Actele juridice principale şi actele juridice accesorii
La baza acestei clasificări se află raportul ce există între ele. Actele juridice principale sunt acele acte care au o existenţă de sine stătătoare independentă de vreo legătură cu alte…
În funcţie de modul lor de încheiere, actele juridice civile se clasifică în acte consensuale, solemne, formale şi reale.
Actele consensuale sunt acele acte care iau naştere în mod valabil prin simpla manifestare de voinţă a părţilor, fără a fi necesar îndeplinirea vreunei formalităţi. În dreptul nostru civil funcţionează…
clasificarea actelor juridice civile în acte patrimoniale şi acte nepatrimoniale se face în funcţie de conţinutul lor
Clasificarea actelor juridice civile în acte patrimoniale şi acte nepatrimoniale se face în funcţie de conţinutul lor: Actul juridic patrimonial este actul al cărui conţinut este susceptibil de a fi…
După importanţa lor actele juridice civile se împart în acte de conservare, de administrare şi de dispoziţie
Actele juridice de conservare sunt actele prin care se urmăreşte preîntâmpinarea pierderii unui drept subiectiv civil. Intră în această categorie actele prin care se întrerupe prescripţia, înscrierea unei ipoteci, somaţia…
Definiţia actului juridic civil
Prin act juridic civil se înţelege manifestarea de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice adică de a naşte, modifica, transmite sau stinge un raport juridic civil concret.…
Suveranitate – caracteristică esenţială a puterii de stat
Suveranitatea de stat este acea calitate – trăsătură – a puterii de stat de a fi supremă în raport cu oricare alte puteri sociale existente în limitele sale teritoriale şi…
Teorii contemporane privind suveranitatea
Înţelegând suveranitatea ca puterea absolută nelimitată de nimeni şi de nimic ce se exercită exclusiv şi independent de către stat, mulţi autori contemporani au argumentat, după caz, caracterul permanent al…
Puterea de stat este unică
În legătură cu această caracteristică, C. Dissescu arăta, cu mulţi ani în urmă, că “scriitorii germani au mai stabilit un caracter special statului,” / usammen gehorigkeit”, adică unitatea, legătura comună,…
Alte caracteristici ale puterii de stat
După cum arătam, afară de aceste caracteristici pe care le găsim – explicit sau implicit – formulate în gândirea specialiştilor marxişti şi nemarxişti, unii gânditori din occident mai adaugă şi…
Puterea de stat este investită cu putere de constrângere materială
Statul a fost şi este conceput ca un sistem de organizaţii care, urmărind realizarea unor funcţii la nivelul societăţii, poate şi trebuie să utilizeze “forţa” în acest scop. Vorbind de…
Puterea de stat are caracter organizat
Privită prin prisma necesităţilor care i-au determinat apariţia, ca şi prin prisma funcţiilor ce le are de îndeplinit, puterea de stat nu poate fi altfel concepută decât ca putere organizată,…
Puterea de stat este o putere politică
Este o caracteristică a puterii de stat argumentată în mod diferit în gândirea marxistă faţă de cea nemarxistă. Pentru Marx şi discipolii săi, esenţa politicii trebuie căutată în lupta de…
Puterea de stat este oficială
Puterea de stat este oficială. Aceasta înseamnă că puterea de stat este legitimă. Legitimitatea ei se traduce prin faptul instaurării democratice pe calea alegerilor (vot universal, egal, direct, secret şi…
Noţiunea de putere
În sens sociologic şi aparent tautologic, puterea desemnează ansamblul sau sistemul relaţiilor de putere constituite într-o societate istoriceşte determinată, exprimând autoritatea pe care un individ sau un grup de indivizi…
Directiva 2004/83/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004
Directiva 2004/83/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind standardele minime referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de…
Primăvara de la Praga şi România
„Primăvara de la Praga” – denumirea populară a scurtei perioade de liberalizare din Cehoslovacia din 1967-1969. A început cu refuzul armatei de a susţine cererea lui Novotny de a suprima…
Neutralitatea României din primul război mondial
Încă din prima zi a războiului, România începuse tratative cu Antanta, străindu-se să obţină teritorii foarte importante în Bucovina, în Transilvania şi în Banat. Antanta a făcut propuneri generoase teritoriale…
Strategia de Securitate Naţională a României din 1999
Strategia de securitate naţională cuprinde principalele direcţii privind asigurarea securităţii naţionale în plan intern şi extern. Strategia în sens larg poate fi definită ca determinarea obiectivelor pe termen lung ale…
Participarea României la operaţiunile şi misiunile Alianţei Nord-Atlantice
Pornind de la premisa că, într-un mediu global interdependent, securitatea naţională a României este direct afectată de menţinerea unor focare de tensiune şi instabilitate, generând o gamă diversă de riscuri…
Conţinutul şi formele discriminării
Definiţia discriminării reprezintă orice deosebire, excludere restricţie sau preferinţă, pe baza de rasă, naţionalitate, etnie care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în domeniul politic,…