. Acum 70 milioane de ani str\u0103mo\u015fii lor au p\u0103r\u0103sit uscatul \u015fi au trecut s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een mediul acvatic. La \u00eenceput apa era pentru ele o salvare de du\u015fmani \u015fi concuren\u0163i. Se hr\u0103neau \u00een apele pu\u0163in ad\u00eenci, dar treptat, s\u0103v\u00eer\u015find \u00een largul m\u0103rii curse de o durat\u0103 tot mai lung\u0103, ele au pierdut orice leg\u0103tur\u0103 cu uscatul. Pe parcursul evolu\u0163iei aceste animale sau adaptat la noile condi\u0163ii de via\u0163\u0103-corpul lor a c\u0103p\u0103tat o form\u0103 de fus, \u00eenveli\u015ful p\u0103ros le-a disp\u0103rut, pavilioanele urechilor \u015fi membrele posterioare s-au mic\u015forat. Membrele anterioare s-au transformat \u00een \u00eenot\u0103toare pectorale, plate \u015fi rigide \u015fi le servesc drept c\u00eerme \u015fi fr\u00eene. \u00cenot\u0103toarea dorsal\u0103 pe care o au multe cetacee asigur\u0103 corpului mai mult\u0103 stabilitate. Cetaceele se pot deplasa cu o vitez\u0103 de p\u00een\u0103 la 50 km\/h. Cetaceele au sub ele un stra gros de gr\u0103sime care le protejeaz\u0103 de supra r\u0103cire \u015fi este consumat pe m\u0103sura necesit\u0103\u0163ilor energice ale organismului. Nasc pui mari \u015fi bine dezvolta\u0163i. Organul respirator, reprezentat la exterior de unul sau dou\u0103 orificii (n\u0103ri), se afl\u0103 \u00een partea superioar\u0103 a capului \u015fi se deschide numai \u00een momentul inspira\u0163ie-expira\u0163ie, ce urmeaz\u0103 imediat dup\u0103 scufundare. Pe timp r\u0103coros aerul cald \u015fi umed eliminat dinpl\u0103m\u00eenii balenei formeaz\u0103 ni\u015fte \u201chavuzuri\u201d dup\u0103 aspectul c\u0103rora se poate determina u\u015for specia respectiv\u0103. \u00cen restul timpului n\u0103rile animalului sunt \u00eenchise \u015fi nu las\u0103 s\u0103 p\u0103trund\u0103 apa. Laringele balenelor, av\u00eend o structur\u0103 specific\u0103 desparte calea respiratorie de cea digestiv\u0103, de aceea balenele pot respira \u00een mod nestingherit chiar dac\u0103 \u00een cavitatea bucal\u0103 au ap\u0103 \u015fi m\u00eencare. Cetaceele au pl\u0103m\u00eeni foarte puternici \u015fi elastici care se contract\u0103 \u015fi se dilat\u0103 cu repeziciune. Chiar la o scurt\u0103 respira\u0163ie aerul din pl\u0103m\u00eeni se re\u00eenoie\u015fte cu 80-90% (la om numai cu 15%). Rezerva mare de aer inspirat le permite cetaceelor s\u0103 se afle sub ap\u0103 un timp \u00eendelungat. Cetaceele sau balenele \u00ee\u015fi \u00eenghi hrana \u00eentreag\u0103, f\u0103r\u0103 a o amestica. Dup\u0103 modul de nutri\u0163ie ele se \u00eempart \u00een odontocete (balene cudin\u0163i) \u015fi mistacocete (balenele cu fanoane). Subordinul balenele cu din\u0163i cuprinde familiile ca\u015falo\u0163ilor, delfinidelor, zifiidelor \u015fi delfinilor de r\u00eeu, balenele cu fanoane-balenopterelor, balenelor-cenu\u015fii \u015fi balenidelor. Reprezentan\u0163ii ordinului cetacee au stomacul mare din 3-9 compartimente \u015ficare se poate \u00eentinde. \u00cen stomacul seivalilor \u00eencap 5,7 tone de crustacee, \u00een cel al finvalelor-o ton\u0103 iar \u00een cel al balenelor albastre chiar 1,5 tone. M\u0103rimea c\u00eerdurilor de cetacee depinde de cantitatea de hran\u0103 \u015fi locul unde este concentrat\u0103 ea. Diferite specii prefer\u0103 anumite spa\u0163ii oceanice \u00eendependen\u0163\u0103 unde le vine mai u\u015for s\u0103-\u015fi dob\u00eendeasc\u0103 hrana preferat\u0103. Balenele bun\u0103oar\u0103, se hr\u0103nesc cu plancton \u015fi pot fi \u00eent\u00eelnite, mai ales, \u00een spa\u0163ii deschise, balenele cinu\u015fii care m\u0103n\u00eenc\u0103 organizme bentice tr\u0103iesc la ad\u00eencimi nu prea mari, iar orcile care se hr\u0103nesc cu pe\u015fte \u015fi mamifere marine se \u00eent\u00eelnesc \u00een orice zon\u0103 a oceanului. Cetaceele ajung la maturitate sexual\u0103 la v\u00eersta de 3-6 ani. Majoritatea nasc pui odat\u0103 la doi ani. De regul\u0103, ele nasc c\u00eete un pui, care atinge uneori de la \u00bc p\u00een\u0103 la \u00bd din lungimea corpului matern. C\u00eete o dat\u0103 acesta este n\u0103scut sub ap\u0103. Cetaceele percep nu numai sunetele obi\u015fnuite, dar \u015fi infra \u015fi ultra sunetele, pe care urechea omului nu le percepe. \u00cenregistr\u00eend pe band\u0103 magnetic\u0103 sunete emise de balene \u015fi delfini, s-a constatat c\u0103 fiecare specie emite o gam\u0103 de sunete deosebit\u0103. Astfel, o afalin\u0103 adult\u0103 poate produce 17 semnale pe c\u00eend, puiul acesteia \u00een prima perioad\u0103 de via\u0163\u0103 produce doar 6. Cu v\u00eersta sunetele emise devin tot mai variate. Constitu\u0163ia \u015fi modul de via\u0163\u0103 ale cetaceelor demonstreaz\u0103 c\u0103 aceste animale prezint\u0103 un mod de organizare extrem de perfec\u0163ionat. Cetaceele, \u015fi \u00een special delfinii, se dreseaz\u0103 u\u015for \u015fi execut\u0103 numeroase mi\u015fc\u0103ri. Cetaceele sunt animale de v\u00eenat foarte valoroase. Pielea, ficatul, gr\u0103simea, osul de balen\u0103 (fanonul) sunt importante materii prime, mai ales pentru industria farmaceutic\u0103.\u00een prezent, din cauza reducerii num\u0103rului de cetacee, v\u00eenarea lor este limitat\u0103. 18 specii sunt incluse \u00een Cartea Ro\u015fie mondial\u0103. Pe planeta noastr\u0103 exist\u0103 c\u00eeteva rezerva\u0163ii naturale pentru cetacee, unde acestea tr\u0103iesc \u015fi se \u00eenmul\u0163esc. Delfin (Delphinus)-denumire dat\u0103 c\u00eetorva specii de mamifere acvatice din ordinul cetaceelor. Corpul fusiform, cu partea posterioar\u0103 turtit\u0103 lateral, atinge 8,5 m lungime \u015fi dou\u0103 tone greutate. Capul \u015fu spatele de culoare \u00eenchis\u0103, burta de culoare deschis\u0103 sau alb\u0103. \u00cenot\u0103toarea codal\u0103 \u2013orizontal\u0103, \u00eenot\u0103toarele pectorale \u015fi dorsale-bine pronun\u015fate. Mai r\u0103sp\u00eendit este delfinul-comun (Delphinus delphis), cu corpul p\u00een\u0103 la 2,5 m \u015fi capul de circa60 cm lungime. Delfinul-comun are un rostrum din 2 f\u0103lci alungite, pe care sunt ficsa\u0163ipeste 200 de din\u0163i. Repir\u0103 printr-un orificiu , situat \u00een partea de sus a capului. Se hr\u0103ne\u015fte cu pe\u015fti, cefalopode, crustecee \u015f. a. Perioada de gesta\u0163ie \u2013circa un an. Femela na\u015fte 1-2 pui, pe care \u00eei al\u0103pteaz\u0103 18-20 de luni. Delfinul-comun este foarte r\u0103sp\u00eendit \u00een Marea Neagr\u0103. Ei populeaz\u0103 aproapa toate marile globului p\u0103m\u00eentesc. \u00cenoat\u0103 cu vitez\u0103 mare, se orienteaz\u0103 bine \u00een spa\u0163iu, poate fi \u00eembl\u00eenzit \u015fi dresat u\u015for. Reprezint\u0103 un obiect important pentru studiile bionice. Ordinul paricopitatelor. Reprezentan\u0163ii lui au provenit de la o ramur\u0103 apropiat\u0103 de creodon\u0163i. Acestea sunt mamifere ierbivore mari. Falangele degetelor III \u015fi IV sunt \u00eenzestrate cu copite, degetele II \u015fi V sunt rudimentare, primul deget lipse\u015fte. Claviculele la fel lipsesc. Din paricopitate face parte o grup\u0103 numeroas\u0103 de animale nerumeg\u0103toare (porcul, hipopotamul) \u015fi o grup\u0103 vast\u0103 de rumeg\u0103toare (c\u0103milele, cerbii, girafele, antilopele, caprele, oile \u015fi diferite specii de tauri). Rumeg\u0103toarele au stomacul complicat, format din 4 p\u0103r\u0163i, \u00een el are loc fermentarea hranei nerumegate, care pe urm\u0103 este r\u00eeg\u00eeit\u0103 \u015fi rumegat\u0103. Numero\u015fi reprezentan\u0163i au coarne, care le servesc ca organ de ap\u0103rare. De la paricopitatele s\u0103lbatice au provenit animalele paricopitate domestice. Porcul (Porcus)-animal domestic paricopitat din genul Sus, familia suidelor. Domesticit \u00een perioada neoliticului. A provenit de la 2 subspecii de mistre\u0163i-mistre\u0163ul-european (Sus scrofa ferus) \u015fi mistre\u0163ul-asiatic (formele Sus orientalis, Sus cristatus \u015fi Sus vittatus). Rasele contemporane au luat na\u015ftere \u00een urma \u00eencruci\u015f\u0103rilor generatoare dintre rasele aborigene europene \u015fi cele asiatice prin selec\u0163ie \u00eendelungat\u0103. Masa vie a vierilor \u2013250-350 kg, a scroafelor-200-280 kg. Prima \u00eemperechere se admite la scroafe la v\u00eersta de 8-10 luni, la vieri 11-12 luni. Durata digestiei 110-120 zile. O scroaf\u0103 de raz\u0103 poate f\u0103ta de 2 ori pa an c\u00eete 10-12 \u015fi mai mul\u0163i purcei (recordul anual-32 purcei). Hipopotami (Hippopotamidae)-familie de animale mamifere paricopitate nerumeg\u0103toare. Include 2 specii, r\u0103sp\u00eendite \u00een Africa Ecuatorial\u0103. Hipopotam-obi\u015fnuit sau Hipopotamul-de-Nil (Hippopotamus amphibius)-animal acvatic cu corpul p\u00een\u0103 la 4,5 m lungime, \u00een\u0103l\u0163imea la greab\u0103n de 1,5 m \u015fi masa de 3-4,5 T, cu piele groas\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 p\u0103r. Tr\u0103iesc \u00een c\u00eerduri. Se hr\u0103ne\u015fte cu vegetale. Femela na\u015fte un pui. Hipopotam-pitic (Choeropsis liberiensis)-corp p\u00een\u0103 la 1,75 lungime, \u00een\u0103l\u0163imea la greab\u0103n circa 1 m \u015fi masa p\u00een\u0103 la 240 kg. Modul de via\u0163\u0103-nocturn. Fiind pe cale de dispari\u0163ie, este inclus \u00een Cartea Ro\u015fie interna\u0163ional\u0103. Hipopotamii sunt aprecia\u0163i pentru carnea, pielea \u015fi din\u0163ii lor. Ordinul imparicopitatelor. Au provenit de la o ramur\u0103 apropiat\u0103 de creodon\u0163i. Din acest ordin fac parte copitatele mari, la care foarte puternic este dezvoltat degetul III. Celelalte degete sunt atrofiate. Clavicula lipse\u015fte. Din imparicopitate fac parte tapirii, rinocerii \u015fi caii. Din familia cailor fac parte zebrele \u015fi m\u0103garii. Copitatele servesc drept izvor de molipsire a omului de a\u015fa boli periculoase cum este bruceloza, febra aftoas\u0103, morva \u015fi c\u0103rbunele. Prin carne de vite cornute mari omul se infecteaz\u0103 de teniarinhoz\u0103, prin porcin\u0103 (carne de porc)-de tinoz\u0103 \u015fi trihineloz\u0103. Majoritatea speciilor de copitate particip\u0103 la \u00eentre\u0163inerea fasciolozei \u015fi dicroceliozei.Ordinul proboscidelor. Reprezentan\u0163ii lui la fel ca \u015fi reprezentan\u0163ii ordinelor precedente, au provenit de la ramura, apropiat\u0103 de creodon\u0163i. Se caracterizeaz\u0103 prin trompa musculoas\u0103 tipic\u0103, care se formeaz\u0103 ca rezultat al prolifer\u0103rii puternice a \u0163esuturilor nasului \u015fi buzei superioare. Incisivii macsilarelor superioare prolifereaz\u0103 \u015fi se modific\u0103 \u00een filde\u015f, c\u00eete o dat\u0103 ajung la dimensiuni foarte mari \u015fi servesc ca organ de ap\u0103rare. Caninii lipsesc. Din\u0163ii molari se dezvolt\u0103 pe r\u00eend \u00een a\u015fa fel c\u0103 pe fiecare parte a macsilarului superior \u015fi inferior \u00een acela\u015fi timp exist\u0103 numai c\u00eete un dinte cu suprafa\u0163a masticatoare plat\u0103. Membrele sunt pentadactile. Pielea este foarte groas\u0103 \u015fi lipsit\u0103 de p\u0103r. Dintre organismele actuale din ordinul acesta fac parte numai 2 specii-elefan\u0163ii africani \u015fi indieni. Acestea sunt cele mai mari animale terestre contemporane.Ordinul primatelor. Din el fac parte prozimienii \u015fi simienii. Din punct de vedere al sistematicii lumii animale din acest ordin face parte \u015fi omul. Primatele \u00een primul r\u00eend se caracterizeaz\u0103 printr-o structur\u0103 caracteristic\u0103 a membrelor, organelor de sim\u0163 \u015fi creerului. Primatele sunt animale, care \u00een timpul mersului se sprijin\u0103 pe toat\u0103 talpa. Membrele lor pentadactile pe falangele terminale posed\u0103 nu ghiare, dar unghii plate sau fornicate. Majoritatea primatelor duc o via\u0163\u0103 arboricol\u0103, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceasta degetul mare al membrelor lor anterioare \u015fi posterioare este opozibil celorlalte, ce permite s\u0103 se ag\u0103\u0163e de ramuri. Centura scapular\u0103 este format\u0103 din clavicule, datorit\u0103 c\u0103rora mi\u015fc\u0103rile membrelor sunt diverse \u015fi complicate. Spre deosebire de alte mamifere la primate principalul organ de sim\u0163 distant este v\u0103zul. Orbitele (cu excep\u0163ia formelor inferioare) sunt \u00eendreptate \u00eenainte, prin ce se ob\u0163ine vederea stereoscopic\u0103 binocular\u0103. Primatele posed\u0103 vedere cromatic\u0103. Organele olfactive sunt dezvoltate relativ slab, primatele percep mirosurile mai slab ca la alte mamifere. Emisferele mari ale creerului prozimienilor sunt mici \u015fi lipsite de circumvolu\u0163iuni, la simieni emisferele sunt mari \u015fi bogate \u00een circumvolu\u0163iuni. Stomacul este simplu. Glanda mamar\u0103 de obicei este situat\u0103 pe piept \u015fi are nu mai mult de dou\u0103 perechi de mameloane. Num\u0103rul puilor trece rareori de unul. Puii se nasc neputincio\u015fi. Primatele au provenit de la insectivoarele vechi. Subordinul inferior al primatelor-lemurienii-ocup\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 oarecare locul intermediar dintre insectivore \u015fi primate. Lemurienii sunt ni\u015fte animale miciarboricole cu botul \u00eengust. Un deget este \u00eenzestrat cu ghear\u0103, iar celelalte cu unghii. Emisferele creerului sunt mici \u015fi lipsite de circumvolu\u0163iuni. Sunt r\u0103sp\u00eendi\u0163i \u00een Africa \u015fi Asia de Sud. Al doilea subordin-tarsioidele (tarsioidea) cuprinde un singur gen, care tr\u0103ie\u015fte pe insulele Filipine \u015fi \u00een Indonesia. Reprezentan\u0163ii acestui subordin dup\u0103 dimensiuni nu \u00eentrec un \u015fobolan \u015fi posed\u0103 ochi foarte mari \u00eendep\u0103rta\u0163i \u00eenainte. Dup\u0103 un \u015fir de \u00eensu\u015firi ei se apropie de maimu\u0163e. Al treilea subordin-maimu\u0163ele-prezint\u0103 o grup\u0103 de mamifere mai superior organizate. La ele emisferele mari ale creerului sunt bine dezvoltate cu circumvolu\u0163iunile accentuate. Acest subordin cuprinde dou\u0103 suprafamilii-platirinienii \u015fi catarinienii. Platirinienii tr\u0103iesc \u00een America de Sud. Ei reprezint\u0103 o ramur\u0103 lateral\u0103 a arborelui genealogic. Aceste maimu\u0163e au n\u0103rile tare dep\u0103rtate una de alta \u015fi \u00eendep\u0103rtate \u00een p\u0103r\u0163i \u015fi o coad\u0103 ag\u0103\u0163\u0103toare. Reprezentan\u0163ii caracteristici sunt url\u0103toarele \u015fi maimu\u0163ele Ateles. Din suprafamilia catarinienilor fac parte 4 familii-1) cercopitecidelor, 2) hilobatidelor, 3) antropomorfidelor (orangutanul, gorila, cimpanzeul) \u015fi 4) hominidelor. Ultima familie este prezentat\u0103 printr-o singur\u0103 specie-Homo sapiens.<\/div>\n
<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mamiferele reprezinta cea mai superioara grupa a lumii animale. Aceasta, \u00eens\u0103, nu vorbe\u015fte despre superioritatea absolut\u0103\u00een structura tuturor sistemelor lor de organe. De pild\u0103, aparatul circulator la p\u0103s\u0103ri n-are ostructur\u0103 mai pu\u0163in dezvoltat\u0103 ca la mamifere. Iar aparatul respirator \u015fi organele vizuale la p\u0103s\u0103ri sunt chiar mai des\u0103v\u00eer\u015fite. P\u0103s\u0103rile sunt mai superioare mamiferelor \u015fi dup\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"yoast_head":"\nMamiferele - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/11\/mamiferele\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Mamiferele - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Mamiferele reprezinta cea mai superioara grupa a lumii animale. Aceasta, \u00eens\u0103, nu vorbe\u015fte despre superioritatea absolut\u0103\u00een structura tuturor sistemelor lor de organe. De pild\u0103, aparatul circulator la p\u0103s\u0103ri n-are ostructur\u0103 mai pu\u0163in dezvoltat\u0103 ca la mamifere. Iar aparatul respirator \u015fi organele vizuale la p\u0103s\u0103ri sunt chiar mai des\u0103v\u00eer\u015fite. P\u0103s\u0103rile sunt mai superioare mamiferelor \u015fi dup\u0103 […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/11\/mamiferele\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2018-02-11T12:19:00+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2020-09-25T02:43:18+00:00\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"eurointern\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"eurointern\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"43 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/11\/mamiferele\/\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/11\/mamiferele\/\",\"name\":\"Mamiferele - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\"},\"datePublished\":\"2018-02-11T12:19:00+00:00\",\"dateModified\":\"2020-09-25T02:43:18+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/11\/mamiferele\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/11\/mamiferele\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/11\/mamiferele\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Mamiferele\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\",\"name\":\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"description\":\"Internships\/ Scholarships\/ Grants\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":\"required name=search_term_string\"}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\",\"name\":\"eurointern\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"eurointern\"},\"sameAs\":[\"http:\/\/rubyskynews.com\"],\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Mamiferele - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/11\/mamiferele\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Mamiferele - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","og_description":"Mamiferele reprezinta cea mai superioara grupa a lumii animale. Aceasta, \u00eens\u0103, nu vorbe\u015fte despre superioritatea absolut\u0103\u00een structura tuturor sistemelor lor de organe. De pild\u0103, aparatul circulator la p\u0103s\u0103ri n-are ostructur\u0103 mai pu\u0163in dezvoltat\u0103 ca la mamifere. Iar aparatul respirator \u015fi organele vizuale la p\u0103s\u0103ri sunt chiar mai des\u0103v\u00eer\u015fite. P\u0103s\u0103rile sunt mai superioare mamiferelor \u015fi dup\u0103 […]","og_url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/11\/mamiferele\/","og_site_name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","article_published_time":"2018-02-11T12:19:00+00:00","article_modified_time":"2020-09-25T02:43:18+00:00","author":"eurointern","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"eurointern","Est. reading time":"43 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/11\/mamiferele\/","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/11\/mamiferele\/","name":"Mamiferele - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","isPartOf":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website"},"datePublished":"2018-02-11T12:19:00+00:00","dateModified":"2020-09-25T02:43:18+00:00","author":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/11\/mamiferele\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/11\/mamiferele\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/11\/mamiferele\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/rubyskynews.com\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Mamiferele"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/","name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","description":"Internships\/ Scholarships\/ Grants","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}"},"query-input":"required name=search_term_string"}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d","name":"eurointern","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","caption":"eurointern"},"sameAs":["http:\/\/rubyskynews.com"],"url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14577"}],"collection":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14577"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14577\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14577"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14577"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14577"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}