{"id":14522,"date":"2018-02-13T03:29:00","date_gmt":"2018-02-13T03:29:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2020-09-25T02:42:52","modified_gmt":"2020-09-25T02:42:52","slug":"microbiologia-industriala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/13\/microbiologia-industriala\/","title":{"rendered":"MICROBIOLOGIA INDUSTRIAL\u0102"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Microbiologia industrial\u0103 (tehnic\u0103) reprezint\u0103 un compartiment al biotehnologiei care are ca scop ob\u0163inerea pe cale industrial\u0103 a diferitor produse necesare, cu participarea nemijlocit\u0103 a diferitor microorganisme.
Utilizarea microorganismelor \u00een calitate de obiecte de studiu are urm\u0103toarele avantaje:\u2013 repartizarea variat\u0103 a microorganismelor (bacteriile, actinomicetele (ciupercile radiare), levurile, mucegaiurile, virusurile pot fi \u00eent\u00e2lnite \u00een sol, ap\u0103, aer; la o ad\u00e2ncime de 11 300 m \u015fi la o \u00een\u0103l\u0163ime de 85 km; la o temperatur\u0103 de la -70\u00baC la +90 (110\u00baC); \u00een solu\u0163ii ce con\u0163in 35% NaCl, ceea ce permite cultivarea microorganismelor \u00een cele mai diverse condi\u0163ii);\u2013 dimensiunile microorganismelor (diametrul bacteriilor \u00een mediu atinge 1-2\u03bc (1 \u03bc=10-3mm), lungimea \u2013 5-500 \u03bc, iar masa unui gram este echivalent\u0103 cu masa a 100 miliarde de bacterii, ceea ce permite cultivarea microorganismelor \u00een bioreactoare speciale \u00een cantit\u0103\u0163i foarte mari);\u2013 structura microorganismelor (dup\u0103 structura aparatului ereditar, microorganismele se caracterizeaz\u0103 printr-o diversitate mare (organisme procariote \u2013 bacteriile, actinomicetele, algele albastre \u015fi eucariote \u2013 levurile, mucegaiurile, algele microscopice), ceea ce permite ob\u0163inerea rapid\u0103 a noilor su\u015fe superproducente de microorganisme);\u2013 viteza de multiplicare a microorganismelor (colibacilul (Escherichia coli) se divide la fiecare 15-20 min, levurile (Saccharomyces cerevisiae) \u2013 1-1,5 ore, ceea ce permite ob\u0163inerea unei biomase considerabile \u00eentr-o perioad\u0103 limitat\u0103 de timp);\u2013 diversitatea c\u0103ilor metabolice (microorganismele pot fi autotrofe (utilizeaz\u0103 pentru sinteza substan\u0163elor organice substan\u0163e neorganice (CO2, H2S, NH3 etc.); pe contul energiei solare (fotoautotrofe) sau a energiei reac\u0163iilor chimice (chemoautotrofe)) \u015fi heterotrofe (utilizeaz\u0103 substan\u0163e organice gata sintetizate (saprofi\u0163i – resturi vegetale ori animale sau parazi\u0163i – tr\u0103iesc pe contul altor organisme)). Datorit\u0103 acestei propriet\u0103\u0163i a microorganismelor, \u00een calitate de substrat nutritiv se utilizeaz\u0103 o gam\u0103 larg\u0103 de substan\u0163e (poliozide, petrol, resturi de la prelucrarea lemnului, amestecuri de gaze etc.).Din peste 100 000 de specii de microorganisme de tip procariot \u015fi eucariot, cunoscute \u00een prezent, omul utilizeaz\u0103 pentru producerea substan\u0163elor utile doar c\u00e2teva sute de specii.\u00cen tabelul 1 sunt oglindite principalele grupe de microorganisme utilizate pentru ob\u0163inerea substan\u0163elor utile.Pentru ob\u0163inerea microbiologic\u0103 a produselor utile sunt folosite diferite culturi de microorganisme, diverse substraturi, variate medii nutritive (solide, lichide, semilichide) \u015fi metode de cultivare (culturi \u00een suspensie, culturi de protopla\u015fti, culturi \u00een flux continuu etc.).Schema de ob\u0163inere a produselor microbiologice este universal\u0103 \u015fi con\u0163ine urm\u0103toarele etape:1) alegerea producentului (cu o productivitate \u015fi rezisten\u0163\u0103 \u00eenalt\u0103);2) alegerea mediului nutritiv (accesibilitatea, eficacitatea);3) elaborarea regimului de cultivare (realizarea poten\u0163ialului biosintetic al producentului \u00een\/pe substratul ales);4) prelucrarea \u015fi ob\u0163inerea produsului (separarea, concentrarea, centrifugarea, leofilizarea, purificarea).Biopreparatele microbiologice pot fi grupate \u00een:1) biopreparate ce au la baz\u0103 microorganisme vii (bioinsecticidele, \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintele bacteriene);2) biopreparate ce au la baz\u0103 biomasa inactivat\u0103 a celulelor microbiene (proteina furajer\u0103);3) biopreparate ob\u0163inute \u00een baza produselor metabolice ale microorganismelor (vitamine, aminoacizi, enzime, antibiotice, poliozide etc.).
Tabelul 1Ob\u0163inerea de produse utile din microorganisme
Grupa de microorganisme Specia Produse ob\u0163inute Bacteriia) arhibacteriib) eubacterii Methylophilus methylotrophusAcetobacter sp.Lactobacillus bulgaricusPropionibacterium sp.Streptococcus sp. \u015fi Lactobacillus sp.Pseudomonas denitrificansLeuconostoc mesenteroides \u015fi Xanthomonas campestrisClostridium acetobutyricumBacillus sp. \u015fi Citophaga sp.Corynebacterium glutamicumSrteptomyces sp.
Bacillus brevisBacillus thuringiensis
Escherichia coli
Azotobacter chroococcum \u015fi Rizobium sp. proteine monocelulare din metan sau metanolo\u0163etiaurtca\u015fcavalproduse lactate
vitamina B12polizaharide (dextrani, xantani)
aceton\u0103 \u015fi butanolenzime celulozoliticeaminoacizi (lizina, acidul glutamic)antibiotice (streptomicina, tetracicline)antibiotice (gramicidina C)bioinsecticide (turinghina, dendrobacilina)hormoni (insulina, somatostatina), interferon\u00eengr\u0103\u015f\u0103minte bacteriene(azotobacterina, nitragina)
Drojdii Saccharomyces cerevisiae Sac. carlsbergensisCandida utilisEremothecium ashbyii p\u00e2ine, vin, etanolbere u\u015foar\u0103proteine monocelulare din petrolvitamina B2 Mucegaiuri Aspergillus sp.Trichoderma reesiiAspergillus nigerPenicillium chrysogenumBauveria sp.Penicillum roquefortiiPenicillum camambertii enzime (pectinaze, proteaza)enzime (celulaza)acizi organici (citric, gluconic)antibiotice (penicilina)bioinsecticide (boverina)br\u00e2nza de tip Roquefortbr\u00e2nza de tip Camambert
Alge microscopice Spirulina sp.Chlorella sp.Scendesmus sp. proteine monocelulare, carotin\u0103, glicerin\u0103, pigmen\u0163i
Studiile recente accentueaz\u0103 c\u0103 pentru alimenta\u0163ia uman\u0103 normal\u0103 necesarul de proteine furajere este de circa 500 milioane tone anual. \u00cen prezent \u00eens\u0103 produc\u0163ia mondial\u0103 de proteine furajere de origine vegetal\u0103 sau animal\u0103 nu dep\u0103\u015fe\u015fte 75 milioane tone pe an. Din acest motiv, este necesar\u0103 utilizarea noilor surse de protein\u0103, semiconven\u0163ionale (extracte de soia, concentrate de pe\u015fte) \u015fi neconven\u0163ionale (proteinele furnizate de bacterii, drojdii, mucegaiuri, alge).Folosirea microorganismelor la producerea proteinei furajere ofer\u0103 numeroase avantaje:\u2013 au un con\u0163inut ridicat de protein\u0103 (30-70%);\u2013 accesibilitate \u00eenalt\u0103 (circa 80%);\u2013 au un con\u0163inut ridicat de aminoacizi esen\u0163iali (o ton\u0103 de protein\u0103 din drojdii con\u0163ine 41-42 kg de lizin\u0103 (o ton\u0103 de ov\u0103z \u2013 de 10 ori mai pu\u0163in), 65-100 kg de acid glutamic (o ton\u0103 de ov\u0103z \u2013 de 2-5 ori mai pu\u0163in));\u2013 au un con\u0163inut ridicat de vitamine (o ton\u0103 de protein\u0103 din drojdii con\u0163ine de 5-10 ori mai mult\u0103 vitamin\u0103 B3 (acidul pantotenic), de 2-6 ori mai mult\u0103 \u2013 vitamin\u0103 B4 (holina), de 20-40 ori mai mult\u0103 \u2013 vitamina B2 (riboflavina) dec\u00e2t o ton\u0103 de ov\u0103z, maz\u0103re sau soia);\u2013 cultivarea microorganismelor nu necesit\u0103 suprafe\u0163e mari de teren; permite operarea cu cantit\u0103\u0163i foarte mari de microorganisme, utilizeaz\u0103 diferite materii prime (melase, zeruri, reziduuri industriale, petrol, gaze naturale etc.) \u015fi su\u015fe superproducente de microorganisme.Pentru ob\u0163inerea proteinei furajere se utilizeaz\u0103 tehnici de cultur\u0103 \u00een flux continuu, av\u00e2nd ca materie prim\u0103 reziduurile industriale, \u00eendeosebi cele ale industriei alimentare, disponibile \u015fi ieftine.\u00cen Suedia, pe reziduurile de la prelucrarea cartofului, au fost cultivate drojdiile Candida utilis \u015fi Endomycopsis fubuliger (proiectul \u201cSimba\u201d). E.fubuliger elimin\u0103 \u00een mediu o enzim\u0103 (glucoamilaza), care hidrolizeaz\u0103 amidonul p\u00e2n\u0103 la glucoz\u0103, datorit\u0103 c\u0103reia C. utilis acumuleaz\u0103 o biomas\u0103 de circa 2 kg pe or\u0103.Dac\u0103 la alimentarea bovinelor se adaug\u0103 1 ton\u0103 de drojdii, se ob\u0163ine un surplus de 1\u20131,5 tone de carne \u015fi se economisesc 7\u20138 tone de cereale. Productivitatea medie a \u00eentreprinderilor produc\u0103toare de protein\u0103 furajer\u0103 este de 2\u201330 tone pe zi.Nutre\u0163urile de origine vegetal\u0103 au un deficit de aminoacizi, \u00eendeosebi de cei esen\u0163iali (lizin\u0103, valin\u0103, triptofan, metionin\u0103 \u015f.a.), ce poate fi \u00eenl\u0103turat prin producere biosintetic\u0103.La cultivarea diferitelor su\u015fe superproducente de Brevibacterium flavum \u015fi Corynebacterium glutamicum, din zah\u0103rul con\u0163inut \u00een mediul de cultur\u0103 se pot sintetiza p\u00e2n\u0103 la 50 grame de acid glutamic \u015fi 75 grame de lizin\u0103 pe litru de mediu.\u00cen anii ’80, produc\u0163ia de acid glutamic era de 300-400 mii tone pe an, iar de lizin\u0103 \u2013 150-200 mii tone pe an. Circa 66% din produc\u0163ia industrial\u0103 a aminoacizilor este utilizat\u0103 \u00een calitate de supliment la proteinele furajere, 31% \u2013 pentru alimenta\u0163ia omului \u015fi suplimentarea ra\u0163iilor alimentare ale animalelor domestice, 4% \u2013 \u00een medicin\u0103, cosmetic\u0103, \u00een calitate de reactivi chimici.5000 tone de lizin\u0103 sunt suficiente pentru a neutraliza disbalan\u0163a acestui aminoacid \u00een 2,5 milioane de tone de nutre\u0163uri \u015fi pentru a ob\u0163ine suplimentar circa 140 mii tone de carne.Suplinirea nutre\u0163urilor cu diferite produse de origine microbian\u0103 se practic\u0103 pe larg \u00een diferite \u0163\u0103ri.(tabelul 2).Tabelul 2Producerea suplimentelor la nutre\u0163uri \u00een JaponiaJapan chemical week, 1987<\/p>\n

Suplimente Producerea, \u00een mii kg
TOTAL utilizate \u00een nutre\u0163uri pentru G\u0103ini pentru ou\u0103 G\u0103ini pentru carne Porcine Bovine pentru lapte Bovine pentru carne 1 2 3 4 5 6 7 volumul producerii<\/p>\n

\u00een anul 1985 79164 14658 17187 37583 2076 6766 \u00een anul 1986 78894 14941 17262 36732 2473 6442 \u00een anul 1987 78888 14814 17265 36752 2472 6449 Inclusiv: antibiotice 1158 44 470 601 6 36 preparate antibacteriene 359 46 77 236 – – sintetice 5656 1217 1892 1794 238 442 vitamine 4316 594 499 1841 612 622 suplimente minerale 6999 1453 3842 1595 1 63<\/p>\n

Tabelul 2(continuare)
1 2 3 4 5 6 7 aminoacizi 1628 57 63 565 349 543 Preparate contra mucegaiurilor \u015fi antioxidan\u0163i 58773 11402 10422 30165 1207 4763
Odat\u0103 cu recolta din sol sunt extrase elementele minerale accesibile plantelor. Iat\u0103 de ce, \u00een afar\u0103 de \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintele minerale, pentru neutralizarea acestor pierderi, sunt utilizate \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintele bacteriene (nitragina, azotobacterina, fosfobacterina etc.), ob\u0163inute pe cale microbiologic\u0103 la cultivarea bacteriilor azotfixatoare (Rhizobium sp., Azotobacter sp.) sau a bacteriilor ce degradeaz\u0103 compu\u015fii organici ai fosforului (Bacillus megaterium var. phosphaticum).Azotobacterina (3-6 kg\/ha) spore\u015fte cu 10-18% recolta de graminee, iar nitragina (0,5 kg\/ha) \u2013 cu 18% recolta de lucern\u0103 \u015fi cu 35% recolta de soia.Este bine cunoscut faptul c\u0103 o bun\u0103 parte din recolt\u0103 (25 milioane de tone de graminee pe an, cantitate ce poate satisface necesit\u0103\u0163ile a 150 milioane de oameni \u00een decurs de un an) se pierde din cauza d\u0103un\u0103torilor, ciupercilor patogene, virusurilor etc. Solu\u0163ionarea acestei probleme depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103 \u015fi de utilizarea bioinsecticidelor, ob\u0163inute din diferite bacterii, ciuperci sau virusuri. Acestea au un \u015fir de avantaje:\u2013 specificitate \u00eenalt\u0103 de ac\u0163iune (nu ac\u0163ioneaz\u0103 asupra organismului uman, ci numai asupra d\u0103un\u0103torilor);\u2013 scad esen\u0163ial viabilitatea d\u0103un\u0103torilor;\u2013 nu impurific\u0103 mediul;\u2013 \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 agresivitatea (virulen\u0163a) un timp \u00eendelungat;\u2013 sunt foarte eficiente (mai ales \u00een cuplu cu preparatele chimice).Din diferite su\u015fe ale bacteriei sporulate Bacillus thuringiensis se prepar\u0103 o gam\u0103 variat\u0103 de bioinsecticide cu spectru larg (entobacterina, dendrobacilina, insectina \u2013 contra a peste 30 de d\u0103un\u0103tori) sau \u00eengust (turingina \u2013 contra g\u00e2ndacului de Colorado) de ac\u0163iune. Ca surse de bioinsecticide pot fi utilizate \u015fi ciupercile (g. Bauveria), virusurile. Contra roz\u0103toarelor sunt folosite bacteriile din genul Salmonella (bactorodencidul \u2013 provoac\u0103 epizootii la roz\u0103toare).Preparatele microbiene sunt utilizate \u00een fitotehnie pentru prelucrarea fermentativ\u0103 a nutre\u0163urilor, \u00eendeosebi a celor greu accesibile (\u00een rezultatul unei perioade de vegeta\u0163ie, pe c\u00e2mpuri r\u0103m\u00e2n p\u00e2n\u0103 la 220 milioane de tone de paie). Ad\u0103ugarea doar a 5 kg de preparate fermentative (celoveridina, celocandina) la o ton\u0103 de paie spore\u015fte concentra\u0163ia de protein\u0103 de 2\u20132,5 ori, iar concentra\u0163ia celulozei scade cu 3\u20135%.De\u015feurile rezultate din cur\u0103\u0163area viilor \u015fi a livezilor pot fi transformate \u00een concentrate cu un con\u0163inut sporit de proteine, vitamine etc. Aceast\u0103 problem\u0103 r\u0103m\u00e2ne actual\u0103 pentru republica noastr\u0103. Utilizarea microorganismelor \u00een acest caz are avantaj dublu: \u00een primul r\u00e2nd, se poate spori productivitatea bovinelor (cu 11\u201315% cantitatea de lapte muls, cu 14\u201317% \u2013 adaosul \u00een mas\u0103 vie); \u00een al doilea r\u00e2nd \u2013 se protejeaz\u0103 mediul \u00eenconjur\u0103tor de de\u015feurile respective.Biotehnologiile tradi\u0163ionale sunt utilizate cu succes \u00een industria alimentar\u0103. La baza lor se afl\u0103 procesele de fermenta\u0163ie \u2013 descompunerea substan\u0163elor organice (glucide, acizi organici, alcooli, aminoacizi, baze azotate) \u00een condi\u0163ii aerobe sau anaerobe \u015fi formarea produselor intermediare (acid lactic, acid acetic, acid butiric, acid formic, etanol, butanol, propanol, aceton\u0103). Diferite tipuri de microorganisme: drojdiile (fermenta\u0163ia alcoolic\u0103), bacteriile lactice (fermenta\u0163ia lactic\u0103), bacteriile butirice (fermenta\u0163ia butiric\u0103), bacteriile propionice (fermenta\u0163ia propionic\u0103) pot provoca procesul de fermenta\u0163ie.Cercet\u0103rile arheologice demonstreaz\u0103 c\u0103, acum 6000 de ani, fermenta\u0163ia extractelor din boabe de cereale constituia un me\u015fte\u015fug.Utilizarea microorganismelor \u015fi a enzimelor pentru ob\u0163inerea produselor alimentare \u015fi pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii lor este domeniul tradi\u0163ional al biotehnologiei. Astfel, microorganismele sunt utilizate de mult timp \u00een prelucrarea produselor lactate \u015fi fermenta\u0163ia br\u00e2nzeturilor, \u00een producerea vinurilor \u015fi a berii, \u00een panifica\u0163ie, \u00een producerea o\u0163etului \u015fi a sucurilor etc.La utilizarea preparatelor microbiologice spore\u015fte esen\u0163ial porozitatea p\u00e2inii, rezultat al activit\u0103\u0163ii drojdiilor \u015fi al eliber\u0103rii de CO2.Sub ac\u0163iunea enzimelor drojdiilor, glucidele \u015fi proteinele se hidrolizeaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la glucide mai simple (glucoz\u0103) \u015fi substan\u0163e azotoase, care servesc drept substrat nutritiv pentru drojdii \u015fi bacteriile acidofile. \u00cen rezultatul activit\u0103\u0163ii lor are loc a\u015fa numita \u201ccre\u015ftere\u201d a aluatului, eliberarea CO2 \u015fi formarea unui \u015fir de substan\u0163e pre\u0163ioase (vitamine).P\u00e2inea ob\u0163inut\u0103 este poroas\u0103, are calit\u0103\u0163i gustative deosebite, \u015fi se p\u0103streaz\u0103 un timp mai \u00eendelungat.Tehnologia ob\u0163inerii ca\u015fcavalului era cunoscut\u0103 omenirii acum 9000 de ani, \u00een Iran. La baza acestei tehnologii se afla enzima renina din stomacul ovinelor tinere.Ca\u015fcavalul se preg\u0103te\u015fte din lapte cu utilizarea bacteriilor speciale (uneori \u015fi a ciupercilor), a s\u0103rii de buc\u0103t\u0103rie \u015fi a enzimelor.Exist\u0103 foarte multe tipuri de ca\u015fcaval. Numai \u00een Fran\u0163a, spre exemplu, se produc peste 300 de feluri de ca\u015fcaval.Pentru ob\u0163inerea ca\u015fcavalului se utilizeaz\u0103 bacteriile lactice \u015fi propionice, care elimin\u0103 acizii propionic, lactic, acetic \u015fi CO2. Acizii, de r\u00e2nd cu alte substan\u0163e (vitamine, aldehide, eteri, acizi gra\u015fi), dau gust ca\u015fcavalului, iar CO2 \u2013 porozitate.O\u0163etul se producea \u00eenc\u0103 \u00een Babilon. Procesul de ob\u0163inere a o\u0163etului este anaerob \u015fi decurge cu participarea nemijlocit\u0103 a bacteriilor acetoacetice.O\u0163etul con\u0163ine o serie de aminoacizi, vitamine din grupa B \u015fi alcool etilic. Se utilizeaz\u0103 \u00een calitate de conservant al produselor alimentare, ca antibiotic \u015fi ca b\u0103utur\u0103 (\u00een antichitate).Utilizarea preparatelor microbiologice stimuleaz\u0103 at\u00e2t secre\u0163ia abundent\u0103 a sucului de fructe, c\u00e2t \u015fi p\u0103strarea lui. Aceste preparate sunt deosebit de eficiente pentru fructele ce secret\u0103 o cantitate mic\u0103 de suc (gutuie, caise etc.).Tehnologia ob\u0163inerii berii era cunoscut\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eenaintea erei noastre. \u00cen prezent ea include numeroase etape tehnologice \u015fi dureaz\u0103 de la 21 de zile p\u00e2n\u0103 la 6-9 luni. Un rol deosebit le revine agen\u0163ilor ce provoac\u0103 fermenta\u0163ia alcoolic\u0103 \u2013 drojdiilor. Culturile de drojdii pot fi de suprafa\u0163\u0103 sau bentonice.Berea, de r\u00e2nd cu alcoolul etilic (2,8-6,0%) \u015fi CO2 (0,3%), mai con\u0163ine \u015fi o gam\u0103 foarte variat\u0103 de al\u0163i alcooli, esteri \u015fi acizi organici.Deosebit de avantajoase din punct de vedere economic sunt biotehnologiile bazate pe utilizarea preparatelor enzimatice. Enzimele sunt folosite at\u00e2t \u00een industria alimentar\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een alte domenii: \u00een industria c\u0103rnii \u2013 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163esc esen\u0163ial calitatea acestor produse; \u00een cosmetic\u0103 \u2013 permit extragerea mai eficient\u0103 a substan\u0163elor aromatice; \u00een industria ceaiului \u2013 permit prelucrarea complet\u0103 a materiei prime; \u00een industria prelucr\u0103rii pielii \u2013 sporesc calitatea pielii; \u00een industria textil\u0103 \u2013 intensific\u0103 procesele de prelucrare a materiei prime; \u00een industria chimic\u0103 \u2013 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163esc calitatea cauciucului etc.Din microorganisme se produc diferi\u0163i acizi organici (acetic, lactic, citric, gluconic, itaconic etc.) \u015fi alcooli (etanol, butanol, propanol).\u00cen calitate de producen\u0163i, de r\u00e2nd cu bacteriile \u015fi drojdiile, pot fi folosite \u015fi ciupercile de mucegai.Acizii lactic, butiric \u015fi propionic se ob\u0163in \u00een condi\u0163ii anaerobe. Ei reprezint\u0103 produsele finale ale metabolismului (catabolismului) glucidic. Ceilal\u0163i acizi se ob\u0163in cu ajutorul microorganismelor aerobe \u015fi reprezint\u0103 produse intermediare ale catabolismului glucidic.Ob\u0163inerea microbiologic\u0103 a acizilor organici se efectueaz\u0103 pe dou\u0103 c\u0103i:\u2013 prin blocarea proceselor ce asigur\u0103 utilizarea produselor intermediare (a acizilor organici);\u2013 prin dereglarea mecanismelor ce dirijeaz\u0103 procesele de sintez\u0103 a substan\u0163elor respective.Cultivarea microorganismelor poate fi efectuat\u0103 la suprafa\u0163a mediului (pentru acizii gluconic, itaconic \u015fi 1\/3 din acidul citric) sau la fundul mediului (2\/3 din acidul citric). Cultivarea poate fi periodic\u0103 sau \u00een flux continuu.Sfera de utilizare a microorganismelor \u00een domeniul economic este foarte larg\u0103.Acidul acetic este produs de Clostridium aceticum \u015fi Acetobacter woodii (2,9 kg de acid acetic de 100% de la 1 m3 de mediu de cultur\u0103, \u00een decurs de 24 de ore). El serve\u015fte la fabricarea cauciucului \u015fi a materialelor plastice, a fibrelor de acetat, a substan\u0163elor farmaceutice, a insecticidelor, a conservan\u0163ilor alimentari etc.Acidul lactic se fabric\u0103 prin fermenta\u0163ia glucozei cu ajutorul Lactobacillus delbrueckii \u015fi este primul acid organic produs prin fermenta\u0163ie. \u00cen SUA, produc\u0163ia anual\u0103 constituie 40 000 tone. Este utilizat ca acidulant \u00een industria alimentar\u0103, la fabricarea maselor plastice \u015fi a coloran\u0163ilor.Acidul citric este produs de mucegaiul Aspergillus niger din melase. Se utilizeaz\u0103 \u00een calitate de conservant \u015fi supliment \u00een alimente \u015fi b\u0103uturi, la fabricarea emulsiilor fotosensibile, la colorarea fibrelor etc.Tot din Aspergillus niger se prepar\u0103 acidul gluconic, a c\u0103rui sare de calciu este u\u015for asimilat\u0103 de organismul uman.Microorganismele pot fi folosite la extragerea metalelor (Cu, Cd, Ti, Al, Ni, Pb, Mo, Mn, Cr, Au, Ag, Pt \u015f.a.) din minereurile s\u0103race, unde concentra\u0163ia lor nu dep\u0103\u015fe\u015fte 0,01-0,1%; pentru prelucrarea de\u015feurilor agricole \u015fi forestiere; pentru purificarea apelor reziduale ale industriei chimice etc.Aceste tehnologii microbiologice sunt avantajoase din urm\u0103toarele puncte de vedere:\u2013 permit exploatarea rezervelor enorme de minereuri s\u0103race \u015fi a de\u015feurilor;\u2013 asigur\u0103 o prelucrare complex\u0103;\u2013 p\u0103streaz\u0103 land\u015faftul \u015fi exclud poluarea mediului extern.Extragerea metalelor se bazeaz\u0103 pe procesul de oxidare microbiologic\u0103 a minereurilor sulfurice, similar celui de oxidare electrochimic\u0103. \u00cen acest caz are loc un proces asem\u0103n\u0103tor celui de corozie, provocat de bacterii. Bacteriile (Thiobacillus ferroxidans, Th. organoparus) intensific\u0103 esen\u0163ial procesul de oxidare (de sute \u015fi mii de ori).\u00cen rezultatul dezvolt\u0103rii diferitelor ramuri ale economiei na\u0163ionale, mediul \u00eenconjur\u0103tor, \u00een special bazinele acvatice, este poluat cu diferite de\u015feuri cu ac\u0163iune nefast\u0103 asupra organismelor.Odat\u0103 cu sporirea concentra\u0163iei de substan\u0163e nocive, se deregleaz\u0103 procesele de autopurificare a bazinelor acvatice, dezvoltarea normal\u0103 a organismelor.Microorganismelor le revine un rol deosebit \u00een purificarea apelor. Iat\u0103 \u015fi c\u00e2teva exemple.Apele reziduale ale multor ramuri din economia na\u0163ional\u0103 con\u0163in crom, a c\u0103rui concentra\u0163ie poate ajunge la 500 mg\/l, \u00een timp ce limita admisibil\u0103 este de 0,1-0,3 mg\/l. Cultivarea unor su\u015fe speciale de bacterii pe medii cu o concentra\u0163ie de p\u00e2n\u0103 la 100 mg\/l de crom permite transformarea croma\u0163ilor \u015fi bicroma\u0163ilor \u00een hidroxid de crom. Un gram de bacterii (\u00een biomas\u0103 uscat\u0103) poate s\u0103 transforme p\u00e2n\u0103 la 1 g de bicromat timp de 3 zile. Unele su\u015fe de Bacillus subtilis (bacilul f\u00e2nului) se utilizeaz\u0103 la purificarea apelor reziduale ale industriei textile de hexametilendiamin\u0103, a c\u0103rei concentra\u0163ie poate atinge 2-3 g\/l, norma fiind de 0,01 mg\/l. Aceste bacterii utilizeaz\u0103 substan\u0163a respectiv\u0103 ca surs\u0103 de azot \u015fi carbon.Gra\u0163ie calit\u0103\u0163ilor biologice \u00eenalte \u015fi specificit\u0103\u0163ii de ac\u0163iune, preparatele microbiene sunt utilizate \u00een diverse domenii ale medicinii.Antibioticele constituie grupa cea mai important\u0103 a substan\u0163elor farmaceutice a c\u0103ror sintez\u0103 este realizat\u0103 de celulele microbiene. Aceast\u0103 grup\u0103 de substan\u0163e cuprinde compu\u015fi antibacterieni, antifungici \u015fi antitumorali. Realizarea antibioticelor pe plan mondial spore\u015fte an de an (la \u00eenceputul anilor ’80 se produceau 17 mii tone de peniciline, 5 mii tone de tetracicline, 1200 tone de cefalosporine, 800 tone de eritromicine).Din cele 5500 titluri de antibiotice cunoscute au fost comercializate 100, dintre care 70 au fost sintetizate din streptomicete.Antibioticele se ob\u0163in din diferite grupe de microorganisme, printre care: ciupercile filamentoase (Penicillium, Cephalosporium) \u015fi actinomicetele (Streptomyces) \u2013 70,3%, bacilii (Bacillus) \u2013 7%, pseudomonadele (Pseudomonas) \u2013 1,3%, alte bacterii \u2013 1,7%. O parte din antibiotice au provenien\u0163a vegetal\u0103 (alina, sativina \u2013 din ceap\u0103, usturoi) sau animal\u0103 (ecmolina \u2013 din ficatul pe\u015ftilor).Producerea de antibiotice este un proces dificil, determinat \u00een mare parte de mecanismul complex de reglare a biosintezei antibioticelor \u00een celula bacterian\u0103. Exist\u0103 c\u00e2teva niveluri de reglare a biosintezei antibioticelor:1. reglarea genic\u0103 (sinteza antibioticelor \u00een celula bacterian\u0103 este determinat\u0103 de activitatea a zeci de gene de structur\u0103);2. reglarea plasmidic\u0103 (nu to\u0163i producen\u0163ii de antibiotice con\u0163in \u00eens\u0103 plasmide);3. reglarea compu\u015filor azotului, a fosforului \u015fi a glucidelor din mediul nutritiv (reprezint\u0103 un mecanism destul de complex).Pentru ob\u0163inerea cantit\u0103\u0163ii sporite de antibiotice sunt utilizate su\u015fe superproducente de microorganisme.Pentru producerea penicilinei, sporii ciupercii de mucegai Penicillium chrysogenum se ob\u0163in ini\u0163ial pe medii agarizate la temperatura de 25-27\u00baC, timp de 4-5 zile. \u00cen vederea dezvolt\u0103rii miceliului, ace\u015fti spori se \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163eaz\u0103 pe medii nutritive \u00een fermentatoare speciale. Dup\u0103 4 zile, c\u00e2nd concentra\u0163ia penicilinei \u00een mediu este maximal\u0103, miceliul se \u00eenl\u0103tur\u0103 prin filtrare, iar din solu\u0163ie, prin metode speciale (cu ajutorul s\u0103rurilor de aluminiu sau fier, a taninei, a temperaturii ridicate (65-70\u00baC), a butilacetatului), se extrage preparatul de penicilin\u0103 (circa 80%) cu activitate sporit\u0103.Industria farmacologic\u0103 produce mai multe grupe de antibiotice \u2013 penicilinele, cefalosporinele, tetraciclinele, eritromicina, streptomicina. Cantit\u0103\u0163ile considerabile ale acestor preparate se explic\u0103 prin aplicarea lor pe scar\u0103 larg\u0103:\u2013 \u00een scopuri terapeutice \u00een medicin\u0103;\u2013 pentru protec\u0163ia biologic\u0103 a plantelor (fitobacteriomicina, trihotecina);\u2013 \u00een scopuri profilactice \u00een zootehnie (tetraciclina, grizina, losalomicina);\u2013 pentru conservarea produselor alimentare (nizina, tetraciclina).Producerea biotehnologic\u0103 a diferitor preparate medicinale se dezvolt\u0103 foarte rapid, mai ales, \u00een SUA. (tabelul 3).
Tabelul 3Dezvoltarea pie\u0163ei de preparate farmaceutice de origine proteic\u0103 \u00een SUA
Grupa de preparate Volumul realiz\u0103rii, mln.dolari Cre\u015fterea anual\u0103 a realiz\u0103rilor, % 1985 1986 1990 1995 1985-1990 1985-1995 Hormoni 403,2 420,9 501,6 611,6 4,5 4,3 Coagulan\u0163i \u015fi anticoagulan\u0163i 129,2 131,8 143,2 165,6 2,1 2,5 Limfochine – 15,4 110,0 305,0 – – Neuropeptide – – 8,0 35,0 – – TOTAL 523,4 568,1 762,8 1117,1 7,5 7,5
Microorganismele se utilizeaz\u0103 pentru ob\u0163inerea vitaminelor. Sunt elaborate tehnologii de ob\u0163inere a vitaminei B2 din bacteria Eremothecium ashbyii, a vitaminei B12 din bacteriile propionice, a \u03b2-carotenului din ciuperca Blakeslea trispora \u015fi din unele alge microscopice (Spirulina).Ac\u0163ion\u00e2nd asupra regl\u0103rii metabolice \u015fi efectu\u00e2nd modific\u0103rile genetice corespunz\u0103toare, s-a ob\u0163inut un surplus de produc\u0163ie a unor vitamine: unele su\u015fe de Ashbya gossyppii pot sintetiza de 20 000 de ori mai mult\u0103 riboflavin\u0103 (B2) dec\u00e2t \u00eei este necesar\u0103 pentru cre\u015ftere, iar unele su\u015fe de Pseudomonas denitrificans pot produce de 50 000 de ori mai mult\u0103 cobalamin\u0103 (B12).Alcaloizii de origine microbian\u0103 se folosesc \u00een farmaceutic\u0103. Ciupercile (Claviceps, Penicillium), pot forma egroalcaloizi cu o ac\u0163iune psihotrop\u0103.Culturile de virusuri \u015fi bacterii sau toxinele unor bacterii pot fi folosite \u00een elaborarea vaccinurilor cu o ac\u0163iune specific\u0103 sau complex\u0103 (contra poliomielitei, tuberculozei \u015f.a.). Vaccinurile (culturi inactivate de agen\u0163i ce provoac\u0103 diferite boli sau toxinele lor) sunt menite s\u0103 sporeasc\u0103 imunitatea organismului \u2013 nereceptivitatea lui la boli infec\u0163ioase.Producerea microbiologic\u0103 de vaccinuri se realizeaz\u0103 \u00een dou\u0103 direc\u0163ii:1. ob\u0163inerea de biopreparate vii (preparate inactivate de bacterii sau virusuri, agen\u0163i ai diferitor boli infec\u0163ioase):a) vaccinuri bacteriene (vaccinul contra tuberculozei, vaccinul contra pestei);b) vaccinuri virotice (vaccinul contra poliomielitei, vaccinul contra variolei);c) vaccinuri complexe.2. ob\u0163inerea de biopreparate \u00een baza toxinelor inactivate (toxina contra difteriei).\u00cen procesul de ob\u0163inere a vaccinurilor se \u0163ine cont de particularit\u0103\u0163ile su\u015felor producente (intensitatea multiplic\u0103rii, virulen\u0163a, capacitatea de a forma toxine etc.), de condi\u0163iile de cultivare (natura substratului nutritiv, prezen\u0163a sau lipsa aera\u0163iei etc.) \u015fi de produsul final (purificarea, extragerea etc.).Pe cale microbiologic\u0103, pot fi sintetizate \u00een cantit\u0103\u0163i \u00eensemnate poliozidele capsulare ale unor bacterii. Dextranii, a c\u0103ror greutate molecular\u0103 este cuprins\u0103 \u00eentre 50 000 \u015fi 100 000, servesc drept substituen\u0163i ai plasmei sanguine. Ei sunt sintetiza\u0163i de Leuconostoc mesenteroides \u015fi de bacteriile lactice pe un substrat ce con\u0163ine zaharoz\u0103.\u00cen biotehnologiile moderne, un loc important \u00eel ocup\u0103 cataliza enzimatic\u0103 \u015fi ob\u0163inerea hibridomilor.Ob\u0163inerea preparatelor enzimatice \u015fi utilizarea lor \u00een diferite domenii permit \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea proceselor tehnologice, a metodelor de analiz\u0103, asigur\u0103 indici superiori \u015fi randamente \u00eenalte \u00een industrie, agricultur\u0103, medicin\u0103.Spre deosebire de catalizatorii chimici, enzimele prezint\u0103 o specificitate \u00eenalt\u0103 de reac\u0163ie \u015fi de substrat. Aplicarea enzimelor \u00een diverse tehnologii cunoa\u015fte un av\u00e2nt f\u0103r\u0103 precedent. Produc\u0163ia mondial\u0103 de enzime \u00een anii ’80 a fost urm\u0103toarea: proteaze bacteriene \u2013 530 tone, amiloglucozidaze \u2013 300 tone, amilaze \u2013 300 tone, glucozizomeraze \u2013 50 tone, pectinaze \u2013 10 tone etc.Enzimele microbiene sunt utilizate pe larg \u00een diverse biotehnologii, dat fiind faptul c\u0103 microorganismele sunt cultivate, mai u\u015for \u015fi mai rapid la un pre\u0163 sc\u0103zut. Amilazele bacteriene (din Bacillus sp.) \u015fi fungice (din Aspergillus niger, A. oryzae) sunt folosite la hidroliza amidonului \u00een dextrine, maltoz\u0103 \u015fi glucoz\u0103, la zaharificarea substan\u0163elor amilacee pentru fermenta\u0163ia alcoolic\u0103: proteazele bacteriene (din Basillus licheniformis, B. substillis) \u015fi fungice (din Aspergillus sp., Saccharomyces cerevisiae) \u2013 la liza proteinelor de origine animal\u0103 \u015fi vegetal\u0103, la prepararea br\u00e2nzeturilor, la tratarea pieii; lipaza (din Sacharomycopsis lipolitica) \u2013 la producerea untului \u015fi a gliceridelor; pectinazele fingice (din Aspergillus sp.) \u2013 la limpezirea sucului de fructe; celulaza fungic\u0103 (din Trichoderma reesii) \u2013 la hidroliza celulozei \u00een glucoz\u0103.Multe enzime, \u00een rezultatul reac\u0163iilor chimice, se inactiveaz\u0103, formeaz\u0103 produ\u015fi complec\u015fi cu reagen\u0163i, sunt instabile la p\u0103strare, ceea ce nu permite utilizarea lor pe scar\u0103 larg\u0103.Pentru a p\u0103stra propriet\u0103\u0163ile biocatalitice ale enzimelor, se folose\u015fte tehnologia de imobilizare a acestora pe suporturi anorganice (sticl\u0103, argil\u0103, ceramic\u0103, c\u0103rbune, metale \u015fi oxizi de metale) sau organice (celuloz\u0103, amidon, agar, colagen, lipide, substan\u0163e superficial active, polimeri sintetici) insolubile, prin stabilirea unor interac\u0163iuni (chimice, de sorb\u0163ie sau mecanice) ale moleculei proteice cu suprafa\u0163a suportului, care s\u0103 nu afecteze configura\u0163ia centrului catalitic activ \u015fi, deci, capacitatea catalitic\u0103 a enzimei; legarea enzimei la polimeri solubili; \u00eenre\u0163elarea intramolecular\u0103 sau intermolecular\u0103 cu reactivi bifunc\u0163ionali.Imobilizarea enzimelor are o serie de avantaje:\u2013 cre\u015fterea stabilit\u0103\u0163ii enzimelor;\u2013 pH-ul de ac\u0163iune optim;\u2013 ob\u0163inerea de produ\u015fi de mare puritate;\u2013 recuperarea \u015fi reutilizarea enzimelor;\u2013 separarea rapid\u0103 de reagent;\u2013 posibilitatea de a stopa reac\u0163ia \u00een caz de necesitate;\u2013 posibilitatea de reglare a activit\u0103\u0163ii catalitice a enzimelor (cu lumin\u0103, ultrasunet).Enzimele imobilizate pot fi folosite \u00een reactoare pentru cataliza proceselor chimice.<\/div>\n

<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Microbiologia industrial\u0103 (tehnic\u0103) reprezint\u0103 un compartiment al biotehnologiei care are ca scop ob\u0163inerea pe cale industrial\u0103 a diferitor produse necesare, cu participarea nemijlocit\u0103 a diferitor microorganisme.Utilizarea microorganismelor \u00een calitate de obiecte de studiu are urm\u0103toarele avantaje:\u2013 repartizarea variat\u0103 a microorganismelor (bacteriile, actinomicetele (ciupercile radiare), levurile, mucegaiurile, virusurile pot fi \u00eent\u00e2lnite \u00een sol, ap\u0103, aer; la […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"yoast_head":"\nMICROBIOLOGIA INDUSTRIAL\u0102 - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/13\/microbiologia-industriala\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"MICROBIOLOGIA INDUSTRIAL\u0102 - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Microbiologia industrial\u0103 (tehnic\u0103) reprezint\u0103 un compartiment al biotehnologiei care are ca scop ob\u0163inerea pe cale industrial\u0103 a diferitor produse necesare, cu participarea nemijlocit\u0103 a diferitor microorganisme.Utilizarea microorganismelor \u00een calitate de obiecte de studiu are urm\u0103toarele avantaje:\u2013 repartizarea variat\u0103 a microorganismelor (bacteriile, actinomicetele (ciupercile radiare), levurile, mucegaiurile, virusurile pot fi \u00eent\u00e2lnite \u00een sol, ap\u0103, aer; la […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/13\/microbiologia-industriala\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2018-02-13T03:29:00+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2020-09-25T02:42:52+00:00\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"eurointern\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"eurointern\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"20 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/13\/microbiologia-industriala\/\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/13\/microbiologia-industriala\/\",\"name\":\"MICROBIOLOGIA INDUSTRIAL\u0102 - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\"},\"datePublished\":\"2018-02-13T03:29:00+00:00\",\"dateModified\":\"2020-09-25T02:42:52+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/13\/microbiologia-industriala\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/13\/microbiologia-industriala\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/13\/microbiologia-industriala\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"MICROBIOLOGIA INDUSTRIAL\u0102\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#website\",\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/\",\"name\":\"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/\",\"description\":\"Internships\/ Scholarships\/ Grants\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":\"required name=search_term_string\"}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d\",\"name\":\"eurointern\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"eurointern\"},\"sameAs\":[\"http:\/\/rubyskynews.com\"],\"url\":\"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"MICROBIOLOGIA INDUSTRIAL\u0102 - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/13\/microbiologia-industriala\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"MICROBIOLOGIA INDUSTRIAL\u0102 - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","og_description":"Microbiologia industrial\u0103 (tehnic\u0103) reprezint\u0103 un compartiment al biotehnologiei care are ca scop ob\u0163inerea pe cale industrial\u0103 a diferitor produse necesare, cu participarea nemijlocit\u0103 a diferitor microorganisme.Utilizarea microorganismelor \u00een calitate de obiecte de studiu are urm\u0103toarele avantaje:\u2013 repartizarea variat\u0103 a microorganismelor (bacteriile, actinomicetele (ciupercile radiare), levurile, mucegaiurile, virusurile pot fi \u00eent\u00e2lnite \u00een sol, ap\u0103, aer; la […]","og_url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/13\/microbiologia-industriala\/","og_site_name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","article_published_time":"2018-02-13T03:29:00+00:00","article_modified_time":"2020-09-25T02:42:52+00:00","author":"eurointern","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"eurointern","Est. reading time":"20 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/13\/microbiologia-industriala\/","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/13\/microbiologia-industriala\/","name":"MICROBIOLOGIA INDUSTRIAL\u0102 - Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","isPartOf":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website"},"datePublished":"2018-02-13T03:29:00+00:00","dateModified":"2020-09-25T02:42:52+00:00","author":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/13\/microbiologia-industriala\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/13\/microbiologia-industriala\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/2018\/02\/13\/microbiologia-industriala\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/rubyskynews.com\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"MICROBIOLOGIA INDUSTRIAL\u0102"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#website","url":"https:\/\/rubyskynews.com\/","name":"Jobs\/ Internships\/ Scholarships\/","description":"Internships\/ Scholarships\/ Grants","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/rubyskynews.com\/?s={search_term_string}"},"query-input":"required name=search_term_string"}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/2bf02c24278f4ce807817c8f91add34d","name":"eurointern","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/rubyskynews.com\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4ba0ee69eda3e0c9ec9a3c49a6c7a82b?s=96&d=mm&r=g","caption":"eurointern"},"sameAs":["http:\/\/rubyskynews.com"],"url":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/author\/eurointern28gmail-com\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14522"}],"collection":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14522"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14522\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14522"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14522"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/rubyskynews.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14522"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}